Limba Vechii Europe
Вставка
- Опубліковано 11 вер 2024
- România este vatra a ceea ce am numi Vechea Europă, o entitate administrativă, economică, culturală cuprinsă între 6500 - 3500 î.e.n. axată pe o societate matriarhală, teocratică, pașnică, iubitoare și creatoare de artă, care a precedat societățile indo-europene patriarhale de călăreți războinici din epocile bronzului și fierului. Este evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. Datele arheologice fac imposibilă ipoteza conform căreia civilizația războinică și violentă a sumerienilor ar fi fost cea mai veche de pe glob. Pe la 5500 î.e.n. ,,vechii europeni,, au dezvoltat un sistem de scriere cu circa două mii de ani înaintea egiptenilor ori a sumerienilor. Totuși, spre deosebire de aceste popoare, scrierea ,,vechilor europeni,, nu servea unor scopuri economice, juridice sau administrative; scrierea ,,veche europeană,, era o scriere sacră, semasiografică ( folosea concepte și nu sunete - echivalentul simbolului nu era un sunet ci un între concept ), apărută în urma unei îndelungi utilizări a unor semne grafice încărcate de un simbolism particular. Apariția acestei scrieri este strâns legată de cultul dezvoltat al divinității feminine. Alături de prof. Sorin Paliga, identificăm cuvintele și sonoritatea rădăcinilor lingvistice neolitice, precum și termeni rămași neschimbați până în zilele noastre ale marilor civilizații preistorice Turdaș-Vinca, Tărtăria, Cucuteni.
Dl Sorin Paliga a spus aici uriașa prostie că româna formează cuvinte prin simpla alăturare a două substantive, de ex numele de locuri Timișoara, Feldioara, Hunedoara, ar fi formate din două substantive. I-am arătat că e fals, dar căpos cum este tot așa o ține.Oara din Timișoara arată o micime (diminutiv), ca în Marioara, fețișoara, felioară, fîșioară, mămușoară, poezioară dar și în alt soi de cuvinte ca de ex comoară, omoară, coboară, doboară, ușoară, adică verbe și adjective.
Nu există în românește nici un nume de oraș format din două substantive lipite! dacă cineva zice că există astfel de nume, să le arate aici!
La ordinul dvstră chiar două: Câmpulung Muscel şi Câmpulung Moldovenesc. How about that?
După o cercetare de un sfert de oră iată şi restul: Sânnicolau Mare, Sângeorgiu de Pădure, Cernavodă (slav dar nume propriu în România), Techirghiol (Lacul lui Tekir), Babadag (sat înființat de un dervish turn pe numele lui de Baba .....) presumably şi, în caz că sunteți tot nemulțumit ... Băicoi.
La sumerieni: ur= oraș,uros= pământ.
La noi e și Poruciuc!
Unde poate fi gasit acest dicționar etimologic?
Pe site-ul editurii Peter Lang.
Am pierdut timpul!!! Prea multe vorbe generale fara exemplificari. Pai, daca e vorba de limba atunci, stimabile, vino cu exemple.
Apoi, ce inseamna "scriere sacra" ?! De fapt, domnul moderator vrea sa impace capra cu varza!!!
Ma alatur unui coleg de comentarii la faptul ca dictionarul etimologic TREBUIA scris/tiparit (si)in limba romana!!!
„scriere sacră” nu e decît o greșeală de exprimare. Sacru e sinonim pt sfînt. Nu există scriere sfîntă (sacră). Exprimarea corectă este „scriere religioasă”. Susțin in continuare că un dicționar etimologic trebuie făcut în limba pt care se face etimologia. A scos și Vinereanu un dicționar etimologic scris in engleză. Despre ediția întîia, scrisă în română, i-am scris că nu e bună și i-am dat argumente. El s-a supărat pe mine. A scos și ediția a doua, scrisă în engleză, mai mare, dar cu aceleași greșeli. Este publicată doar pe hîrtie și costă 260 lei.
@@florincroitoru1502 „Susțin in continuare că un dicționar etimologic trebuie făcut în limba pt care se face etimologia.” Puteți argumenta folosirea verbului „a trebui” în afirmație? Există norme în domeniu? Dacă da, cine le impune? Există deja suficiente exemple de dicționare etimologice ale unor limbi cu explicații într-o limbă de circulație: Vasmer pt rusă (în germană, ulterior tradus și în rusă); Orel pt albaneză (în engleză); Ciorănescu pt română (în spaniolă, ulterior tradus și în română) etc. Există început un dicționar etimologic al Academiei, este în română, au apărut primele 2 volume, poate între timp și al treilea, nu știu, vă puteți extrage informațiile de acolo. De asemenea, puteți scrie dv. un dicționar etimologic al limbii române în română.
Aveți o anume agresivitate a limbajului, credeți cumva că dacă sunteți agresiv sunteți și convingător?
@@sorinpaliga9629 Nu există norme în acest domeniu, dar în ce privește bunul simț există norme. În cazul de față de bun-simț este să scrii dicționerul în limba celui de care te ocupi, adică în română.
Nu contează că l-ați scris în engleză. Nu se va vinde mai bine.
Am văzut dicționarul etimologic scos de academie. E prost.
Nu țin să vă conving de ceva. Experianța mea de pînă acum cu lingviștii și profesorii, este una neplăcută. Nu am convins nici un lingvist: Sorin Olteanu, Ion Coja, George Pruteanu, Aurora Pățan, Mihai Vinereanu, Dan Alexe, poate mai sint dar pe moment nu imi amintesc. Nu m-a validat nici unul . prostii au scris însă, de ex Coja a scris că nu poate fi luată în calcul lucrarea mea deoarece eu nu am scris și o gramatică a limbii dace.
Credeți că eu am separat bine în cuvinte acele texte dacice? Dacă sînt bine separate avem mostre de limbă, iar acestea valorează mai mult decît toate cărțile care s-au scris despre limba dacă.
@@sorinpaliga9629 iar cu Ciorănescu? Nu a avut vreo valoare. Etimologiile lui sînt aiurite. Nici nu a meritat să fie pomenit, tradus sau să vorbim de el.
Puneți pe net măcar cuvintele care încep cu litera B din dicționarul Dv, ca să avem pe ce vorbi. Vă faceți și reclamă astfel.
La min 1:01 Sorin paliga explică pe VAR din maghiară. Zice că vine din romînescul OARA. O aiureală. Omul e căpos de nu se poate. O ține gaia cu OARA deși OARA nu e substantiv în romînește. Ungurescul VAR vine din VAROS, iar varoș vine in maghiară din romînă.Rumîna (valaha) nu s-a vorbit doar pe teritoriul României de azi ci și în Polonia, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Cehia, Slovacia. . Mai sînt valahi în aceste țări, Vreo 500.000 sînt în Ucraina. De aceea am zis eu că termenul de român nu e bun, pt că românii din afara țării se definesc ca valahi.
Explicație: unor cuvinte li se scoate un sunet, cum e cazul în Banat unde vițel se spune ițel, vacă se spune oacă, iar gorod s-a spus orod și de aici numele orașului ARAD, care e scris așa pt că așa se scrie OROD conform sistemului unguresc de scris. Știu, pt noi e cam aiurea acest sistem. În limba vorbită de vlahi la nord de țara noastră, în cimpia poloneză, aceștia adaugă un sunet unor cuvinte, de ex spun vuomini....nu uomini, voroș...nu oroș. De aceea Vorșova este in Polonia, iar Orșova este în Banat. Ambele sint din limba vlahă, iar acolo la Vorșova în Polonia nu au fost unguri, deci voroș nu poate veni din maghiară ci este cuvint în limba valahă. Vorșova se scrie in poloneză Warszawa și nu înseamnă ceva.
amîndoi cãutati etimologii absurde pt cuvinte si denumiri apãrute f tîrziu. de exemplu Feldioara apare ca nume abia în 1854, la vreo 40 de ani dupa denumirea de Földvar. la fel, Timisoara, Hunedoara etc au fost folosite ca denumiri abia in secolul 19 - nu poti sã vii din Moldova sau Oltenia sã faci lingvisticã pt Ardeal si Banat.
vlahii au venit prea tîrziu ca sã influenteze maghiara, nu o sã scãpati in veci de toponimia slavã pt cã… slava este substrat si vlaha/româna este adstrat. nu a existat nicio migratie slavã, pt cã tracii au primit pe la jumatatea primului mileniu entonimul de slavi.
sã fiti iubiti!
apropo: pînã la jupîn vãd cã dragostea si iubirea e slavã.
@@sorindr 1. că e absurd ca OARA să însemne ORAȘ am zis eu! Eu am zis că OARA e sufix pt diminutiv, așa ca în Mari-oara. De ce ar fi asta absurd?
2.Nu contează cînd au apărut!
3.Nu contează de unde e lingvistul!
4. Discuția nu e despre toponimia slavă!
5. Nu am discutat etimologia cuvintelor daragoste și iubire, deci nu intreoduce subiecte noi!
6. Nici nu ai scris ce înseamnă OARA în Hunedoara, Feldioara, Timișoara. Ăsta e subiectul!
@@florincroitoru1502 , nu am zis neapãrar ca -var e absurd sä fie -oarã, sau invers. abordarea e gresitã! ai toate formele acestea var/oara DOAR in Ardeal si Banat si sînt o românizare fortatã de secol 19/20, doar ca sã aibã sonoritate româneascã. de aceea este absurdã abordarea Paliga.
ca diminutiv -oara o gasiti corect doar pt cuvinte “diminuate” - gen Dîmboviciara, Ialomicioara, Lotrisor etc - majoritatea sunt afluenti ai unui rîu mai mare. sau Nucsoara care e atestata in 1547
@@sorindr Bravo! Nu m-am gîndit la Ialomicioara, Dîmbovicoara...Să îi arăt lui Paliga.
@florincroitoru Într-un documentar francez realizat la siturile stâncoase din Cappadocia, realizatorii
au folosit cuvântul "vara"- care provine din avesta/avestica-, însemnând "oraș, cetate, fortificație", siturile fiind construite de persi/persani...
sunt deosebit de ”interesante” elucubratiile așazis ”lingvistice” despre presupusele texte, pe care nu le-a vazut nimeni, ori poate acesti așaziși ”lingviști” or avea ei niște texte pe care nu vor ei să ni/le arate.
Așa este. Sunt doar un cuplu comic în căutare de celebritate. Nimic din ce declara Paliga nu are nici un sens.
De ce , d-le Paliga , ai scris acest dicționar etimologic în engleză.? Trebuia scris în română. pt că el ni se adresează nouă în primul rînd.
Mihai Vinereanu a scos și el de curînt un nou dicționar etimologic, tot în engleză scris. Pt noi e și el inutil. Nu cred că acest dicționar al lui, dar nici cel al Dv, vor impresiona vreun lingvist străin.
Dicționarul d-lui Mihai Vinereanu este în limba română, și ediția din 2018 și cea din 2023. Pe cea din 2018 o puteți descărca gratuit de pe net. Pe cel din 2023 il am pe masă chiar acum, deci știu ce vorbesc.
@@salomirciprian8342 , pecel vechi îl am în format PDF. Pe cel nou nu il cumpăr că nu are rost. Are doar mai multe vorbe.
E foarte bine dacă este în română scrisă și a doua ediție.
@@florincroitoru1502 E bine că e în limba română dar nu e destul, pentru că din partea Academiei Române nu ne putem aștepta la nimic bun. Deși a aparut în 2018 a fost ignorat pentru că nu au posibilitatea să îl contrazică. Singura noastră speranță este să îl ia în serios cei din afară și să fie obligată și Academia Română să nu mai ignore astfel de lucrări valoroase. Dacă nu aflau străinii de tăblițele de la Tărtăria erau de mult ignorate vă dați seama... In același fel trebuie procedat și cu DETRL. E bine că a scos si dl.prof.Paliga un DETRL pentru că față de cele "agreate" de Academia Română este mult mai aproape de adevăr. Personal consider că cel scos de dl.prof.Vinereanu este o lucrare completă mai ales prin cele 100 de pagini în care se argumenează d.p.d.v lingvistic, paleogenetic și istoric. Pe de altă parte în măsura în care ne permitem eu zic că ar trebui răsplătit efortul acestor titani cumparând aceste cărți. Am citit multe comentarii de-ale Dvs. și sincer apreciez ceea ce faceți mai ales că v-ați luat în coarne cu impostorul de la Mythologica și alții. Mă gandesc mai degrabă cum să facem să fim uniți împotriva acestor dușmani ai neamului românesc.
@@salomirciprian8342 , academia nu se ocupă cu asemenea treburi! Tu nu știi care este rolul academiei.
De unde știi tu că al lui Paliga e mai bun? Nu l-ai citit.
Al lui Vinereanu nu e bun. L-am văzut eu. Nu face decît să arate că au greșitit cîțiva lingviști vechi încît te plictisești să tot citești că aceia au greșit. Are multe etimologii fanteziste. A băgat prea multe neologisme, care în acest caz nu interesează.
În știință nu contează numărul. Unul poate avea dreptate împotriva a milioane, cum a fost de ex cu Giordano Bruno. Chestia e că pină să îi fie recunoscută dreptatea a fost ucis de nătărăi, care erau mulți și puternici.
Timișoara, Hunedoara, Feldioara nu au legătură cu oaraș sau cu prima oară...a doua pară..cum crede dl lingvist Paliga.Oara acolo e o terminație care indică un diminutiv, așa ca în Marioara, săbioara, ațișoara, viișoara, gălbioara, ....Sînt sute!
Vă înșelați și amestecați lucrurile. Da, în față-fețișoară, -oara este un sufix diminutival, în Timișoara este al doilea element într-un element toponimic, iar în prima oară-a doua oară este un substantiv. Probabil mă credeți așa de slab analist al toponimiei europene încât îmi dați sfaturi și-mi aduceți critici. Vă aștept cu o amplă recenzie. Stimă.
@@sorinpaliga9629 Dv sînteți lingvist. Și eu sînt lingvist, dar amator. Chestiunea mi se pare prea clară ca să fie nevoie de o amplă recenzie pt toponimicele Timișoara, Feldioara, Hunedoara. Nu ați scris clar ce este oara din Timișoara. Este tot substantiv? Ați scris că este...al doilea element. Substantiv nu poate fi pt că româna nu formează cuvinte compuse ptin alăturare, așa ca engleza sau germana. Eu am scris clar: este sufix care arată un diminutiv. Nu se poate forma în română așa ca în germană, Herman-stadt, Eisenhüten-stadt, Ingol-stadt, sau ca in rusa Leningrad, Kaliningrad, Stalingrad etc. Prin urmare Dv vă înșelați dacă credeți că oara din Timișoara înseamnă oraș.
Dv mă puteți egala pe mine numai dacă veți despărți corect în cuvinte un text scris pe plăcile de plumb de la Sinaia. Eu am despărțit corect 3 plus textul de pe Inelul de la Ezerovo. Le găsiți pe internet și pe UA-cam. Pînă acum nu a reușit nici un lingvist această performanță.
Nu pot pune link pt că YouTub șterge toată postarea.
Dacă îmi trimiteți o parte din dicționarul Dv în format PDF, vă promit că muncesc să vă fac o critică, deși îmi este neplăcut să citesc în engleză.
Cu stimă, Florin Croitoru
@@florincroitoru1502 De vreme ce ați tradus, fie și parțial, tăblițele de la Sinaia și inelul de la Ezerovo, mi se pare evident că nu mă pot bate cu o asemenea somitate. Dicționarul costă € 96 și se poate descărca de pe site-ul editurii Peter Lang. E scump? Da, sigur că e scump. Asta îmi aduce aminte de o povestioară de pe Quora. O firmă avea de rezolvat o problemă serioasă de inginerie. După mai multe tentative eșuate, ajunge la ei un inginer mai în vârstă, analizează problema și o rezolvă într-o juma de oră. Cere un onorariu ridicat. Directorul exclamă: cum, așa de mult? Păi ai lucrat doar o jumate de oră! Da, așa este, răspunde inginerul, dar eu nu v-am cerut să-mi plătiți jumatea de oră, ci cei 40 de ani care mi-au trebuit ca să rezolv o asemenea problemă așa de repede. À bon entendeur, salut.
@@sorinpaliga9629 , E bună povestea și într-un fel mi se potrivește. Eu am 75 de ani și mă ocup cifrăti și descifrări de texte din adolsecență. Cînd am descifrat textul de pe inel în 2006 aveam vechime.Tot am bîjbîit însă. Am citit atent toate descifrările făcute de alții pînă atunci. Mi-am dat seama că ele sînt greșite. M-am apucat de lucru fără prea mare entuziastm și pe la jumătatea textului am început să cred că inelul e greșit datat pt că textul prea semăna cu româna. Eram convins atunci că româna vine din latină. Cînd am terminat am luat iar povestea inelului să văd cum s-a făcut datarea. Fusese datat cu metoda carbon scheletul găsit in acel mormînt împreună cu inelul, deci datarea era bună., secolul 5 îen. Scriu aici, cu litere actuale acel text: „ Polisteneasne, Penea ți-l tea. Neasc-o-a pacea! Dă mea-nțileci vii ta miie paciea ta.” Avînd în vedere că textul a fost scris de un om fără școală, pot spune că e destul de bine scris. Important este că textul este în limba română, scris în sec 5 îen. Un om care s-a numit Penea, nume care există și azi, a vrut să ii dea un inel unuia care se numea Polistene. Nu i l-a mai dat, iar cind a murit copiii lui i-a pus în mormînt acel inel pe bună dreptate socotit fără mare valoare pt că era urît.
Da, nu vă puteți bate cu mine decît dacă descifrați măcar un text de pe plăcile dacice de plumb. Să faci teorii e ușor. Munca practică e cu mult mai grea. Eu le-am încercat pe toate de pe plăci, dar am reușit cu cele mai ușoare, adică acele texte pe care sînt mai ușor de observat de la început cîteva cuvinte clare, cum e placa 16 cu 6 cuvinte clare.
Este că nu v-ați pierdut măcar o jumătate de oră ca să vedeți descifrările mele? Corect ar fi să cugetați măcar vreo două ceasuri înainte să discutați cu mine despre descifrări. Pe UA-cam, dar și pe saituri făcute de mine, le puteți și auzi citite de mine. Mergeți acolo, vedeți, auziți, vă gîndiți îndelung și numai după aceea să mă criticați sau să mă aprobați.
Am încercat, la inițiativa lui Vinereanu, să facem amîndoi un text dacic. Eu am ales placa 120 pt că pe ea e o listă cu nume dacie. Nu s-a putut pt că bietul Vinereanu spunea niște trăsnăi de mă durea capul, așa că am lucrat singur pe ea vreo două luni și am făcut-o. Mi-am dat seama atunci că voi, lingviștii, la descifrări nu sînteți buni pt că nu aveți experiență și nici nu vreți să învățați. Vinereanu a spus public de mai multe ori că descifrările lui Nicolaescu ar fi bune. Nu știe să arate de ce ele ar fi bine făcute. Eu știu însă și am arătat acest lucru.
Cred că sînteți de acord că un text antic scris in limba română face praf teoria că româna ar veni din latină. Eu am pus 4 texte antice scris eîn română.Nu vă grăbiți și cugetați îndelung asupra lor. Merită.
Cu stimă și speranță că veți cugeta îndelung, Florin Croitoru.
Locuiesc de 30 de ni in Germania așa că nu pot cumpăra din Romania pe lei.
@@sorinpaliga9629 , în afară de ironii văd că nu veniți cu chestii concrete. Ce este oara din Timișoara? Ce e aia „al doilea element într-un element toponimic”? Este substantiv, adjectiv...sau ce este? Eu am scris clar: e sufix. Nu încercați să fugiți că eu vă prind. (ironie)
Înainte de popoarele indo-europene nu era nimic decât vinatori -culegători. In Europa începea era post glaciară unde și marile migrații dinspre est
"Vanatori-culegatori" pare folosit peiorativ. Nu cred că dacă natura îți oferă din plin resurse are vreun sens să te apuci de agricultură iar civilizatia Cucuteni este preindoeuropeana. Așa încât....ne mai gândim.
Așa cum formulați "Vanatori-culegatori" pare peiorativ ceea ce este incorect. Nu cred că dacă natura îți oferă din plin resurse are vreun sens să te apuci de agricultură iar civilizatia Cucuteni este preindoeuropeana. Deci prezumția că dacă erau Vanatori-culegatori erau necivilizați/primitivi/nu aveau o cultură este greu de digerat/acceptat. Deci ne mai gândim.
@@ionelghiorghita688 arheologia oficială ne spune că primele migrații indo-europene au avut loc aproximativ în anul 4500 înainte de C dinspre Caucaz. Cultura Cucuteni din ce an este datată+-? Singurele limbii no indo-europene din zonă sunt cele uralice adică fino-ungrice atunci aveam o problema de rezolvat.....istoric vorbind . Salutare numai de bine
A nu se confunda populațiile indoeuropene cu limba indoeuropeana. Din păcate se presupune că migrația indoeuropeana a adus și limba ceea ce este absurd. A fost o schimbare culturala majoră de la populațiile pașnice din civilizație Cucuteni, Minoana, Miceniana, Etrusca care nu aveau autorități (nu plăteau taxe) , proprietăți, arme de război și erau "matriarhale" la cultura migratorilor care din capul locului erau războinice (au împins populațiile din cultura Cucuteni spre Carpați), autoritariste (aveau lideri, căpetenii cu statut social superior), au veni hotărâți sa stăpânească teritorii și populații care pana atunci erau libere, folosite în comun, și erau datorită selecției naturale (după sute sau mii de ani de trai în zone de război), mult mai mari de talie/înălțime. Or fi violat ei la greu, nu neapărat prin toate văile munților cât mai ales, ca și migratori de mai târziu, vizau zonele de câmpie și rutele accesibile dar copii ii creșteau violatele care vorbeau limbile vechii Europe care erau foarte apropiate între ele pe un fond mult mai vechi comun cu sanscrita. Oricum civilizația Cucuteni a existat câteva mii de ani pana să vină indoeuropenii prin 3500 bc. O parte dintre indoeuropenii au coborât spre sud devenind ceea ce știm noi ca fiind civilizația greacă, o civilizație de comercianți trăitori în orașe care făcând bani din comerț au plătit armate, au creeat conflicte și au dezvoltat o societate sclavagista distrugând civilizațiile Miceniana și cea Minoica dar preluând de la ei limba, zeități cultura în general așa cum au făcut mai târziu și comercianții evrei (același model cultural) distrugând de exemplu civilizația Etrusca pentru a crea centrul de putere medteraneano/european al Romei. Că istoricii de astăzi precum si lingviști "oficiali" sunt 90% evrei și ca orice hegemoni câștigători ai războiului civilizațiilor scriu istoria cum le este convenabil punând accentul pe orașele în care ei au început comerțul și au construit "civilizația" distrugând culturi este altă poveste care nu ar trebui să ne orbeasca în a vedea ca toate culturile vechi au început în legătură cu natura, surse de hrana, fără de care nu ar fi existat comerț că nu ar fi avut cu ce. Mulțumesc de atenție.
PRIMA CIVILIZAȚIE EUROPEANĂ:
Cucutenenii (5500 - 3500 î. Hr.) au fost cea mai veche civilizație atestată din Europa, precedând civilizațiile din Sumer și Egiptul Antic cu câteva sute de ani. Tot ei au fost predecesori ai poporului dac, respectiv ai românilor de astăzi.
Elemente ale culturii Cucuteni au fost descoperite pentru prima oară în România dezvelind o civilizație care se întindea din nord-estul regiunii Transilvania, Moldova și până în Ucraina
Cultura Cucuteni și-a încheiat ciclul în aproximativ 3500 î. Hr, când a fuzionat cu populația Indo-Europeană, rezultând astfel populația tracă, din care s-au desprins dacii. Acest lucru înseamnă că populația care locuiește pe teritoriul Transilvaniei conține genele celor mai vechi civilizații, și indirect mitologia dacică conține elemente de originalitate.
Conform studiilor de paleogenetică recente și reprezentative (vezi Mihai Netea) 50% mostenirea genetică a poporului român vine din aceasta cultură străveche, cultura Cucuteni, care acum 7000 ani avea agricultură și spiritualitate, dar și o formă de scriere cu 1000 de ani înainte de Sumerieni.
Pe vremea aceea Hunii lui Attila, nu existau nici în cele mai negre vise ale lui Dumnezeu!
"Scriitorii vechi spun despre ei (Hunii), că nu se pot deosebi de dobitoace. Tot timpul umblă călări, mănâncă și uneori chiar și dorm pe cai, femeile și copii stau în căruțe mari, ziua și noaptea. Toți mănâncă carnea crudă ca și animalele." - citat din cartea Ardealul - Ion Mureșanu (1883-1938).
Expandeaza ?!? Se extinde!
Da, corect. E drept că DEX nu-l înregistrează încă, dar îmbogățim continuu limba, nu? Metehne anglofone.
@@sorinpaliga9629 Sunt de acord cu îmbogățirea limbii cand e nevoie.
Cuvântul exista in dex doar ca are un sens diferit si se foloseste intr-un context diferit.
A sunat a fals si nu mi-a placut.
@@ancaprodan3685 Am reținut observația, îmi pare rău că v-am creat neplăceri. Nu promit însă că nu voi mai folosi cuvântul, se potrivește în anumite contexte istorice, de care era vorba și în emisiune.