Salutare tuturor celor care citesc acest mesaj, aceasta poezie este scrisă de bunicul meu foarte mulți ani în urma Vasile Cristea adventist din Dolhesti județul Suceava decedat în 1996. As dori să iau legătura cu așa zișii autori ai acestei poezii să le demonstrez când a fost scrisa și de cine (Vasile Cristea).
Ai luat legătura cu Valentin Popovici? Poezia este postată pe resursecrestine.ro și-i este atribuită lui Valentin Popovici. Nu cred că ar fi acceptat stimabilul frate să-și ia dreptul de autor dacă nu ar fi opera dânsului. Cred că te înșeli amarnic făcând asemenea afirmații inutile.
Mama mea e pocaita de 30 de ani si cam tot de atunci stiu ca o avea scrisa intr-un caiet ..nu stiu cui apartine dar pot sa spun ca e foarte veche ,si frumoasa .Domnul sa ne ajute sa luam aminte ,sa nu ne trezim prea tarziu .
Aceasta poezie o știu de când eram copil, și este mult mai lungă. Versurile sunt puțin diferite de cum am invatat-o eu.O țin minte și acum,după aproape 5 decenii.Nu știu cine a scris-o,însă cu siguranță persoana respectiva a fost inspirata de Duhul Sfânt! Sa învățăm sa fim primitori de oaspeți, darnici și iubitori .Asta este adevărata religie.
Aceasta minunata poezie este compusa de poetul crestin VALENTIN POPOVICI! Dansul are nenumarate poezii crestine,si cred ca nu ar fi plagiat niciodata nici macar un vers de-al vreunui alt poet,doar pentru a-si insusi o glorie trecatoare! Asa ca,mai usor cu poezii care le atribuiti altor autori,cand ele de fapt apartin celor ce si-au pus ravna si credinta in slujba Domnului! Deci aceasta poezie apartine poetului crestin VALENTIN POPOVICI!!! Cautati si veti vedea cate volume de poezii a compus acest autor crestin!
E noapte rece; vântul bate cu șuieratul lui prelung, şi din ecouri depărtate, atâtea gânduri mă ajung. Ce bine e să fiu acasă, să ştiu că am destul câştig Să nu mă chinuie nici foamea, nici să nu rabd pe drum de frig. Ce bun a fost cu mine Domnul, că nu ştiu cum să-I mulţumesc, Cum L-aş primi să ştiu că vine, să-mi fie oaspete ceresc. Şi-n jocul straniu de lumină, al flăcărilor din cuptor, Pe gene-mi cade toropeala, şi adormii aşa de uşor… Deodată o bătaie-n poartă… tresar… e cineva pe drum! Mă uit la oră: E târzie! Numai tâlharii umblă-acum! Răsună iarăşi o bătaie, şi încă alte două-trei. Și strig atunci: "Cine-i acolo? E cam târziu acum, ce vrei?" Şi glasul de-afară-mi spune: "Vin dintr-un loc îndepărtat; Umblat-am cale lungă astăzi; sunt obosit şi s-a-nnoptat. N-ai vrea căldura dinlăuntru s-o-mparţi cu mine pân la zi? Ți-aş mulţumi cum ştiu mai bine, şi-n rugăciuni te-oi pomeni. Primeşte-mă doar până mâine că am nainte un drum lung N-ai vrea din colţul tău de pâine, să-mi dai şi foamea să-mi alung?" Mă strecurai lângă fereastră, să-l văd prin geamul aburit; Era urât şi plin de zdrenţe, părea murdar şi obosit. "Nu cer decât un colţ de pâine, uscat de este, să mi-l dai; Şi dorm şi jos pe-o rogojină, doar milă rogu-te să ai!" Gânditu-m-am o clipă lungă, şi i-am strigat apoi răstit: "Străine, du-te mai departe, aici nu-i han de găzduit! Ce n-ai gândit mai dinainte unde-ai să dormi, ce-ai să mănânci? E prea târziu să-mi baţi la poartă, e prea târziu să mi te plângi!" I-am auzit cum paşii afară, încet, încet s-au depărtat... Până ce-n linişte doar vântul, a mai rămas stăpân pe sat. Şi, mulţumit, în patul moale am adormit apoi curând Dar am avut în neagra noapte un vis ce nu-l mai uit nicicând. Parcă dintr-un nor de lumină, Domnul Isus se cobora, şi-n casa mea venea să-mi spună, ce nimeni altul nu ştia. Credeam că-mi va vorbi de bine; va lăuda tot ce-am muncit.... Dar S-a apropiat de mine şi trist cu lacrimi mi-a grăit: "Prietene, am vrut azi noapte să înnoptez în casa ta; Din pâinea ta, am vrut la cină să iau un colţ, ca partea Mea. Dar mi-ai răspuns că pentru Mine, tu n-ai nici pâine şi nici pat, şi M-ai lăsat în frig afară, să plec flămând şi întristat. Căsuţa ta nu era mică să-ncap şi eu să dorm în ea; De ce nu vrei să ai la masă, un ostenit în casa ta?" Şi m-a privit cu ochii umezi până când norul s-a luat... şi-am înţeles că El fusese, pribeagul ce L-am alungat. Trezit din somn, de-nfiorare, am alergat afară-n frig... şi-am început în gura mare, străinul înapoi să-l strig. Dar vai, demult plecase omul în întunerecul pustiu... Doar vântul îmi striga din ramuri, că mă trezisem prea târziu: E prea târziuuuu! E prea târziuuuu! Amin!
Aceasta poezie este scrisa de poetul crestin VALENTIN POPOVICI! Nu mai atribuiti altori autori versurile acestei poezii! VALENTIN POPOVICI ESTE AUTORUL DE DREPT AL ACESTEI POEZII!
AMIN DOAMNE AJUTANE SA RAMINEM ADINC INRADACINATI IN TINE AMIN
Mulțumim ❤
O !!! Doamne ai milă de noi deschide-ne ochii minții că să te putem vedea în orice clipă. Amin 🙏🙏🙏🙏❤️😇😇
Deschide ne doamne ochii sufletului ,prin duhul sfint ca sa te cunoaștem sa te primim în casă sufletului nostru amin
Minunata 🥹 mami o
recita.. recita atât de minunat.. acum
eu duc lucrarea mai departe ,fi-ti binecuvantati toti cei ce cititi 💜
Salutare tuturor celor care citesc acest mesaj, aceasta poezie este scrisă de bunicul meu foarte mulți ani în urma Vasile Cristea adventist din Dolhesti județul Suceava decedat în 1996. As dori să iau legătura cu așa zișii autori ai acestei poezii să le demonstrez când a fost scrisa și de cine (Vasile Cristea).
Multumim bunicului tau...o poezie minunata.
Ai luat legătura cu Valentin Popovici? Poezia este postată pe resursecrestine.ro și-i este atribuită lui Valentin Popovici. Nu cred că ar fi acceptat stimabilul frate să-și ia dreptul de autor dacă nu ar fi opera dânsului. Cred că te înșeli amarnic făcând asemenea afirmații inutile.
Mama mea e pocaita de 30 de ani si cam tot de atunci stiu ca o avea scrisa intr-un caiet ..nu stiu cui apartine dar pot sa spun ca e foarte veche ,si frumoasa .Domnul sa ne ajute sa luam aminte ,sa nu ne trezim prea tarziu .
Aceasta poezie o știu de când eram copil, și este mult mai lungă. Versurile sunt puțin diferite de cum am invatat-o eu.O țin minte și acum,după aproape 5 decenii.Nu știu cine a scris-o,însă cu siguranță persoana respectiva a fost inspirata de Duhul Sfânt! Sa învățăm sa fim primitori de oaspeți, darnici și iubitori .Asta este adevărata religie.
Poezia aparține poetului Valentin Popovici,volumul ,,în clipele tacerii,,!!..o recit de 20 de ani,!!
Aceasta minunata poezie este compusa de poetul crestin VALENTIN POPOVICI! Dansul are nenumarate poezii crestine,si cred ca nu ar fi plagiat niciodata nici macar un vers de-al vreunui alt poet,doar pentru a-si insusi o glorie trecatoare! Asa ca,mai usor cu poezii care le atribuiti altor autori,cand ele de fapt apartin celor ce si-au pus ravna si credinta in slujba Domnului! Deci aceasta poezie apartine poetului crestin VALENTIN POPOVICI!!! Cautati si veti vedea cate volume de poezii a compus acest autor crestin!
Ce bine-ar fi, daca crestinii ar renunta la aceste moime care, chipurile, l-ar arata pe Domnul Isus.
E foarte fruoas domnu sa te binecuvântează acesta poezia a învățat tata și de fie care dată când o recit îmi dau lacrimile mă unge pe inima
Minunată poezie, de luat seama sunt destui necăjiți in lumea asta!!!
Bucuriiie ptr aceasta poezie. Doamne ajuta crestine🙏❤️💙💐
Cat de trista, dar si foarte educativa este aceasta minunata poiezie!
Iarta ne Doamne!😢
E noapte rece; vântul bate cu șuieratul lui prelung,
şi din ecouri depărtate, atâtea gânduri mă ajung.
Ce bine e să fiu acasă, să ştiu că am destul câştig
Să nu mă chinuie nici foamea, nici să nu rabd pe drum de frig.
Ce bun a fost cu mine Domnul, că nu ştiu cum să-I mulţumesc,
Cum L-aş primi să ştiu că vine, să-mi fie oaspete ceresc.
Şi-n jocul straniu de lumină, al flăcărilor din cuptor,
Pe gene-mi cade toropeala, şi adormii aşa de uşor…
Deodată o bătaie-n poartă… tresar… e cineva pe drum!
Mă uit la oră: E târzie! Numai tâlharii umblă-acum!
Răsună iarăşi o bătaie, şi încă alte două-trei.
Și strig atunci: "Cine-i acolo? E cam târziu acum, ce vrei?"
Şi glasul de-afară-mi spune: "Vin dintr-un loc îndepărtat;
Umblat-am cale lungă astăzi; sunt obosit şi s-a-nnoptat.
N-ai vrea căldura dinlăuntru s-o-mparţi cu mine pân la zi?
Ți-aş mulţumi cum ştiu mai bine, şi-n rugăciuni te-oi pomeni.
Primeşte-mă doar până mâine că am nainte un drum lung
N-ai vrea din colţul tău de pâine, să-mi dai şi foamea să-mi alung?"
Mă strecurai lângă fereastră, să-l văd prin geamul aburit;
Era urât şi plin de zdrenţe, părea murdar şi obosit.
"Nu cer decât un colţ de pâine, uscat de este, să mi-l dai;
Şi dorm şi jos pe-o rogojină, doar milă rogu-te să ai!"
Gânditu-m-am o clipă lungă, şi i-am strigat apoi răstit:
"Străine, du-te mai departe, aici nu-i han de găzduit!
Ce n-ai gândit mai dinainte unde-ai să dormi, ce-ai să mănânci?
E prea târziu să-mi baţi la poartă, e prea târziu să mi te plângi!"
I-am auzit cum paşii afară, încet, încet s-au depărtat...
Până ce-n linişte doar vântul, a mai rămas stăpân pe sat.
Şi, mulţumit, în patul moale am adormit apoi curând
Dar am avut în neagra noapte un vis ce nu-l mai uit nicicând.
Parcă dintr-un nor de lumină, Domnul Isus se cobora,
şi-n casa mea venea să-mi spună, ce nimeni altul nu ştia.
Credeam că-mi va vorbi de bine; va lăuda tot ce-am muncit....
Dar S-a apropiat de mine şi trist cu lacrimi mi-a grăit:
"Prietene, am vrut azi noapte să înnoptez în casa ta;
Din pâinea ta, am vrut la cină să iau un colţ, ca partea Mea.
Dar mi-ai răspuns că pentru Mine, tu n-ai nici pâine şi nici pat,
şi M-ai lăsat în frig afară, să plec flămând şi întristat.
Căsuţa ta nu era mică să-ncap şi eu să dorm în ea;
De ce nu vrei să ai la masă, un ostenit în casa ta?"
Şi m-a privit cu ochii umezi până când norul s-a luat...
şi-am înţeles că El fusese, pribeagul ce L-am alungat.
Trezit din somn, de-nfiorare, am alergat afară-n frig...
şi-am început în gura mare, străinul înapoi să-l strig.
Dar vai, demult plecase omul în întunerecul pustiu...
Doar vântul îmi striga din ramuri,
că mă trezisem prea târziu:
E prea târziuuuu! E prea târziuuuu!
Amin!
Domnul sa te binecuvinteze.
Minunată poezie.
Multumesc mult ptr versuri Dumnezeu sa te Binecuvinteze.
Mulțumesc, Georgiana, mi-ai ușurat munca. Domnul să te binecuvinteze...
Jj
Foarte frumos domnul să vă binecuvîtez
o sā fie prima poezie pe care o s-o învāţ şi o voi spune la bisericā .
Magda, te-ai tinut de cuvant? Domnul Isus sa te binecuvanteze.
Ai invatato sora Magdalena?
Bună v Dumnezeu sa fie lăudat în veci de veci
Foarte frumoasa poezie!
Domnul sa va binecuvanteze!
Www
Frumoasa poezie!
Minunat frumoasa, poezie. .!
❤❤❤❤❤😢😢😢😢😢😢😢
Prea frumos domnu să te binecuvinteze frate drag
Foarte tristă nu frumoasa
Domne ce minunată poezie 🙏 Domnu Isus Hristos sa te binecuvinteze frate 🙏🙌😭
Doamne...!!!Ce frumos!!
Adevarata poezije
Frumoasa poezie
Felicitări ,
Amin...
Minunată poezie!!
Domnul sa va binecuvinteze!
BEUCEANU MARiAN SPETFIAN 10 12
😪😪😪😪😪😪👨👩👧👨👩👧👨👩👧👨👩👧👨👩👧😭😭
Amin
🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏😢
Foarte frumos
❤❤❤❤❤❤
🙏🙏
Extoordinar
😢😢😢😢
😔😔😔😥😥😥🙏❤️
Думнезеу сэ те бинекувынтезе Фрате драг ку вяца вешникэ амин Фрумоаса поезие.
Nu e fr Ticu din Radauti???
Ajut ți refugiati
😥
Am plans.......
şi eu..
David si Lidia Faur spunetim va rog cum sa gasesc meloia asta???
You are my hiding place.
@Liuba Luchian melodia acea este de la cântarea creștină : Pentru Tine Cant o canta o fetiță pe nume Sherrin
Va rog sa îmi Spune-ți cum găsesc melodia asta
Scrie în descriere: Praise Strings,album6
Aceasta poezie este scrisa de poetul crestin VALENTIN POPOVICI! Nu mai atribuiti altori autori versurile acestei poezii! VALENTIN POPOVICI ESTE AUTORUL DE DREPT AL ACESTEI POEZII!
Pace stie cineva cine recita aceasta poezie minunata?
Pace , eu cred ca o recita Paul Farcas ,știu numele de la alta poezie minunata de-a lui.
😪😪😪
👨👧👨👧👨👧👨👧👨👧👨👧👨👧😪😪😪😪😪
BEUCEANU MARiAN SPETFIAN 10 56
🥞🥞🥞🥞🥞🥞🥞🥞👨👩👧👨👩👧👨👩👧👨👩👧⭐⭐
Amin