Mergea un bătrânel | Poezie scrisă și recitată de Costache Ioanid | Înregistrare audio

Поділитися
Вставка
  • Опубліковано 3 бер 2021
  • Mergea un bătrânel
    de Costache Ioanid
    Mergea un bătrânel spre adunare.
    Trecea încet prin văile-aurii
    Și el citea cu-n fel de-nfiorare
    Scriptura sfântă, cartea din vecii.
    Și cum mergea și se oprea deodată
    Tot răscolind prin psalmi și prin profeți
    Un om bogat cu firea-ndestulată
    Îl înfruntă râzând cu ochi șireți.
    "- Bătrâne, văd că ești un om cu carte,
    Ești plin de-nvățătură până-n dinți,
    Și, tot citind, gândești că după moarte
    Te-or așeza ispravnic peste sfinți.
    Măi omule, zadarnică ți-e truda,
    Cum, tu în rai, tu rob din neam în neam?
    Nu intră, bre, în slavă, caracuda,
    Ci, cei bogați, un Iov, un Avraam.
    Tu, dacă mori, te-or duce pe trei scânduri,
    Fără slujire, fără lumânări,
    Eu pun alai de preoți, rânduri, rânduri,
    Cu rugăciuni spre sfintele-ndurări.
    Ce poți tu da pentru pomeni, răspunde?
    Și pentru parastasul tău cât dai?
    Eu dau oricât, că, uite, am de unde,
    Și-atuncea, tu sau eu ajung în rai?"
    "- Stăpâne, să mă ierți de îndrăzneală,
    Dar dumneata cunoști mai mult ca noi.
    Dar raiul nu-i pe bani, nu-i pe tocmeală,
    Și bani în rai n-ar fi decât gunoi.
    Că toți murim, acesta ne e datul,
    Dar iată că 'naintea lui Hristos,
    Oricâte pungi ar stăpâni, bogatul
    Nu-i alta doar decât un păcătos.
    Și nu s-a dat sub cer decât un Nume,
    Decât o slujbă și decât un vad,
    Fără iertarea lui Hristos anume,
    Nu poți intra, să știi, decât în iad."
    "- Mă, pui de rob, nu ți-ai trecut măsura?
    Te crezi om înțelept și cărturar
    C-ai buchisit și tu pe brânci Scriptura,
    Și te-ai făcut duhovnic din plugar?
    Ia cugetă, bătrâne, cum adică,
    Vrei să mă legi cu proștii-ntr-un mănunchi?
    Eu, muntele, să-nvăț de la furnică?
    Eu, leul, să mă târâi pe genunchi?
    Nu vezi, la răsărit, la soare-apune,
    La miazănoapte și la miazăzi,
    Pământ și ape ale cui sunt, spune?
    Sunt ale tale sau a cui or fi?"
    "- Stăpâne, cât cuprinde-n zări, departe,
    Nimica nu-i al meu, dar nici n-aș vrea.
    Că, uite, mie-mi spune-această Carte
    Că eu am mult mai mult ca dumneata.
    A dumitale-i brazda asta multă,
    Al dumitale-i bolovanul greu,
    A dumitale-i valea, dar ascultă:
    Privește cerul, ceru-ntreg e-al meu!"

КОМЕНТАРІ • 24