De ce te plângi când toţi lovesc în tine? Rămâi mereu o stâncă de granit. Un pom sădit chiar lângă drum, ştii bine, Când are rod, de toţi este lovit. De ce te plângi când eşti căzut pe cale? Eroii cad şi se ridică iar. Căderea este-o parte-a vieţii tale, De te ridici devii din nou un far. De ce te plângi când eşti în suferinţă? Tu eşti chemat să fii biruitor. Un murmur spus pe drum de biruinţă Te face laş şi e înjositor. De ce te plângi când marea se frământă Şi barca ta purtată e de val? Căci noi plutim spre patria cea sfântă, Vâslim mereu spre marea de cristal. De ce te plângi când nu mai ai lumină Şi pentru-o clipă tu te simţi învins? Eşti obosit şi calea ţi-e străină, Priveşte sus, căci farul e aprins. De ce te plângi când bolta nu-i senină Şi norii grei umbresc cărarea ta? Căci sus, acolo-n patria divină, E numai zi, curaj, nu dispera! De ce te plângi când fraţii tăi de cruce Te-au părăsit cu tot ce-i omenesc? Căci pentru tine-un glas duios şi dulce Îţi spune azi: “Eu nu te părăsesc”. De ce te plângi când toţi te dau uitării? Tu eşti chemat lumină să răsfrângi. Dar nu uita: de nu răspunzi chemării, Tu eşti pierdut şi-atuncea poţi să plângi.
De ce te plângi când toţi lovesc în tine?
Rămâi mereu o stâncă de granit.
Un pom sădit chiar lângă drum, ştii bine,
Când are rod, de toţi este lovit.
De ce te plângi când eşti căzut pe cale?
Eroii cad şi se ridică iar.
Căderea este-o parte-a vieţii tale,
De te ridici devii din nou un far.
De ce te plângi când eşti în suferinţă?
Tu eşti chemat să fii biruitor.
Un murmur spus pe drum de biruinţă
Te face laş şi e înjositor.
De ce te plângi când marea se frământă
Şi barca ta purtată e de val?
Căci noi plutim spre patria cea sfântă,
Vâslim mereu spre marea de cristal.
De ce te plângi când nu mai ai lumină
Şi pentru-o clipă tu te simţi învins?
Eşti obosit şi calea ţi-e străină,
Priveşte sus, căci farul e aprins.
De ce te plângi când bolta nu-i senină
Şi norii grei umbresc cărarea ta?
Căci sus, acolo-n patria divină,
E numai zi, curaj, nu dispera!
De ce te plângi când fraţii tăi de cruce
Te-au părăsit cu tot ce-i omenesc?
Căci pentru tine-un glas duios şi dulce
Îţi spune azi: “Eu nu te părăsesc”.
De ce te plângi când toţi te dau uitării?
Tu eşti chemat lumină să răsfrângi.
Dar nu uita: de nu răspunzi chemării,
Tu eşti pierdut şi-atuncea poţi să plângi.
Da asa este .Versuri minunate .Ajutane Doamne Isuse la toti sa mergem mai departe.
Doamne intarestene ,dane putere sa iesim biruitori ,fii binecuvintat ,frumoasa poezie .
Minunată poiezie de încurajare 🙏🙏📖💖
Mărit FIÈ Domnul in Veci👐
❤❤❤❤
O poezie minunata!
Dumneseu sa va binecuvinteze cu viata vesnica amin.
Minunata poezie inspirată de Dumnezeu
Slavă Domnului ce poiezie frumoasă Domnul sa te binecuvanteze 😭🙏🙏🙏
was heisst das in deutsch übersetzt?
Viel Gefühl ist in diesen Worten. ❤
Multumesc
🙏🙏🙏😊👍
Nu ma plâng, duc
Vă rog să-mi traducă cineva această poezie în germană!?
E posibil sa luam legatura cu fr Daniel Briciu, unde se poate lua legatura cu dansul ? Pace si multa sanatate !