ILINCA VANDICI - Cum m-am vindecat de depresia postnatala
Вставка
- Опубліковано 6 лис 2019
- O promisiune făcută trebuie respectata, așa ca aici este clipul in care va prezint și soluțiile pe care eu le-am găsit ca sa pot ieși din depresia post-natală. Sper din suflet sa va fie de folos! Va pup și va imbratisez!
Subscribe la Canalul Oficial de UA-cam Ilinca Vandici:
smarturl.it/IlincaVandiciYT
Booking: Elena Neagu - 0722 179 782 | office@dotbooking.ro
Management & Press: Vlad Parvulescu - 0720 340290 | vlad.parvulescu@ymail.com
Follow Ilinca Vandici:
Facebook: www. Ilinca-Vandici-Ofi...
Instagram: / ilinca.vandicioficial
#IlincaVandici #IlincaLifestyle #IlincaStories
Experienta mea de acum 2 ani si aproape 3 luni, cand am devenit mamica lui Theordor:
.Aveam idei, dorinte, vise, emotii, dar mai ales imi doream sa il cunosc si sa ii fiu mama, pentru ca "ATAT DE MULT MI-AM DORIT SA FIU MAMA".
L-am nascut greu, dupa un travaliu de 9 ore, ce a inceput noaptea in somn, a continuat pe autostrada Pitesti-Bucuresti si s-a terminat in Maternitatea Giulesti. Doctorul meu nu a putut ajunge, fiindca era zi de duminica, desi cu 4 zile in urma imi promisese asta. Am fost speriata fiindca era prima mea nastere, dar mai ales pentru ca persoana mea de incredere, doctorul meu, nu era acolo. M-au asistat o moasa extraordinara si o doctora, pe care am cunoscut-o cu 5 minute inainte sa nasc. Dupa cateva minute, mi-au spus ca trebuie sa dau tot ce pot, fiindca bebe nu mai respira. Nu mai mancasem de mai mult de 20 de ore, eram lesinata de durere, dar am reusit.
Bebe s-a nascut perfect sanatos, doctora era suparata ca fusese o nastere foarte grea, dar s-a bucurat cand l-a auzit pe bebe ca plange si ca TRAIESTE. L-am vazut 1 minut, apoi am lesinat. Dupa aproape o ora de chin, in care anestezia isi pierduse efectul si aproape am simtit tot "cusutul", in care erau vreo 8 persoane in jurul meu speriate, care ma dadeau cu apa pe fata, imi bagau perfuzii, m-au dus la terapie intensiva, intre lesinurile mele. L-am mai vazut pe bebe abia dupa 10 ore, inca aproape lesinata. Am incercat sa il alaptez abia dupa 16 ore de la nastere, dar abia daca aveam putin lapte. Pierdusem mult sange, la terapie intensiva nu m-au lasat sa mananc, eram anemica, dar trebuia sa imi hranesc copilasul. Abia asteptam sa ajungem acasa, sa ma relaxez si sa vad impreuna cu familie, prieteni, consultant in alaptare, pediatru ce pot face ca bebelusul meu sa aiba parte de laptic.
Am ajuns acasa, dupa 3 zile si am incercat timp de o luna absolut orice, ba chiar i-am taiat si frenul bebelusului si ... nu am reusit sa il determin sa suga. Laptele mi-a venit, intre timp, dar el tot nu voia. Am decis sa ma mulg desi o mai facusem, dar doar ocazional, insa de data aceasta avea sa fie exclusiv, folosind o pompa electrica. Urmatoarele 4 luni si o saptamana mi-am alaptat bebelusul la biberon cu lapte muls. A fost o perioada cumplita pentru mine: anemie, lesinuri, perfuzii, nesomn, agitatie, depresie, dureri cumplite, pornind de la 2 ore de muls pe zi, pana ce am ajuns la 6 ore si jumatate. Intr-o zi, am decis sa intrerup, fiindca fizic nu mai puteam sa ma mai tin pe picioare: perfuziile nu isi mai faceau efectul dorit, vitaminele nici atat. Nu a fost usor sa renunt, pentru ca aveam o cantitate destul de mare de lapte, astfel incat ajunsesem sa il hranesc doar cu laptele meu si a trebuit sa ma lupt cu sentimentul de vinovatie o perioada, pana ce am luat decizia de a intrerupe. Acum, dupa aproape 2 ani de la acea decizie, sunt mandra ca am rezistat pentru copilasul meu, atat cat am putut.
Am invatat un lucru: Fiecare mamica este perfecta pentru a fi mamica puiului ei. Desi am auzit tot felul de vorbe de la familie, prieteni, rude despre ceea ce trebuie facut sau ceea ce nu trebuie facut, am inteles ca numai o MAMA stie ce este mai bine pentru ea si puiul ei. Acum avem mai mult timp de petrecut impreuna, fiindca inainte petreceam o mare parte din zi mulgandu-ma si aproape nu puteam sa am grija de el, insa am avut noroc cu mama mea, care m-a ajutat enorm.
Ilinca, si pe mine m-au ajutat urmatoarele: psihoterapeut, restabilirea relatiei cu sotul meu, iesitul cu prietenele, intoarcerea la munca, mici placeri (mersul la salon, cititul, vizionarea filmelor etc.), insa nimeni nu putea intelege prin ce am trecut, fiindca doar eu trecusem prin asta, pentru cei din jur nu se intamplase nimic diferit. Nimeni nu ma intreba ce fac, cu exceptia sotului meu, toti intrebau de copil si toti erau atenti la copil.
Pentru mine, a fi mama, nu a venit usor, a fost cu chin, cu disperare, cu neacceptare, cu dureri groaznice la nastere si alaptare etc.
Am avut o copilarie grea, nefericita, am trait intr-un mediu nu prea bun din punct de vedere emotional, am suferit mult, copil fiind, am luptat mult pentru a obtine independenta de parinti si ceea ce mi-am dorit. Acum, la 25 de ani, pot spune ca m-am schimbat enorm, ca om, ca femeie, dar mai ales ca mama. Mama din mine a intregit femeia, mi-a aratat unde greseam si ce nu faceam bine, mi-a aratat ca perfectionismul si controlul nu sunt deloc bune. Am evoluat mult, dar in primele 10 luni dupa nastere am simtit ca o iau razna in fiecare zi si nu ma intelegea nimeni.
Multumesc sotului meu si psihologului meu, care niciodata nu m-au judecat si m-au ajutat sa ma regasesc, au avut rabdare cu mine si multa intelegere. A fost cumplit, dar ca si tine, Ilinca, inca nu mi-a trecut, doar ca stiu acum unde greseam si pot gestiona sentimentele mele, astfel incat sa nu ma mai copleseasca.
Sunt multe de zis, insa am dorit sa rezum ce mi s-a intamplat.
Ilinca, te inteleg perfect si iti trimit toate gandurile mele de bine. Te pup si te imbratisez!
Doamne ce poveste.... Cu sufletul la gura am stat pana la sfârșitul mesajului tău! M ai super emoționat! Te felicit din toată inima pentru curajul tău, puterea ta și asumarea deciziilor pe care le ai luat! Sunt perfect de acord cu tine, cu absolut tot ceea ce ai scris! Cred tare in normalitatea stabilită de fiecare mama pentru puiul ei și cred in lucrurile sanatoase care ne ajuta sa ne păstram echilibrul! Ma bucur mult ca mi ai scris!!! Mulțumesc din suflet!!!! Va imbratisez cu mult drag!! 🙏🏻🙏🏻❤️❤️❤️🙏🏻🙏🏻
Buna fetelor, femeilor, mamicilor, atat tie Nuica Diana cat si tie Ilinca Vandici.Sunt si eu mamica de baiat de 2 ani si aproape 3 luni, m am luptat cu depresia asta ( nestiind ca e depresie), fiind doar eu cu copilul meu si sotul meu.Nu am apelat la nimeni, nu am vrut sa vb cu nimeni, decat cu sotul meu, dar pe vremea aia ceea ce spuneam eu trebuia sa fie litera de lege pentru ca " eu stiam cel mai bine ce e bine ptr copil "..nu a fost chiar asa....milioanele de ganduri si intrebari si frici de atunci m au facut si pe mine sa pierd laptele, cu toate ca apelasem deja la ceaiuri, pastile , consultant etc.Nasterea? Naturala, ca in Evul Mediu.Unde? Intr un stat avansat si civilizat : Germania, unde toate merg ca unse 🤔 m am rupt singura la nastere fr tare, cred ca m a cusut o doamna oarba, ca am aflat dupa 7 luni de la nastere ca am un nerv prins..dureri?? Ohoo..deja nu mai stiu cum e fara...
Cum am iesit singura din depresie? Toata familia deja ma vedea o nebuna..aceasta nebuna ce are grija de copilul ei fiind mai mult singura acasa, sotul fiind la munca, eu avand grija de treburile casei si copil si catel singura.Imi era frica asa de tare sa nu ajung sa imi resping copilul, ca asa auzisem eu ca depresia asta postnatala, incat am ajuns sa resping pe toti din jur( ba chiar maraiam la un moment dat ca un caine care isi apara puiul).Am trecut de fazele de nesomn prin a i introduce copilului planul de somn, dedus din niste videoclipuri de pe youtube de prin America ale unor dudui).Viata de zi cu zi( curatenie , mancare) la fel, am vazut videoclipuri americanesti ale unor dudui( care nu mi placeau le puteam spune oricand : NEXT) ..
Ohoo...sunt asa de multe de spus...dar concluzia mea este : singura m am bagat in depresie , singura am iesit. Ce m a costat? Vreun 1 an din viata noastra.A meritat? Cu siguranta.As mai repeta? Acum zic k nu, dar nu se stie niciodata, gandurile ne sunt schimbatoare , viata merge inainte..
Andreea Mihai Doamne, cata dreptate ai!!!! Îți înțeleg fiecare frica, fiecare durere, fiecare noapte nedormita! Nu tu “te ai băgat “ in asta... se intampla pur și simplu... însă clar, tu ai reușit sa ieși! Felicitări pentru asta!!! Ești super puternica și cred ca ai avut multe de învățat, a fost o adevărata lecție de viața! Te a întărit și te a forțat sa îți depășești limitele iar asta înseamnă evoluție pe toate planurile!!! Încă o data felicitări! Sa îți trăiesca puiul, sa fiti sănătoși și fericiti! Te imbratisez cu drag!!! ❤️❤️❤️🙏🏻🙏🏻🙏🏻
@@IlincaVandici. multumesc de raspuns, nu ma asteptam sa fii asa promta 😂cat despre ce ai spus ..eu nu stiu daca sunt aceasta puternica si daca am depasit faza asta cu depresia post natala...eu la aproape fiecare noua etapa a vietii noastre cu copilul,eu intru iar in depresie 😂acum nu le putem numi pe toate depresii post ceva 😂eu cred ca asta e ceea ce inseamna sa fii mama..panici si frici ai mereu, ca ii apar dintii, ca tre sa stea in fundulet, ca tre sa inceapa sa pape, ca tre sa inceapa sa mearga, sa vorbeasca,ca va trebui scapat de suzi / scutec, ca va incepe gradi ...🤦🏻♀️🤦🏻♀️ideea este sa ramanem cu picioarele pe pamant si sa nu uitam sa observam toata frumusetea asta, sa nu cumva sa ratam vreun moment important din cauza " barzauniilor" nostri.😂
Multumesc pentru sfaturi. Esti foarte puternică și ma inspiri prin felul tau de a fi. 🤗
Ilinica, te-am admirat dintotdeauna, nu am cuvinte sa te descriu in ceea ce te priveste, esti o femeie puternica!!!!
Mulțumesc din suflet!!! 🙏🏻🙏🏻🙏🏻❤️❤️❤️
Sal, Ilinca! Nu , nu este absurd deloc ceea ce povestesti! Am trecut prin asa ceva si bine ca vorbim la trecut! Multa putere si credinta in Dumnezeu!😘
Da, așa este!!!! Doamne ajuta!!! 🙏🏻🙏🏻🙏🏻🙏🏻
Multumim inca odata pentru ca ai impartasit cu noi inca o perioada a vietii tale, care cu siguranta si-a pus amprenta asupra ta! Esti pur si simplu minunata! Te pup! 😘
Mulțumesc mult, dragule!!! Eu va mulțumesc pentru ca ma urmariti!!! 🙏🏻🙏🏻🙏🏻❤️❤️
Ai dreptate in tot ce spui. Cred ca lucrurile practice pe care le.ai aplicat sunt folositoare in orice fel de depresie sau rutina pe care o aveam fara sa realizam uneori. Multumesc de sfaturi,esti o incurajare si o binecuvantare pentru multi,Ilinca!😊🌞
Wow!!! Eu îți mulțumesc pe tru cuvinte, pentru mesaj!!! Ma bucur din suflet ca v am fost de ajutor!!! ❤️❤️❤️❤️
Ești o femeie puternica și minunata Ilinca, te admir și îți doresc toate cele bune. Te imbratisez cu drag!
Mulțumesc din suflet!!! La fel îți doresc și tie! ❤️❤️🙏🏻🙏🏻🙏🏻
Ai mare dreptate! E neaparat să începi sa faci lucruri care te relaxează și te bucurau înainte de sarcina.
Și treaba cu băița e de ținut minte.
Te îmbrățișez, superbo! 🤗
Ce ma bucur ca pot sa dau măcar un sfat bun... 👏🏻👏🏻👏🏻👏🏻👏🏻 Și eu pe tine!!! ❤️❤️😘😘😘
Felicitari pentru informații! Rezonez cu ce spui.
Impecabila ca in fiecare joi de la ora 18.......esti superba si divina....cuvintele sunt de prisos,esti si cu siguranta ai sa ramai de 3xfemeie.....Mama,sotie,cariera......felicitari frumoasa mea❤🥰😘🤗
Mulțumesc din inima!!!! ❤️❤️😘😘😘
Ce frumos !!!
Acest filmulet trebuie sa l vada si prietena mea ca are doi baieti micuti neaparat trebuie sa l vada !
Felicitări pentru curajul tau de a ne împărtășii trăirile tale! Esti minunată!🥰😘🥰
Mulțumesc mult!!! 🙏🏻🙏🏻🙏🏻🙏🏻❤️❤️
Bravo pentru tot ce faci ! Am trecut si eu prin multe stari prin care ai trecut si tu,timp de 6 luni am dormit 2 ore pe noapte,timp de 2 luni jum a avut colici si plangea in fiecare seara de la 7 la 12-1 noaptea...Suntem departe de familie si practic doar eu si sotul meu ne-am descurcat.Sotul era la servici,nu reuseam sa gatesc ,nu reuseam sa fac curat..nimic pt ca bebe avea nevoie de atentia mea,de multe ori nu mancam nimic toata ziua ca el plangea mai mereu...Dormea mai mult in brate,cum il asezam,se trezea,de multe ori alea 2 ore pe care le dormeam era in pozitia de sezut cu el in brate. O iau ca pe o experienta,acum e totul bine si ne bucuram de el!
Ilinca, ești minunată! Nu sunt și nu am fost însărcinată, dar îmi placi atât de mult, încât te urmăresc zilnic.
Mulțumesc tare mult!!! 🙏🏻🙏🏻🙏🏻❤️❤️❤️
Felicitari ! Esti o femeie fabuloasa si minunata ! Ador felul in care te exprimi esti o mamica frumoasa si nemaipomenita 😘
E greu cu depresia postnatala insa sfaturile tale , cu siguranta ca sunt, foarte utile . Sa va bucurati de ingerasul vostru , Zian, pentru ca ei cresc asa de repedeee...❤
Mulțumesc mult, draga mea!!!! Ma bucur enorm dacă pot ajuta cumva!!! Acesta este scopul suprem!!! ❤️❤️❤️😘😘😘 Și tu sa te bucuri de îngerașul tău!!! 🤗🤗🤗
Esti o scumpa! Multumim pentru sfaturi!
Eu va mulțumesc!!!! 🙏🏻🙏🏻🙏🏻❤️❤️❤️
Asa este ai perfecta dreptate și eu am avut noroc cu mama și sora mea, copilul meu find un pic mai dificil dormea foarte puțin noaptea și clar aveam nevoie de ajutor! E foarte important sa avem pe cineva care sa ne dea o mana de ajutor ca să avem timp și pentru noi ca cuplu! Mulțumesc pentru sfaturi aștept următorul vlog cu nerăbdare! Te iubim! ❤️❤️
Cu mare drag!!! Ma bucur ca ma înțelegeți și rezonați cu experiențele mele! Și eu va iubesc pe voi!!! ❤️❤️❤️❤️
Ilinca, esti divina! Te iubesc la maxim!
Mulțumesc mult!!! 🙏🏻🙏🏻❤️❤️
Ești foarte frumoasa și drăguță ❤️🤗
Felicitari pentru tot chiar esti o eroina
Mulțumesc mult!!!! ❤️❤️😘😘😘
Ft drăguță și simpatica😘
Sunt de acord cu absolut toate punctele atinse. Nu am intrat in depresie, dar am facut fix ce povesteai tu. Cu o exceptie, nu poti face absolut tot ceea ce ai mentionat pentru ca bunicii nu pot fi mereu langa (locuiesc in alt oras, nu sunt la pensie), iar aici se anuleaza anumite lucruri. Eu cu sotul, in schimb, la fiecare vizita a lor, ieseam la film. La fiecare vizita a prietenilor, ii lasam sa se bucure de copil.
Bravo ,vouă!!!! Așa e cel mai sănătos, cred eu! Iata, ai avut parte de o experiența frumoasa și te felicit pentru luciditatea de a alege sa faci lucrurile așa! Bravo!!! ❤️❤️❤️❤️
Ilinca , te iubesc!
Esti un om atat de frumos , si de cald, ador sa te ascult si sa te privesc ❤❤❤❤
Si eu am inceput sa-mi reiau din vechile obiceiuri , de dinainte de copil si desi sunt judecata de o parte din prieteni , spunandu-mi : eu nu pot fara copilul meu , nu stiu cum poti sa lasi copilul , eu merg cu el pretutindeni ...😞
Dar chiar nu ma simt vinovata , doar nu imi abandonez copilul...doar ca nu toti inteleg asta. Sunt constienta ca inainte de copil ,eram doar noi , si inainte de a fi parinti am fost iubiti , ca mai apoi sot si sotie.Merg in vacante , scurte ce-i drept , de max 1 saptamana . Merg la film , merg la restaurant , doar noi doi , ca 2 iubiti , ca la inceput , si e tare bine❤❤❤❤❤
Astept cu nerabdare sa impartasim experiente . Besos 😘😘😘😘😘😘
Cât de tare ma bucur sa citesc mesajul tău! Ai mare dreptate! Poate unii nu înțeleg și judeca in consecință! Suntem diferiți asta e clar și te felicit pentru modul in care îți trăiești viața de familie SĂNĂTOS! Tu ești foarte importantă, soțul tău de asemenea și copilul in egala măsura! Trebuie sa găsim un echilibru în toate și sa nu uitam de noi! Bebe are nevoie de părinți fericiti pentru a se putea dezvolta optim! Bravo tie! Eu te susțin pe deplin! 😘😘😘❤️❤️
Te iubesc
Mulțumim frumos pentru clipurile pe care le faci. și eu am.nascut cu 4 zile de provocare iar abea a 5a zi mi-au făcut cezariana
am născut o minune de 58 de cm.Dar am.intrat în depresie ma.panichez din.orice și iau niște picături homeopatice
Ilinca, astazi te-am descoperit aici, pe UA-cam. Pana acum mi se parea ca esti doar o vedeta de cliseu.... dar m-am inselat. Ca sa vorbesti de aceste lucruri intr-un fel deschis si sa arati ceea ce ai vulnerabil inseamna ceva bun. Ce este minunat este ca ai avut suport pe problematica aceasta, e foarte greu cand trebuie sa te zbati singura. Una peste alta, imi place coerenta ta pe aceste subiecte foarte umane si nu foarte placuta, serios , nu e ok sa spui ,,am fost depresiva", stii bine cum ne judeca cei din jur. Raman sa te urmaresc in continuare. :)
Love you ❗💖💞💕
❤️❤️❤️
Buna Ilinca,am pe cineva in familie care suferă de depresie,ne poti recomanda specialiștii la care ai apelat!? Te rugam din suflet !!!
Cel putin sunt sigur ca toate starile alea ti-au si umplut sufletul de liniste si bucurii.Nu regreti nimic!
Nu, nu regret nimic! Am învățat, m am străduit și am evoluat!
@@IlincaVandici. O sa razi poate dar si eu cred ca am avut depresia post natala cand am adoptat un cainisor nou nascut🤣.Fiind singurul care si l-a dorit mult a fost responsabilitatea mea sa-l invat sa iasa afara atunci cand are nevoi.A fost lung dar acum dupa 2 ani,cu totii il consideram un membru al familiei si nu mai putem vedea viata fara el
Ești minunată, te îmbrățișez cu drag!😙💗🤗
Mulțumesc mult!!! ❤️❤️😘😘
Ilinca dragă,1 an si 6 luni am alaptat,si dupa această perioadă pot spune că pot dormi o noapte intreagă,se trezeste o singură dată..Nu am avut nici mamă,nici soacră ,nici soră..Singură am facut fată,cu ajutorul lui Dumnezeu..Sotul ma ajutat cu ce a putut si el..
Nu stiu exact dacă am avut depresie posnatală,dar cand mă gandesc ce schimbare face un copil,mereu scap o lacrimă..
O lacrima de fericire ca de acum totul va reintra ușor, ușor, in normal.... Ma bucur ca ai reușit sa ți alăptezi bebele! ❤️❤️❤️😘😘😘
Te iubesc Ilinca ❤️❤️ești cea mai frumoasa din lume ❤️❤️
Mulțumesc!!!! 🙏🏻🙏🏻❤️❤️❤️
Bună Ilinca... Te urmăresc cu drag, la fiecare postare.. Am văzut ieri la o emisiune cu d-na Dana, că ai spus că nu este bine să mâncăm dimineața.. Poți să-mi spui te rog, dacă vrei, la ce ajută și dacă bei apa în timpul acesta! Îți mulțumesc din suflet!
Ce ma bucur ca m ai urmărit! Da, aceasta strategie este pentru sănătate, nu pentru dieta! Asta e important! Beau apa la temperatura corpului, goală, fără lămâie, etc, și de asemenea pot bea și 2 cafele negre, fără lapte sau îndulcitor... Prima masa este in jur de ora 13:00-14:00 in funcție de zi și sincer, ma simt super bine! Am mult mai multă energie decât aveam când luam regulat micul dejun.... Se spune așa: peste noapte, organismul începe procesul de regenerare celulara, având nevoie de 12 pana la 16 ore pentru a fi complet... Asta inseama ca dacă tu mănânci dimineața, regenerarea se oprește și începe digestia... Sper ca am fost coerenta... Sper sa ți fie de ajutor! ❤️❤️❤️❤️
@@IlincaVandici. Îți mulțumesc din suflet pentru răspuns! Voi urma sfaturile tale! Mulțumesc♥️♥️♥️♥️♥️♥️♥️
Ilinca de unde ți-ai cumpărat bluza? Te pup și te urmăresc
Mulțumesc!!! E de la Zara din primăvara... 😬😬❤️❤️❤️
Sufăr de depresie din timpul sarcinii ... fetița are un an și depresia continuă aș putea spune că este mai accentuată decât înainte...sper să îmi pot revine vreodată.
Chiar este o boală care îți distruge viața și relația cu copilul-partenerul...
Foarte utile videoclipurile insa eu am fost socata ca mereu venea in discutie ajutorul de la mama si sugestia ca mama, soacra etc poate ajuta. Insa eu m-as astepta (cel putin in cazul meu) ca partenerul sa ajute cu trezit, alaptat cu biberonul etc. Chiar daca munceste, poate e la fel de obosit ca mine sau mai putin chiar si e responsabilitatea lui inaine de a fi a bunicilor sau a altcuiva. Asta este parerea mea...
Hmmm.... Poate ai dreptate! Nu te contrazic, însă eu am inteles rolul soțului in viața noastră... Eu nu l am pus pe Andrei sa schimbe scutece, sa facă laptele, etc... Am considerat ca astea sunt chestiuni pe care o femeie e mai in măsura sa le facă... Andrei m a sprijinit moral, extrem de mult și cred ca asta a contat mai mult decât implicarea lui fizica in chestiuni banale... ❤️❤️❤️🙏🏻🙏🏻🙏🏻
Am 3 copilași , soțul cu probleme la inima si socrul, bolnav mintal și cardiac care locuiește cu noi . In urma cu aproape 3 ani soacra ,la care am ținut mult, a fost internată în ziua în care am așa acasă băiețelul mijlociu ,iar 8 luni mai târziu a părăsit lumea aceasta . Toate acestea nu m-au descurajat și acum am al treilea băiețel de doar 8 luni . Nu toată lumea e la fel nu toți ne manifestam la fel la suferință. Te pup 😘 ești o scumpă.
Offff.... Cât ești de puternica!??!!! Bravo tie! Un exemplu pentru noi toate! Îmi pare rău sa aud despre problemele tale, însă realizez cât de minunata ești depășind toate obstacolele! Felicitări! Dumnezeu sa va binecuvânteze!!! 🙏🏻🙏🏻🙏🏻❤️❤️❤️❤️
@@IlincaVandici. mă gândesc mereu că sunt oameni care o duc mult mai greu decât mine . Ești minunata și îți mulțumesc iar pentru că ai împărtășit cu noi povestea ta . 😊😘
😍
❤️❤️❤️
Ilinca timp de 2 ani, nu am dormit! pentru ca am alaptat, mi- a fost foarte greu, intr- o tara straina, si fara nici un ajutor, inca sunt stresata, si ma simt neputinciosa, dar cu credinta in Tatal ceresc, o sa trec peste toate!
Offff.... Te înțeleg foarte bine! Cu siguranța Dumnezeu ne da forte nebănuite și ne ajuta sa avem grija de familia noastră! 🙏🏻🙏🏻🙏🏻❤️❤️❤️❤️
Tu ai vorbit numai de mama ta ca te ajuta noaptea ,făceați cu rândul ceea ce este minunat ,unde era soțul nu ai spus nimic de el in afara de faptul ca nu trebuie sa ii neglijăm ,eu nu am copii ,nu vorbesc di esperienza dar de un lucru sunt sigura ,ca tatăl va fi zi și noapte prezent indiferent de situație .vad și aud multe ,cum ar fi ca tăticii petrec o ora pe zi cu propriul copil.eu zic sa ii implicam mai mult in viața copiilor ,nu sa ii scuzam mereu vai a muncit toată ziua ,e obosit ....treaba lor se termina odată ajunși a casa ,însă o mămica o face pt 24 ore ,are nevoie de odihna ,mulți nu înțeleg asta .
Mada Vieriu amin!
Am doi copii ,dar în tot ce privește copii mei eu cu soțul ne implicam in tot!
Toate vor sa facă copii, dar nu vor sa aiba grija de copiii lor. In schimb, se intra in depresie! Culmea!
Eu nu am copii, dar dacă tu ti-ai dorit asa mult, de ce sa ai depresie?! Din contra, la cât de ocupată ar trb sa fii cu el, nu ai mai avea timp de depresie.
Ilinca se simțea probabil complexata ca trb sa stea acasă sa îngrijească copilul, ca nu mai era centrul atenției la TV, si ca nu putea sa aiba momente intime cu soțul (poate frica ca se va uita la alte femei). Este genul prea stresata si plină de liste.
Depresia este mai mult indusa si trb combătută cu activitate.
Cunosc prietene care nu au fost ajutate de absolut nimeni: nici mama, nici soacra (din propria lor alegere) si a fost foarte bine. Fiecare femeie este diferită, dar Ilinca pare o femeie perfecționistă si alintata.
💐❤️😘
❤️😘
Eu am insomnie de 4 ani ziua dorm si noptile nu pot dormi este pentru ca am avut traume sentimentale😥
Care ar fi soluția pentru mamele care nu au nici un ajutor si nu își permit o bona? Pentru mamele care si-ar dori macar 10 minute pentru ele, sa nu mai vorbim de o cina in oras cu soțul sau prietenele? Esti printre putinele vedetele care a recunoscut si a vorbit despre depresia postnatala iar pentru asta meriți tot respectul! ❤️
Asta e o întrebare grea... Eu cred ca e imposibil sa nu găsești totuși puțin ajutor de undeva... o prietena, o colega, 2 ore, nu mai mult, timp in care tu te poți regăsi... Cred ca asta e o soluție... Mulțumesc mult pentru aprecieri și mesaj!!! ❤️❤️❤️❤️
Este adevarat tot ceea ce ai spus. Dar ce facem atunci când nu avem pe nimeni sa ne ajute si sotul lucrează toată ziua? Cazul meu..☹
Atunci e foarte greu... Încearcă sa găsești pe cineva, o prietena, o colega care te poate ajuta măcar o ora, doua, cât doarme bebe sa poți sa ieși din casa... 🥺🥺🥺
Lavi, am fost cumva in situatia ta. Locuiesc într-o țară străină și suntem singuri. Incepe cu pasi mici. Cand e sotul acasa(duminica) poti sa iesi sa faci cumpărăturile singura( sau seara daca nu e prea tarziu) Cand copilul doarme poti sa iti faci unghiile în loc să faci mâncare sau curat. Gaseste un hobby. Fa ceva pt sufletul tau, cat de mic. Ieși în fiecare zi afara. Asta te scoate din rutina, te obliga sa te îmbraci si sa iti schimbi starea. Nu sta in casa in pijamale. Imbraca-te cu ceva care te face sa te simti bine.
Din pacate si eu m-am luptat cu depresia postnatala. Am nascut greu, 2 zile sângerare, 24 de ore de travaliu, la final cezariana, în Germania. Recuperarea a fost usoara însă laptele a venit foarte greu..răni, masaj, muls, pus copilul la san cat mai des, .. Si era atât de dureros...Nu eram decat eu si sotul..care toată ziua era la munca. Nu reușeam să mă alimentez cum trebuie si Sa ma odihnesc suficient, ma simteam foarte slăbită, treceam prin 1000 de frici cat eram singura acasa cu bebe. Toata lumea ( parinti, frati, prieteni, rude,chiar si sotul meu) isi concentra atenția spre bebelușul meu dar nimeni spre mine. Bebelus care era foarte bine: mânca,dormea, lua in greutate, etc. Dar pe mine nimeni nu ma vedea ca pe zi ce trecea arătam din ce in ce mai rau si fizic si psihic. a trecut acea perioadă grea, singura mi-am revenit încet, încet, dar a rămas o rană în sufletul meu ori de câte ori retraiesc acea perioadă.
Te inteleg perfect, si eu am trecut prin tot felul de stări, doar ca sotul m-a înțeles și m-a ajutat foarte mult.( in rest, sfaturi peste sfaturi, idei despre ce si cum ar trebui să fac eu cu copilul meu.... până într-o zi când am izbucnit si le-am spus celor sfatosi sa vina ei sa imi creasca copilul daca cred că se descurca mai bine decat mine). Mi-am dorit foarte mult copilul si m-am simțit pregătită,dar tot am fost luată prin surprindere și depășită de situație. Prima dată când copilul a plâns si nu am stiut ce sa fac cu el m-a marcat. Luni întregi stăteam cu frica in suflet,daca incepe sa plângă și nu pot să îl calmez... cu timpul m-am vindecat. Mi-am dat seama tarziu cat este de important sa fiu eu bine, să fiu odihnita, linistită. Cand eu sunt bine toate merg bine
Acum cand aud cuvantul Mamă,pur si simplu Plang..Caci stiu ce înseamnă sa fii mamă..Cel mai frumos lucru este sa fii mamă,dar nu este usor..
Acum el are 1 an si 8 luni si in Martie 2020 o sa nasc din nou,si tot singură voi fii..Oare cum voi face față?Am emotii,dar voi reusi că sunt o persoană puternică!🤗❤
Sa fii sănătoasă și să ai 2 copii sănătoși și cuminți
@@ioanaganea1986 Asemenea îti doresc!Sa te audă Dumnezeu❤❤❤
Felicitări!!!! Sa fiti sănătoși! Ești super puternica, fără discuții! Dumnezeu te va ajuta și îți va da răbdarea și forța de care ai nevoie.... in rest, accepta ajutorul oricărui apropiat dacă găsești... 🙏🏻🙏🏻😘😘😘❤️
Ma-m internat in spital pe data de 22 august 2016 deoarece nu aveam dureri era prima nastere si imi era foarte frica am ajuns la spital am baut un cockteil si a doua zi dimineata la 5 imi venise durerile din 5 in 5 minute am stat asa toata ziua in dureri nu era dilatata decat 2 cm si apoi am stat si intr-o cada speciala cu apa si apoi spre dimineata cand cdredeam ca voi scapa de durere au venit asintenta si doctorita si mi-au spus ca trebuie sa fac cezariana de urgenta deoarece bebelusul are stres fetal si nu îi mai batea inima asa de bine desigur ca ma-am speriat foarte tare sotul la fel dar am ajuns la operatie in 15 minute am nascut mi-au adus bebele sa il vad si le-am spus ca nu vreau sa il vad eu deja intrasem in depresie apoi cand ma-m vazut ca nu pot sa misc picioarele parca eram ca o leguma in pat , a doua seara dupa ce am nascut mi-au adus bebele in patut langa mine cam un pas de patul meu era si copilu sa inecat probabil in saliva lui ori nu la-au aspirat bine dupa nastere sa facut negru eu nu puteam sa ajung la el fiindca nu imi simnteam picioarele eram inca anesteziata am sunat la sistente am strigat sa vina cineva sa ma ajute copil respira numai din gat am avut noroc cu o fata care era cu mine in camera si a juns cu greu la patut unde se afla copilu si a strigat dupa ajutor dupaceea a venit o asistenta si mi-au luat bebelusu si nu mi lo adus numai dupa 30 de minute timp in care eu am crezut ca a murit mi-am sunat disperata sotu si ia-am spus atunci am intrat si mai tare in depresie dupa aceea la externare mi-a cazut bebele din scaun iarasi mai tare am fost afectata si cand in sfarsit ne punem in masina pe autostrada era sa sr bage un tir in noi atunci credeam ca nu voi mai ajunge acasa cu bebele ....apoi acasa a inceput depresia si mai mare se scula din ora in ora si eu deabea dormeam 2 ore pe noapte a fost foarte greu locuiesc in germania si nu am avut ajutor sotu lucra acuma am iarasi o fetita de 1 an dar doarme toata noaptea de cand am nascuto acuma au disparut toata teama
Offff, Doamne ce poveste.... Îmi pare tare rău sa aud asta... E clar ca ești puternica și singura poți găsi in tine forța de a trece peste toate... Uita te la video Cum am scăpat de depresia post-natala, poate reusesti sa găsești acolo anumite lucruri pe care le poți face ca sa îți fie mai ușor!!! 🙏🏻🙏🏻🙏🏻🙏🏻🙏🏻 Îți trimit toată energia din lume și te felicit pentru puiuții tai!! ❤️❤️❤️❤️
Ma bucur mult ca AI putut depasi situatia asta. Dar nu da sfaturi gresite ! Cu alaptatul ... un primul rand daca un copil e alaptat exclusivamente la san nu ar trebuii folosite "aparate" ... pt ca nu se extrage aceias cantitate pt ca tu cand iti pui copilul la san corpul " recunoaste" bebele si stimularea e diferita. Am un bebé de 20 de luni care a supt exclusis si inca practican lactatia desigur si papica. Pe noapte se trezeste la san de vreo 5 6 ori.
Sunt 2 tipuri de lactatia. : lactatia NUTRITIVA( adica cand bebele suge pt ca II este foame)
Si lactatia AFECTIVA : ( cand bebele crea doar sa te simnta sa stie ca esti acolo... Caldura mamei ... cand se viseaza ... cand il doare ceva etc...)
Exista si lactatia in tamden ( nu stiu daca asa se numeste un romania ) cand mama care alapteaza a mai avut jn bebé si II alapteaza pe am2 un aceias timp . Sanul face diferenta inter bebele mic si cel mare .oferind calostro la cel mic si " lapte madur" la cel mare .
Din experimenta propiedades pot sa iti zic ca eu cu "aparatul respectiv) nu am putut scoate o picatura nici cu cel electric bici cu cel manual.. si ma ingrijoram crezend ca nu mai am lapte
. Si uite bebele meu la 20 de luni un continuaré suge ..
Oh, Doamne! Dar eu nu mi permit sa dau sfaturi despre Alaptat, mai ales ca nu am avut parte de asta... Eu am povestit doar experiența mea! Sfaturile au venit din lucrurile pe care le am făcut și care m au ajutat... Am și spus, luați de aici doar ce considerați ca vi se potrivește și va poate ajuta... 🙏🏻🙏🏻🙏🏻🙏🏻
V-ati mai gândit să îi faceti o surioara sau un fratior lui Zian?
Deocamdată nu! 🙈🙈🙈
Buna seara Ilinca. Am 20 de ani . Un băiețel de 1 an si 9 luni si o fetiță de 1 saptamana si 3 zile... la băiat am avut parte de această depresie..aproximativ 4 luni.. toata lumea ma consideră nebună.. nimeni nu ma sprijinit (Nici macar soțul) .. noroc cu o prietena care ma adus cu picioarele pe pământ.. problema este ca din nou trec prin aceasta nenorocita de depresie si nu stiu ce sa fac ca sa scap ..in continuare nimeni nu ma intelege.. ma rog la bunul dumnezeu sa ma ajute sa trec peste asta..ca tare greu mai este..te admir si te respect enorm de mult..Dar din pacate nu pot face nimic din ce ai spus în video.. alaptez si nu are cine să stea cu fata sa pot dormi..cu soțul nu pot iesi sa vb ..la o cafea ceva...de dus la munca nici nu se pune problema.. tare greu este...😓
Offff.... Dar de ce???? Cât doarme copilu 2-3 ore între reprizele de alăptat, oferă ți timp tie... Ba o baie, bea o cafea, vorbește cu o prietena la telefon, roagă pe cineva sa supravegheze copiii și mergi la o plimbare, la o manichiura... Sigur poți găsi soluții! Doar încearcă mai mult!!! 🙏🏻🙏🏻🙏🏻🙏🏻
@@IlincaVandici. am incercat..Dar eu nu imi fac manechiura.. nici pedichiura la salon..nu-mi permit.. baie numai dacă sta soțul cu ea ..ca nu doarme mereu 2..3 ore legate.. e o situație foarte complicată.. Nu am decat o prietena..care si ea sa săturat să îi tot repet Cum ma simt..😭😭..soțul si el la fel.. Nu vrea sa ma asculte ca sa saturat..😭
@@Miha542 E ff greu asa, Dumnezeu să vă ajute!!
Te iubescccccccc,
Poti sa ma urmaresti pe instagram :geo__georgiana_2008 te roggggggg si sa tii ca zian Este forte dulce si dragut.
❤️❤️❤️😘😘😘
Ilinca ai putea sa ma ur. Armaresti pe instagram
n-ai spune doamne fereste ca ai luat pastile.....
Ce fel de pastile? 🤔 Nu, n am luat nici un fel de pastile, dacă as fi luat nu mi ar fi fost rusine sa va spun....
Eu desi am ales sa nu ma intorc la serviciu( am ales sa raman chiar pana la 3 ani, ceea ce al naibii de greu) am inteles in final ca sursa neimplinirii este intr-un fel lipsa interactiunii sociale. Dupa ce a facut cel mic 3 luni, in fiecare weekend venea mama si ne dadea practic afara din casa. De atunci si pana azi, weekend-ul este al nostru. Ajuta atat de mult sa ai o noapte pe saptamana pe care sa o dormi de la cap la coada, plus ca am vizitat cam toate hotelurile mari din Bucuresti. A fost si asta o experienta. O joaca si un minunat restart al vietii de cuplu. Cred ca mai este importat sa tinem minte ca ne-a luat 9 luni sa devenim mame. Inainte de asta am fost femei. Poate tot atat dureaza sa reusim sa imbinam cu succes cele 2 parti importante din noi. 😊
Oooo, da! Cu siguranța! Foarte bine punctat! Cât ma bucur ca ai avut o experiența frumoasa și ca ai fost suficient de curajoasa încât sa nu ți lași relația sa se dezbine!!! Bravo tie! Felicitări! Va imbratisez cu drag!!! ❤️❤️❤️❤️