Va rog mult invitati-l si pe domnul profesor Mihai Vinereanu, profesor, probabil singurul indo-europenist al tarii, eu personal n-am mai auzit de un altul, ca sa intelegem limbile eropene trebuie atat sa intelegem stratul de dinaintea valului indo-european, cat mai ales stratul indo-european, pentru ca noi eropenii de astazi vorbim limbi indo-europene, invitandu-l si pe domnia sa ati putea dinamiza muuuuuuult mai muuuuuult emisiunea, dar sa trecem peste, la unele subiecte cred ca ar fi de acord cu domnul Paliga, la altele s-ar putea sa nu fie de acord cu domnul Paliga, tocmai asta facand emisiunea muuuult mai interesanta atat din punct de vedere STIINTIFIC dar si din punct de vedere EMOTIONAL, ar fi bine sa fie mai multi combatanti acolo in studio, iar dumneavoastra domnule Tonita sa fiti un coordonator si un mediator facand astfel prin marea dumneavostra DIPLOMATIE, O EMISIUNE MINUNATA... VA MULTUMESC FRUMOS... BYE BYE...
Dl Sorin Paliga nu are o etimologie clară pt Sarmisegetuza, zice el la min. -10:20 Pe plăcile dacice de plumb nu apare nicăieri acest cuvînt , dar apare SARMIGETAUSA. sarmisegetuza este o stîlcire luată de prin texte vechi scrise de greci, deci trebuie folosită denumirea de pe plăcile dacice, nu aceea scrisă de greci.
@@JohnFrancis-ge2ff Nu e dubiu? Cum adică nu e dubiu? Pe plăcile dacice scrie SARMIGETAUSA NU SARMISEGETUZA, deci romanii l-au stîlcit. Unui eventual falsificator nu i-ar fi trecut prin minte să schimbe denumirea. El ar fi fost sigur că localitatea s-a numit Sarmisegetuza. Afară de asta plăcile de plumb sînt scrise desigur într-o limbă, iar „marii noștri lingviști” nu au găsit îm ce limbă sînt scrise. Au trecut peste 100 de ani de cînd se cunosc aceste plăci. În afară de lingvistul Sorin Olteanu nici un alt lingvist nu a încercat să descifreze vreun text dacic.Lingviștii visează lucruri despre limbă. De asemenea ei gîndesc logic, luînd logica lor drept adevăr. Se cam înșeală/. Unii afirmă și azi că plăcile au fost falsificate de B P Hașdeu. Nici un lingvist nu a găsit in ce limbă le-a scris Hașdeu. Nu a fost în stare...
Pt hidronimul Dunăre eu am dat cea mai bună explicație. Numele fluviului a fost Duna. În partea de Vest (panonia) numele a fost Dunia și așa a rămas în maghiară, adică maghiarii au aflat de la localnici numele acesta.. Dacă știm cum era fluviul în vechime pină în sec 20, știm că partea lui mai bună era în Panonia iar la noi era partea care se revărsa mereu, adică Duna Rea. În Apus (Panonia) era Dunia bună, din care romanii au făcut Danubius. Romanii au tramnsformat numele local! Din Duna Rea grecii au făcut Donaris. În românește se spune Dunărea și trebuie să fii foarte dibaci ca să îți dai seama cum e format. Lingviștii de obicei nu prea sînt dibaci. Cu această ocazie aflăm cum spuneau dacii bun și rău, adică spuneau tot așa! Cam greu cu lingviștii! Ei au multe explicații logice dar greșite. Ei nu au putut explica de unde au scos romanii pe Danubius. Eu am descoperit: din Dunia Bună! Vedeți alte nume vechi de fluvii: Donau, Don, Gdinia.
Bihor (Bihar, în maghiară) provine din numele khazar Bihar, împărat (kagan) al Imperiului Khazar la 730, bunic al împăratului bizantin Leon al IV-lea Khazarul. Un trib khazar vine cu ungurii în Câmpia Panonică, deci coincidența e prea mare...
Jiv/hiu/viu rădăcină comună din Traca veche care pare a fi și radacina limbilor slavice și nu numai a celor romanice. Sigur, într-un mix cu limbi tribale încă și mai vechi.
Paliga e hilar cu etimologiile lui pentru Ardeal, Buzau si altele. Este evidenta improvizatia. Cris - cretz este un alt exemplu.Se revendica ca singurul etimologist. Vai de stiinta romaneasca.
Ardeal. Dl lingvist crede că e format din AR și DEAL. AR este prefix, iar deal este substantiv. Părerea mea este urm: Denumirea româneascîă a fost ORDIEAL, care e derivată de la ORADIEA, deci Ordieal e regiunea din jurul Oradiei. Mai tîrziu Ordieal a desemnat o regiune mai mare , departe de Oradiea. Tot așa pt romani Africa a fost teritoriul din Tunisia de azi, iar mai tîrziu a desemnat întregul continent. Cuvîntul Ordieal se scrie conform sistemului maghiar de scris Ardeal și de aceea noi l-am preluat așa , dar nu il citim Ordieal, ca ungurii. Litera A în maghiară este un soi de O. Denumirea ARAD este și ea spusă așa de noi din cauza scrierii ungurești. ARAD în ungurește se spune OROD. Ungurii au auzit cum pronunțau bănățenii români și au consemnat așa, desigur au consemnat în sistemul lor de scris. Orod este o denumire românească de la GOROD. În Banat este obiceiul să nu se pronunțe uneori sunetul de început al unui cuvînt de ex Vițel...ițel, gorod...orod. Chiar la nume de persoană: Mogoș....Ogoș și de aici Ogășanu.
Prof. univ .dr. Mihai Vinereanu: Toponimul „Ardeal” NU ESTE UNGURESC. Text preluat din bilunarul CERTITUDINEA (disponibil în toată țara, în chioșcurile de ziare, sau în magazinul DACIA ART, deschis în București, pe Bv Carol I nr 40-42, peste drum de Biserica Armenească) În jurul istoriei Ardealului și a vechimii românilor pe acest teritoriu s-au purtat și se poartă discuții aprinse. De la Roesler încoace, atât el cât și adepții săi nu încetează să bombardeze lumea cu tot felul de inepții, multe bine cunoscute nouă. Cum știm, această teorie susține în mod nerușinat că Ardealul era pustiu la venirea ungurilor în Pannonia, deși nici Ardealul, nici Pannonia nu erau pustii la venirea lor aici. Există dovezi arheologice nenumărate în acest sens, dar și argumente lingivistice și istorice. Mai mult, cercetările de paleogenetică arată că ungurii de azi nu au decât 10% gene de la vechii maghiari venți în Pannonia. Acest detaliu este menționat chiar de unul dintre fondatorii geneticii antropologice, anume L.L. Cavalli-Sforz, în lucrarea sa celebră „Gene, popoare și limbi”. Ba, mai mult chiar, geneticieni maghiari arată că ungurii de azi au 70% gene de la traco-daci (români), circa 20% de la germani și slavi, iar circa 10% de la vechii maghiari, cum arată și geneticianul italian. În acest articol, vom discuta originea toponimului „Ardeal”, care a fost asociat cu mgh. erdely „pădure”. Istoricii și lingviștii români nu au contestat această etimologie, deși asocierea din vechiul toponim românesc și mgh. erdely s-a făcut prin etimologie populară, cum vom arăta mai jos. Drăganu, în lucrarea sa bine cunoscută, nu contestă etimologia din mgh. erdely, curentă la acea vreme, deși exemplifică cu peste 35 de toponime şi hidronime din tot spaţiul românesc, care provin de la acelaşi radical. În mod surprinzător, acest lucru nu-i spune nimic lui N. Drăganu, când este evident că toate aceste forme nu pot avea nimic în comun cu mgh. erdely şi care, fără îndoială, au altă origine, origine care trebuie atribuită şi rom. Ardeal. Iată doar câteva dintre ele: Ardel, Ardaloaia, Ardelei, Ardelion, Ardelia, Ardeoani, Ardota, Ardeu, Arduzăl etc. (cf. Vinereanu, 2002, 144; Vinereanu, DELR, Ardeal), răspândite în tot spaţiul locuit de români. Aceste forme nu au cum să provină din mgh. erdely, întrucât multe din ele provin din regiuni româneşti care nu au avut niciodată vreun contact cu maghiarii. Coincidenţa între numele Ardeal şi forma maghiară erdely „pădure” este numai aparentă, fiind vorba de un caz tipic de etimologie populară. Acest termen se referă la un binecunoscut fenomen lingvistic și anume: când un anumit grup etno-lingvistic vine în contact cu cuvinte din alte limbi, în acest caz toponime noi cărora nu le cunoaşte sensul, vorbitorii acestei limbi le asociază cu cuvinte din propria lor limbă. Întâmplarea a făcut ca denumirea Ardeal să se asemene cu mgh. erdely cu sens de pădure. În cazul când traducerea unui anumit termen este posibilă, se face şi acest lucru. Aşa s-a întâmplat cu top. Târnava, care derivă de la un mai vechi rom. târn „mărăcine”, astfel că a fost tradus în maghiară cu Kükülö (vezi Târnava în DELR). Dar sensul iniţial pentru Ardeal de „loc ridicat” care definește Podișul Transilvan se pierduse în străromână la acea vreme, astfel că maghiarii au recurs la etimologia populară. Un exemplu clasic de etimologie populară există în limba românilor ardeleni emigraţi în America, deveniţi ciobani în partea de nord-vest a Statelor Unite, în Couster Mountains. Aceşti munți au fost botezați de români Munţii Custurii. Astfel, numele propriu de origine engleză a fost asociat cu rom. custură, care desigur nu are nimic în comun cu numele propriu Couster, în afară de faptul că sună cam la fel. Nu numai vorbitorii de limbă română au făcut acest lucru, dar şi vorbitorii de limbă engleză veniți în America de nord. Cu mult timp înaintea românilor, aceștia au adaptat, prin etimologie populară, multe cuvinte din limbile amerindiene la spiritul limbii engleze, cuvinte care definesc de obicei plante sau animale de pe teritoriul nord-american şi care nu au corespondente pe vechiul continent. Astfel, marmota monax, un binecunoscut rozător care hibernează, şi de care se leagă o foarte interesantă legendă privitoare la sfârşitul iernii, se numeşte în engleză woodchuck, care este o adaptare fonetică a lui ockqutchaun, termen din limba algonchiană, o limbă amerindiană. Semantic vorbind, cele două forme nu au absolut nimic în comun. Top. Ardeal provine din PIE ( Proto-Indo-Europeană) prin Traco-Dacă *ard- „înalt, a se înălţa, a se ridica, a creşte” din care provine și verbul rom. a ridica, în forma sa mai veche a ardica, care se mai folosește și azi în anumite graiuri românești (vezi ridica în DELR). Aceste forme românești au mai mulți cognați în limbile indo-europene, precum av. ərədva „înalt”, lat. arduus „înalt, abrupt”, gal. arduenna (silva), v.ir. ard „înălţime”, ir. aird „ţinut, regiune”, ir. airde „înălţime”, cymr. hardd ”frumos”, alb. rit „a se trezi”. Cititorul poate observa că radicalul apare și în limbi apropiate limbii române, anume latina și albaneza. Prin urmare, cercetătorii români din varii domenii ar trebui să se ocupe mai mult de multiplele aspecte legate de istoria mai veche și mai nouă a românilor, și cu preponderență a Ardealului, acum când impertinența maghiară, sub ochii îngăduitori ai autorităților române, atinge cote de-a dreptul alarmante.
toponime daco-române (titlu) la școală ni s-a spus de daco-romani. Acum aflu de daco-români. Ce înseamnă daco-român? O explicație simplă, pe 3 rînduri, vă rog. Mă adresez celor doi; Toniță și Paliga. Poate nu au timp pt că ei muncesc foarte mult?
Pana se deranjeaza cei doi ca sa va raspunda, o fac eu. Dacoromâni inseamna românii din Nordul Dunarii, conform DEX. Dialectul vorbit la Nord de Dunare se numeste oficial Dacoromân, Dakorumänisch in germana, lingua daco-romana in latina, etc.
„Criș, Cerna, Zărand, Siret, Bihor, Oradea, Măgura, Siriu și multe alte toponime uzuale românești au o sonoritate aparte, pierdută în timp. Or fi tracice, or fi dacice? Singura modalitate de a înțelege comunitatea umană de acum câteva mii de ani în urmă, trăitoare pe aceste meleaguri, este de a descifra fiecare cuvânt / informație ce a străbătut nealterat timpul. Ce forță au avut aceste cuvinte de au traversat milenii? Ce taină aflăm descifrând toponimele dacice? Pentru că limba pe care o vorbești, determină modul în care gândești. Modul în care gândești, determină societatea în care trăiești. Mai credeți că sunt simple cuvinte?” 1. sonoritate aparte de ce? Cu ce ați comparat această sonoritate? 2.Cum e pierdută în timp dacă o auzim și azi? 3. „or fi trace ori fi dace?” Păi ați făcut un clip ca să ne întrebați pe noi?? 4. „Singura modalitate de a înțelege comunitatea umană de acum câteva mii de ani în urmă, trăitoare pe aceste meleaguri, este de a descifra fiecare cuvânt / informație ce a străbătut nealterat timpul.” De acord. Arătați ce ați descifrat. 5. „Pentru că limba pe care o vorbești, determină modul în care gândești.” Nu! Asta nu e decît o prostioară din mintea unui copil! Este evidentă prostia. Nu stau să o demontez. 6. „ Modul în care gândești, determină societatea în care trăiești.” Nu! Asta e altă prostie. Este tocmai pe dos, adică modul în care e alcătuită societatea determină mare parte din gîndirea oamenilor! 7. „Ce taină aflăm descifrând toponimele dacice?” Care ar fi toponimele dacice cunoscute și cîte ați descifrat?
Nu are un răspuns. Nu a declarat nici o semnificație asupra vreunui cuvânt dacic. Paliga doar le declara a fi dacice dar nu le cunoaste semnificația ca sa susțină afirmația. El foloseste doar jonglerii oraș, uriaș, orias, Orșova, oraș, Oradea, din radacina or-ur pre indoeuropeana dar nu explică semnificații traduse. Bihor cu Bihara in India????? Finalitatea studiilor de etimologie și toponimie este de a arata semnificațiile traduse interpretate . Bala -balaur asociat cu dacii tribalii îl interpreteaza Trei-balauri...ridicol prostie.Observati că nu da nici o interpretare traducere a nici unui cuvânt închis.
Tonița vine și el cu ceva comic: zice că localnicii dintre-o zonă a Mureșului nu spuneau Mureș ci spuneau Maris! le-ați făcut voi capu mare că Mureș e de la Maris, cu ocazia acelor săpături și așa au început și ei să spună Maris! NU SPUNE NIMENI MARIS ÎN ARDEAL. Terminați cu naivitățile astea! Mureș e numele in româna literară, că ardelenii spun Murăș sau Morăș. E rîul pe care se căra în bărci la valea SAREA (moarea). De la moare se formează murat, a mura, murătură.Are dreptate S Paliga că În acest caz la acei oameni a fost o influență cultă.
Este interesant materialul dar vă rog mai mult curaj d-le prof.Paliga: "Asta-i țara noastră noi nu stăm în gazdă !" Nu trebuie să cerem voie nimănui ca să spunem adevărul.
@@DD-RO 1. ungurii nu au ajuns in Panonia venind din Asia ci din Europa, de undeva aproape de Urali. 2. Ei au venit în număr foarte mic, maxim 5% din totalul populației Panoniei. Nu pun dovadă pt asta, dar e material pe internet. 3. Ungurii nu au fost migratori. Faptul că o parte din ei au venit in Pnonia nu arată că aveau o viață de migratori ci doar s-au mutat. Popor migrator este in istorie un popor care nu are așezări stabile. Nu mai scrie in afara subiectului. Subiectul este „toponime daco-române”.
@@florincroitoru1502 1. Uralii sunt granita geografica dintre Asia si Europa. Esti sigur ca stii de pe care versant au venit ?🙂 2. Pai spuneai la punctul 1 ca nu au venit din Panonia si acum afirmi ca erau 5% din populatia Panoniei. Curat, murdar coane Fanica. 3. Am inteles, emigranti, nu migranti. Dar cu cortul si cu calul. Nu uitam nici carnea cruda de sub sa. PS: Eu am raspuns la comentariul precedent
@@DD-RO Tu înțelegi aiurea! Cînd ungurii au ajuns în Panonia erau maximum 5% din totalul populației Panoniei. Asta e părerea istoricilor unguri actuali. Ei spun acum că nu a fost nici o cucerire a Panoniei de către unguri. Ce carne crudă de sub șa, bă demenților.? Nu a existat așa ceva și nici nu poate exista! Dacă pui carne crudă sub șa în scurt timp se strică. Mai curge și zeamă din ea pe spinarea calului! Ai auzit de pastramă? Aia ține. Sînteți la nivel de școală primară!
Nu are nicio treabă Uri, cantonul elvețian, cu al ”nostru” oraș. Acolo se referă la zimbru sau bour (vezi eng.aurochs, germ.ūrochse, ūrohso, viking úrr), așa cum apare și pe stema cantonului. Aurochs este o aglutinare între proto-germ. *ūraz, *ūrô (bour; IE *ū̆sr-) și *uχsēn (taur; IE *uks-), cf. eng. ox (=taur). Nu știu de unde scot unii Triballi = trei balauri. Nu are niciun sens! Sunt destule ipoteze mai raționale decât acesta: coradical cu proto-germ.*þrībaną ”to seize; grasp; take hold of; to take hold; catch on; prosper”, sau cu Alb.trevë ”regiune, provincie; sat” (PIE *treb-, *trē̆b, *trōb “building, dwelling”). Gr. τρίβος 'path, way'. Se presupune că Triballii sunt o infiltrație illirică în spațiul tracic, care apare din Belgrad, peste Timoc, Vidin și în Oltenia. Sunt câteva cuvinte cu fonetism albanoid în sud-vestul României, iar toponimia din nord-estul Serbiei antice prezenta niște indicii lingvistice albanoide cum ar fi sufixul -ata (Lederata, Gerulata, etc.) sau locativul albanez (sg. -sh). Nu are nicio treabă Buzău cu buză sau n.pers.Byzas („țapul”), ci cu alb.buzë, buzinë ”mlaștină”.
Buzău e de la nume de persoană, Buzea. Multe toponime vin de la nume de persoană: Bucur...București, Fătu...Fetești, Ieși plral de la Ieșu...Tîrgu Ieșilor etc.
Buzău are treabă cu buzină din albaneză care înseamnă mlaștină? Păi, noi vorbim in albaneză?? Românii iau cuvinte din alte limbi ca să facă toponime? Nu iau....Românii fac toponime in limba română! Știu că ești lingvist amator și mai scrii postări stufoase pe blogul lui Ion Coja.
NU exista români/romani inainte de furtul identitatii noastre a valahilor din 1856... Români/romani sunt denumirea locuitorilor Imperiului roman oriental si nu a noastra a valahilor. Valahi inseamna CELTI/PELASGI din care faceau parte geto-dacii/gotii. România este denumirea imp roman oriental . valahii sunt denumiti români azi insa nu toti românii sunt valahi. Romania si românismul e o umbrela ce ascunde diverse etnii... Românii nu sunt si nu vor fio niciodata o natiune sau un popor deoarece cei ce poarta denumirea de români azi sunt fie maghiari, tigani, sasi, svabi, turci, tatari etc... Noi valahii avem istoria noastra milenara si suntem urmasii geto-dacilor/gotilor/celtilor/pelagilor... sinonime
Corect că valah este identitatea istorică atribuită poporului modern român. Valahii nu sunt însă urmașii goților. Gotii nu au staționat niciodată pe teritoriul valahilor. Nu exista o năvălire a goților in Valahia. Exista numai o trecere gota spre sud Balcani in anul 368 și apoi spre Italia in 410 unde se așează în final și sunt absorbiți.
@@florincroitoru1502 Nu știu nici eu, dar e interesant. Dar ce zici de hău, de bou, bortă, burtă... oate sugerând o idee comună: orificii - unele, făpturi - altele, mari, UR-iașe?!
@@florincroitoru1502 Nici eu nu știu, dar e interesant că multe cuvinte sugerează o idee comună, aici toate fiind orificii - unele, sau ființe - altele, toate mari: bortă, burtă, urs, bou, hău
@@MarinBalosu corect. Multe cuvinte au rădăcină comună deși desemnează lucruri diferite, de ex bortă, burtă, borhot, borcan Cuvintul HĂU a ajuns așa din cauza trecerii la scrierea cu alfabet latin, că scris în chirilică se spune GĂU și e rudă cu GURĂ, GAURĂ, GĂOZ. În chirilică sunetul G era redat de multe ori cu H, iar cind s-a trecut la alfabet latin unele vorbe au fost transliterate greșit, de ex azi toată lumea spune HĂU, HERLEA, dar se spunea gău, gherlea.
@@florincroitoru1502 cică indoeuropenii s-au format în E Anatoliei,lângă semiți și sumerieni.Lu=om în sumeriană,la noi e lume.A,aba = apă în sumeriană.
RL: Mureşul este maghiar? MV: Desigur că nu este maghiar. Este atestat de la Herodot încoace, deci din secolul V Î. Ch. şi ulterior la alţi autori antici şi medievali de limbă greacă sau latină până la Iordanes (sec. VI d. Ch.) şi Porfirogenetul (sec. X d. Ch.). Nu numai hidronimul Mureş este atestat la autorii antici şi bizantini, ci şi Criş, Timiş, Tisa, precum şi Dunăre, aşa cum am arătat în Dicţionar. Toate aceste hidronime provin din Traco-Dacă şi au fost preluate de unguri de la români. Ungurii s-au aşezat în Pannonia cam pe vremea lui Porfirogenetul, autorul bizantin la care apar pentru ultima oară unele din aceste hidronime dacice. Asta dovedeşte că ungurii au găsit o populaţie românească nu numai în Ardeal, dar şi în Pannonia. În cronica anonimă de la Viena, câţiva duci din Pannonia au nume româneşti, dar istoricii români nu-i pomenesc. În Ardeal, ungurii au ajuns cu mult mai târziu. Cum am mai spus, dacii nu au părăsit niciodată Dacia. Sunt foarte multe dovezi arheologice care confirmă acest lucru. Pe vremea lui Roesler, arheologia nici măcar nu se născuse. De aceea a putut să spună că românii au venit din sudul Dunării, idee încă vehiculată de anumite cercuri ungureşti. Azi niciun autor informat şi de bună credinţă nu mai poate susţine astfel de aberaţii. „CU SERIOZITATE DESPRE ORIGINEA LIMBII ROMÂNE" Prof. univ. dr. Mihai VINEREANU - interviu realizat de Rodica Lăzărescu - Cu seriozitate despre originea limbii române, Mihai VINEREANU: STUDII ŞI CERCETARI ETNOCULTURALE vol.18: "biblioteca-digitala.ro/reviste/studii-cercetari-etnoculturale/dl.asp?filename=18_studii-cercetari-etnoculturale_XVIII_2013.pdf" Concluzie, nu mai trage pe nas retorică maghiară ieftină că bați câmpii !
O surpriză plăcută să constat că mai avem asemenea specialiști! Avem nevoie de asemenea studii!
Va rog mult invitati-l si pe domnul profesor Mihai Vinereanu, profesor, probabil singurul indo-europenist al tarii, eu personal n-am mai auzit de un altul, ca sa intelegem limbile eropene trebuie atat sa intelegem stratul de dinaintea valului indo-european, cat mai ales stratul indo-european, pentru ca noi eropenii de astazi vorbim limbi indo-europene, invitandu-l si pe domnia sa ati putea dinamiza muuuuuuult mai muuuuuult emisiunea, dar sa trecem peste, la unele subiecte cred ca ar fi de acord cu domnul Paliga, la altele s-ar putea sa nu fie de acord cu domnul Paliga, tocmai asta facand emisiunea muuuult mai interesanta atat din punct de vedere STIINTIFIC dar si din punct de vedere EMOTIONAL, ar fi bine sa fie mai multi combatanti acolo in studio, iar dumneavoastra domnule Tonita sa fiti un coordonator si un mediator facand astfel prin marea dumneavostra DIPLOMATIE, O EMISIUNE MINUNATA... VA MULTUMESC FRUMOS... BYE BYE...
Urmărim cu interes!
Dl Sorin Paliga nu are o etimologie clară pt Sarmisegetuza, zice el la min. -10:20
Pe plăcile dacice de plumb nu apare nicăieri acest cuvînt , dar apare SARMIGETAUSA. sarmisegetuza este o stîlcire luată de prin texte vechi scrise de greci, deci trebuie folosită denumirea de pe plăcile dacice, nu aceea scrisă de greci.
Sarmizegetusa apare pe inscripții romane datate și în surse romane scrise. Aici nu e dubiu.
@@JohnFrancis-ge2ff Nu e dubiu? Cum adică nu e dubiu? Pe plăcile dacice scrie SARMIGETAUSA NU SARMISEGETUZA, deci romanii l-au stîlcit. Unui eventual falsificator nu i-ar fi trecut prin minte să schimbe denumirea. El ar fi fost sigur că localitatea s-a numit Sarmisegetuza.
Afară de asta plăcile de plumb sînt scrise desigur într-o limbă, iar „marii noștri lingviști” nu au găsit îm ce limbă sînt scrise. Au trecut peste 100 de ani de cînd se cunosc aceste plăci. În afară de lingvistul Sorin Olteanu nici un alt lingvist nu a încercat să descifreze vreun text dacic.Lingviștii visează lucruri despre limbă. De asemenea ei gîndesc logic, luînd logica lor drept adevăr. Se cam înșeală/.
Unii afirmă și azi că plăcile au fost falsificate de B P Hașdeu. Nici un lingvist nu a găsit in ce limbă le-a scris Hașdeu. Nu a fost în stare...
@@JohnFrancis-ge2ff așa....și pe inscripții romane! Bravo! Pe plăcile de plumb nu apare așa deci au stîlcit cuvintul și romanii.
Pt hidronimul Dunăre eu am dat cea mai bună explicație. Numele fluviului a fost Duna. În partea de Vest (panonia) numele a fost Dunia și așa a rămas în maghiară, adică maghiarii au aflat de la localnici numele acesta.. Dacă știm cum era fluviul în vechime pină în sec 20, știm că partea lui mai bună era în Panonia iar la noi era partea care se revărsa mereu, adică Duna Rea. În Apus (Panonia) era Dunia bună, din care romanii au făcut Danubius. Romanii au tramnsformat numele local! Din Duna Rea grecii au făcut Donaris. În românește se spune Dunărea și trebuie să fii foarte dibaci ca să îți dai seama cum e format. Lingviștii de obicei nu prea sînt dibaci.
Cu această ocazie aflăm cum spuneau dacii bun și rău, adică spuneau tot așa!
Cam greu cu lingviștii! Ei au multe explicații logice dar greșite. Ei nu au putut explica de unde au scos romanii pe Danubius. Eu am descoperit: din Dunia Bună!
Vedeți alte nume vechi de fluvii: Donau, Don, Gdinia.
În Antichitate Dunărea s-a numit Danubius, Donaris iar grecii o numeau Istros (Istru).
@@petrurares8300 s-a numit? Cine o numea așa? Grecii și romanii stîlceau denumirile, deci în nici un caz dacii nu au spus Danubius și nici Donaris!!
@@petrurares8300 danubius s-a numit in Panonia. Duna Buna....danubius. Duna Rea....Dunărea. E f simplu. Nici aȘA Nu vezi??
Bihor (Bihar, în maghiară) provine din numele khazar Bihar, împărat (kagan) al Imperiului Khazar la 730, bunic al împăratului bizantin Leon al IV-lea Khazarul. Un trib khazar vine cu ungurii în Câmpia Panonică, deci coincidența e prea mare...
Jiv/hiu/viu rădăcină comună din Traca veche care pare a fi și radacina limbilor slavice și nu numai a celor romanice. Sigur, într-un mix cu limbi tribale încă și mai vechi.
Denumirea antică a Jiului este Rhabon.
Jiu, eu l-am ga'sit ca Rhabon pe unele ha'rt,i de prin Ca^mpul Lung Muscel !
Paliga e hilar cu etimologiile lui pentru Ardeal, Buzau si altele. Este evidenta improvizatia. Cris - cretz este un alt exemplu.Se revendica ca singurul etimologist. Vai de stiinta romaneasca.
Ardeal. Dl lingvist crede că e format din AR și DEAL. AR este prefix, iar deal este substantiv. Părerea mea este urm: Denumirea româneascîă a fost ORDIEAL, care e derivată de la ORADIEA, deci Ordieal e regiunea din jurul Oradiei. Mai tîrziu Ordieal a desemnat o regiune mai mare , departe de Oradiea. Tot așa pt romani Africa a fost teritoriul din Tunisia de azi, iar mai tîrziu a desemnat întregul continent. Cuvîntul Ordieal se scrie conform sistemului maghiar de scris Ardeal și de aceea noi l-am preluat așa , dar nu il citim Ordieal, ca ungurii. Litera A în maghiară este un soi de O.
Denumirea ARAD este și ea spusă așa de noi din cauza scrierii ungurești. ARAD în ungurește se spune OROD. Ungurii au auzit cum pronunțau bănățenii români și au consemnat așa, desigur au consemnat în sistemul lor de scris. Orod este o denumire românească de la GOROD. În Banat este obiceiul să nu se pronunțe uneori sunetul de început al unui cuvînt de ex Vițel...ițel, gorod...orod. Chiar la nume de persoană: Mogoș....Ogoș și de aici Ogășanu.
Prof. univ .dr. Mihai Vinereanu: Toponimul „Ardeal” NU ESTE UNGURESC.
Text preluat din bilunarul CERTITUDINEA (disponibil în toată țara, în chioșcurile de ziare, sau în magazinul DACIA ART, deschis în București, pe Bv Carol I nr 40-42, peste drum de Biserica Armenească)
În jurul istoriei Ardealului și a vechimii românilor pe acest teritoriu s-au purtat și se poartă discuții aprinse. De la Roesler încoace, atât el cât și adepții săi nu încetează să bombardeze lumea cu tot felul de inepții, multe bine cunoscute nouă.
Cum știm, această teorie susține în mod nerușinat că Ardealul era pustiu la venirea ungurilor în Pannonia, deși nici Ardealul, nici Pannonia nu erau pustii la venirea lor aici.
Există dovezi arheologice nenumărate în acest sens, dar și argumente lingivistice și istorice. Mai mult, cercetările de paleogenetică arată că ungurii de azi nu au decât 10% gene de la vechii maghiari venți în Pannonia.
Acest detaliu este menționat chiar de unul dintre fondatorii geneticii antropologice, anume L.L. Cavalli-Sforz, în lucrarea sa celebră „Gene, popoare și limbi”. Ba, mai mult chiar, geneticieni maghiari arată că ungurii de azi au 70% gene de la traco-daci (români), circa 20% de la germani și slavi, iar circa 10% de la vechii maghiari, cum arată și geneticianul italian.
În acest articol, vom discuta originea toponimului „Ardeal”, care a fost asociat cu mgh. erdely „pădure”. Istoricii și lingviștii români nu au contestat această etimologie, deși asocierea din vechiul toponim românesc și mgh. erdely s-a făcut prin etimologie populară, cum vom arăta mai jos.
Drăganu, în lucrarea sa bine cunoscută, nu contestă etimologia din mgh. erdely, curentă la acea vreme, deși exemplifică cu peste 35 de toponime şi hidronime din tot spaţiul românesc, care provin de la acelaşi radical. În mod surprinzător, acest lucru nu-i spune nimic lui N. Drăganu, când este evident că toate aceste forme nu pot avea nimic în comun cu mgh. erdely şi care, fără îndoială, au altă origine, origine care trebuie atribuită şi rom. Ardeal.
Iată doar câteva dintre ele: Ardel, Ardaloaia, Ardelei, Ardelion, Ardelia, Ardeoani, Ardota, Ardeu, Arduzăl etc. (cf. Vinereanu, 2002, 144; Vinereanu, DELR, Ardeal), răspândite în tot spaţiul locuit de români. Aceste forme nu au cum să provină din mgh. erdely, întrucât multe din ele provin din regiuni româneşti care nu au avut niciodată vreun contact cu maghiarii.
Coincidenţa între numele Ardeal şi forma maghiară erdely „pădure” este numai aparentă, fiind vorba de un caz tipic de etimologie populară. Acest termen se referă la un binecunoscut fenomen lingvistic și anume: când un anumit grup etno-lingvistic vine în contact cu cuvinte din alte limbi, în acest caz toponime noi cărora nu le cunoaşte sensul, vorbitorii acestei limbi le asociază cu cuvinte din propria lor limbă.
Întâmplarea a făcut ca denumirea Ardeal să se asemene cu mgh. erdely cu sens de pădure. În cazul când traducerea unui anumit termen este posibilă, se face şi acest lucru. Aşa s-a întâmplat cu top. Târnava, care derivă de la un mai vechi rom. târn „mărăcine”, astfel că a fost tradus în maghiară cu Kükülö (vezi Târnava în DELR).
Dar sensul iniţial pentru Ardeal de „loc ridicat” care definește Podișul Transilvan se pierduse în străromână la acea vreme, astfel că maghiarii au recurs la etimologia populară. Un exemplu clasic de etimologie populară există în limba românilor ardeleni emigraţi în America, deveniţi ciobani în partea de nord-vest a Statelor Unite, în Couster Mountains.
Aceşti munți au fost botezați de români Munţii Custurii. Astfel, numele propriu de origine engleză a fost asociat cu rom. custură, care desigur nu are nimic în comun cu numele propriu Couster, în afară de faptul că sună cam la fel.
Nu numai vorbitorii de limbă română au făcut acest lucru, dar şi vorbitorii de limbă engleză veniți în America de nord. Cu mult timp înaintea românilor, aceștia au adaptat, prin etimologie populară, multe cuvinte din limbile amerindiene la spiritul limbii engleze, cuvinte care definesc de obicei plante sau animale de pe teritoriul nord-american şi care nu au corespondente pe vechiul continent.
Astfel, marmota monax, un binecunoscut rozător care hibernează, şi de care se leagă o foarte interesantă legendă privitoare la sfârşitul iernii, se numeşte în engleză woodchuck, care este o adaptare fonetică a lui ockqutchaun, termen din limba algonchiană, o limbă amerindiană. Semantic vorbind, cele două forme nu au absolut nimic în comun.
Top. Ardeal provine din PIE ( Proto-Indo-Europeană) prin Traco-Dacă *ard- „înalt, a se înălţa, a se ridica, a creşte” din care provine și verbul rom. a ridica, în forma sa mai veche a ardica, care se mai folosește și azi în anumite graiuri românești (vezi ridica în DELR).
Aceste forme românești au mai mulți cognați în limbile indo-europene, precum av. ərədva „înalt”, lat. arduus „înalt, abrupt”, gal. arduenna (silva), v.ir. ard „înălţime”, ir. aird „ţinut, regiune”, ir. airde „înălţime”, cymr. hardd ”frumos”, alb. rit „a se trezi”. Cititorul poate observa că radicalul apare și în limbi apropiate limbii române, anume latina și albaneza.
Prin urmare, cercetătorii români din varii domenii ar trebui să se ocupe mai mult de multiplele aspecte legate de istoria mai veche și mai nouă a românilor, și cu preponderență a Ardealului, acum când impertinența maghiară, sub ochii îngăduitori ai autorităților române, atinge cote de-a dreptul alarmante.
@@Flo-bg5gf ești beat? dacă nu ești serios nu mai scrie aici!
toponime daco-române (titlu)
la școală ni s-a spus de daco-romani. Acum aflu de daco-români. Ce înseamnă daco-român? O explicație simplă, pe 3 rînduri, vă rog. Mă adresez celor doi; Toniță și Paliga. Poate nu au timp pt că ei muncesc foarte mult?
Pana se deranjeaza cei doi ca sa va raspunda, o fac eu. Dacoromâni inseamna românii din Nordul Dunarii, conform DEX. Dialectul vorbit la Nord de Dunare se numeste oficial Dacoromân, Dakorumänisch in germana, lingua daco-romana in latina, etc.
@@flobarbatei3065 Mulțumesc.
"Gemărtălui" de unde vine?
„Criș, Cerna, Zărand, Siret, Bihor, Oradea, Măgura, Siriu și multe alte toponime uzuale românești au o sonoritate aparte, pierdută în timp. Or fi tracice, or fi dacice? Singura modalitate de a înțelege comunitatea umană de acum câteva mii de ani în urmă, trăitoare pe aceste meleaguri, este de a descifra fiecare cuvânt / informație ce a străbătut nealterat timpul. Ce forță au avut aceste cuvinte de au traversat milenii? Ce taină aflăm descifrând toponimele dacice?
Pentru că limba pe care o vorbești, determină modul în care gândești. Modul în care gândești, determină societatea în care trăiești.
Mai credeți că sunt simple cuvinte?”
1. sonoritate aparte de ce? Cu ce ați comparat această sonoritate?
2.Cum e pierdută în timp dacă o auzim și azi?
3. „or fi trace ori fi dace?” Păi ați făcut un clip ca să ne întrebați pe noi??
4. „Singura modalitate de a înțelege comunitatea umană de acum câteva mii de ani în urmă, trăitoare pe aceste meleaguri, este de a descifra fiecare cuvânt / informație ce a străbătut nealterat timpul.”
De acord. Arătați ce ați descifrat.
5. „Pentru că limba pe care o vorbești, determină modul în care gândești.”
Nu! Asta nu e decît o prostioară din mintea unui copil! Este evidentă prostia. Nu stau să o demontez.
6. „ Modul în care gândești, determină societatea în care trăiești.”
Nu! Asta e altă prostie. Este tocmai pe dos, adică modul în care e alcătuită societatea determină mare parte din gîndirea oamenilor!
7. „Ce taină aflăm descifrând toponimele dacice?”
Care ar fi toponimele dacice cunoscute și cîte ați descifrat?
Nu are un răspuns. Nu a declarat nici o semnificație asupra vreunui cuvânt dacic. Paliga doar le declara a fi dacice dar nu le cunoaste semnificația ca sa susțină afirmația. El foloseste doar jonglerii oraș, uriaș, orias, Orșova, oraș, Oradea, din radacina or-ur pre indoeuropeana dar nu explică semnificații traduse. Bihor cu Bihara in India????? Finalitatea studiilor de etimologie și toponimie este de a arata semnificațiile traduse interpretate . Bala -balaur asociat cu dacii tribalii îl interpreteaza Trei-balauri...ridicol prostie.Observati că nu da nici o interpretare traducere a nici unui cuvânt închis.
Tonița vine și el cu ceva comic: zice că localnicii dintre-o zonă a Mureșului nu spuneau Mureș ci spuneau Maris! le-ați făcut voi capu mare că Mureș e de la Maris, cu ocazia acelor săpături și așa au început și ei să spună Maris! NU SPUNE NIMENI MARIS ÎN ARDEAL. Terminați cu naivitățile astea!
Mureș e numele in româna literară, că ardelenii spun Murăș sau Morăș. E rîul pe care se căra în bărci la valea SAREA (moarea). De la moare se formează murat, a mura, murătură.Are dreptate S Paliga că În acest caz la acei oameni a fost o influență cultă.
Oraș provine din latinescul urbis pe filială maghiară(urbis,urvis,urvas,orvas).
oraș e pronunția din Muntenia din ardelenescul oroș, cu accent pe primul o. Nu are trabă cu latina.
Este interesant materialul dar vă rog mai mult curaj d-le prof.Paliga: "Asta-i țara noastră noi nu stăm în gazdă !" Nu trebuie să cerem voie nimănui ca să spunem adevărul.
Nu înțeleg de ce Vă temeți să supărați pe cineva, și în prmul rând pe unguri. Fiți Vă rog siguri și îndrăzneț.
Ungurienii au locul lor in asia, nu avem de ce sa fim suparati pe migratori
@@DD-RO 1. ungurii nu au ajuns in Panonia venind din Asia ci din Europa, de undeva aproape de Urali.
2. Ei au venit în număr foarte mic, maxim 5% din totalul populației Panoniei. Nu pun dovadă pt asta, dar e material pe internet.
3. Ungurii nu au fost migratori. Faptul că o parte din ei au venit in Pnonia nu arată că aveau o viață de migratori ci doar s-au mutat. Popor migrator este in istorie un popor care nu are așezări stabile.
Nu mai scrie in afara subiectului. Subiectul este „toponime daco-române”.
@@florincroitoru1502 1. Uralii sunt granita geografica dintre Asia si Europa. Esti sigur ca stii de pe care versant au venit ?🙂
2. Pai spuneai la punctul 1 ca nu au venit din Panonia si acum afirmi ca erau 5% din populatia Panoniei. Curat, murdar coane Fanica.
3. Am inteles, emigranti, nu migranti. Dar cu cortul si cu calul. Nu uitam nici carnea cruda de sub sa.
PS: Eu am raspuns la comentariul precedent
@@DD-RO Tu înțelegi aiurea! Cînd ungurii au ajuns în Panonia erau maximum 5% din totalul populației Panoniei. Asta e părerea istoricilor unguri actuali. Ei spun acum că nu a fost nici o cucerire a Panoniei de către unguri.
Ce carne crudă de sub șa, bă demenților.? Nu a existat așa ceva și nici nu poate exista! Dacă pui carne crudă sub șa în scurt timp se strică. Mai curge și zeamă din ea pe spinarea calului! Ai auzit de pastramă? Aia ține. Sînteți la nivel de școală primară!
Nu are nicio treabă Uri, cantonul elvețian, cu al ”nostru” oraș. Acolo se referă la zimbru sau bour (vezi eng.aurochs, germ.ūrochse, ūrohso, viking úrr), așa cum apare și pe stema cantonului. Aurochs este o aglutinare între proto-germ. *ūraz, *ūrô (bour; IE *ū̆sr-) și *uχsēn (taur; IE *uks-), cf. eng. ox (=taur).
Nu știu de unde scot unii Triballi = trei balauri. Nu are niciun sens! Sunt destule ipoteze mai raționale decât acesta: coradical cu proto-germ.*þrībaną ”to seize; grasp; take hold of; to take hold; catch on; prosper”, sau cu Alb.trevë ”regiune, provincie; sat” (PIE *treb-, *trē̆b, *trōb “building, dwelling”). Gr. τρίβος 'path, way'.
Se presupune că Triballii sunt o infiltrație illirică în spațiul tracic, care apare din Belgrad, peste Timoc, Vidin și în Oltenia. Sunt câteva cuvinte cu fonetism albanoid în sud-vestul României, iar toponimia din nord-estul Serbiei antice prezenta niște indicii lingvistice albanoide cum ar fi sufixul -ata (Lederata, Gerulata, etc.) sau locativul albanez (sg. -sh).
Nu are nicio treabă Buzău cu buză sau n.pers.Byzas („țapul”), ci cu alb.buzë, buzinë ”mlaștină”.
Buzău e de la nume de persoană, Buzea. Multe toponime vin de la nume de persoană: Bucur...București, Fătu...Fetești, Ieși plral de la Ieșu...Tîrgu Ieșilor etc.
Buzău are treabă cu buzină din albaneză care înseamnă mlaștină? Păi, noi vorbim in albaneză?? Românii iau cuvinte din alte limbi ca să facă toponime? Nu iau....Românii fac toponime in limba română! Știu că ești lingvist amator și mai scrii postări stufoase pe blogul lui Ion Coja.
Asta n-a fost primar pe la sectorul 3 ?
Nu!
NU exista români/romani inainte de furtul identitatii noastre a valahilor din 1856... Români/romani sunt denumirea locuitorilor Imperiului roman oriental si nu a noastra a valahilor. Valahi inseamna CELTI/PELASGI din care faceau parte geto-dacii/gotii. România este denumirea imp roman oriental . valahii sunt denumiti români azi insa nu toti românii sunt valahi. Romania si românismul e o umbrela ce ascunde diverse etnii... Românii nu sunt si nu vor fio niciodata o natiune sau un popor deoarece cei ce poarta denumirea de români azi sunt fie maghiari, tigani, sasi, svabi, turci, tatari etc... Noi valahii avem istoria noastra milenara si suntem urmasii geto-dacilor/gotilor/celtilor/pelagilor... sinonime
Corect că valah este identitatea istorică atribuită poporului modern român. Valahii nu sunt însă urmașii goților. Gotii nu au staționat niciodată pe teritoriul valahilor. Nu exista o năvălire a goților in Valahia. Exista numai o trecere gota spre sud Balcani in anul 368 și apoi spre Italia in 410 unde se așează în final și sunt absorbiți.
Ar fi o posibilă legătură între cuvintele „gaură” și „gaur” (taur, bour) tocmai cu acest „ur”- din actualul uriaș?
Nu cred, dar văd o legătură între gaură și gură.
@@florincroitoru1502 Nu știu nici eu, dar e interesant. Dar ce zici de hău, de bou, bortă, burtă... oate sugerând o idee comună: orificii - unele, făpturi - altele, mari, UR-iașe?!
@@florincroitoru1502 Nici eu nu știu, dar e interesant că multe cuvinte sugerează o idee comună, aici toate fiind orificii - unele, sau ființe - altele, toate mari: bortă, burtă, urs, bou, hău
@@MarinBalosu corect. Multe cuvinte au rădăcină comună deși desemnează lucruri diferite, de ex bortă, burtă, borhot, borcan
Cuvintul HĂU a ajuns așa din cauza trecerii la scrierea cu alfabet latin, că scris în chirilică se spune GĂU și e rudă cu GURĂ, GAURĂ, GĂOZ. În chirilică sunetul G era redat de multe ori cu H, iar cind s-a trecut la alfabet latin unele vorbe au fost transliterate greșit, de ex azi toată lumea spune HĂU, HERLEA, dar se spunea gău, gherlea.
Domnule, vorbești mult fără a exemplifica!!!
Da, a vorbit mai mult de un ceas și nu am putut reține lista cu toponimele daco-române și nici nu am înțeles ce e „daco-român”.
Uru în sumeriană înseamnă ,oraș,locuire,ținut'.Urus=pămănt.
și ce treabă are româna cu sumeriana?
@@florincroitoru1502 cică indoeuropenii s-au format în E Anatoliei,lângă semiți și sumerieni.Lu=om în sumeriană,la noi e lume.A,aba = apă în sumeriană.
4m3 de pămînt rezolvă toate disensiunile...
Și o bătaie fără arme, un duel, o ceartă...
🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Ha. Ha. Ha. 😂
RL: Mureşul este maghiar?
MV: Desigur că nu este maghiar. Este atestat de la Herodot încoace, deci din secolul V Î. Ch. şi ulterior la alţi autori antici şi medievali de limbă greacă sau latină până la Iordanes (sec. VI d. Ch.) şi Porfirogenetul (sec. X d. Ch.). Nu numai hidronimul Mureş este atestat la autorii antici şi bizantini, ci şi Criş, Timiş, Tisa, precum şi Dunăre, aşa cum am arătat în Dicţionar.
Toate aceste hidronime provin din Traco-Dacă şi au fost preluate de unguri de la români.
Ungurii s-au aşezat în Pannonia cam pe vremea lui Porfirogenetul, autorul bizantin la care apar pentru ultima oară unele din aceste hidronime dacice. Asta dovedeşte că ungurii au găsit o populaţie românească nu numai în Ardeal, dar şi în Pannonia. În cronica anonimă de la Viena, câţiva duci din Pannonia au nume româneşti, dar istoricii români nu-i pomenesc. În Ardeal, ungurii au ajuns cu mult mai târziu. Cum am mai spus, dacii nu au părăsit niciodată Dacia. Sunt foarte multe dovezi arheologice care confirmă acest lucru. Pe vremea lui Roesler, arheologia nici măcar nu se născuse. De aceea a putut să spună că românii au venit din sudul Dunării, idee încă vehiculată de anumite cercuri ungureşti. Azi niciun autor informat şi de bună credinţă nu mai poate susţine astfel de aberaţii.
„CU SERIOZITATE DESPRE ORIGINEA LIMBII ROMÂNE" Prof. univ. dr. Mihai VINEREANU - interviu realizat de Rodica Lăzărescu -
Cu seriozitate despre originea limbii române, Mihai VINEREANU: STUDII ŞI CERCETARI ETNOCULTURALE vol.18: "biblioteca-digitala.ro/reviste/studii-cercetari-etnoculturale/dl.asp?filename=18_studii-cercetari-etnoculturale_XVIII_2013.pdf"
Concluzie, nu mai trage pe nas retorică maghiară ieftină că bați câmpii !