Scrie-mi pe insta: / cristiandascalu93 Eu pe fb: cristiandascalu93 Eu pe tiktok: vm.tiktok.com/WbgjqH/ Toate episoadele în ordine: • Plec in America. La Go... P.S. Spiritul contează!
Trebuie sa fii tare 'jmecher' intr-adevar ca sa stii cand sa fii perfectionist si cand nu :) Iar cu teama de respingere, de inadaptare si alte temeri sunt prezente in noi toti, nici o grija :)
Fiecare avem realitatea proprie tocmai pt că aplicăm propriile filtre. Și astea vin din ce ai zis tu: construcții create de creier în situațiile în care “s-a simțit” în pericol, relieved, successful, in pain, happy …. A fi conștienți de ce gândim și cum gândim is the key!
Cristi, un super-mega-MULȚUMESC pentru acest medicament la prețul de numai un “like” 💫. Semnez: femeie, 50 ani, în câmpul muncii de la 20 ani, mamă a unui copil biologic + 3 copiii ai soțului + un copil in foster care 🤍
Suntem oameni si cu totii suntem foarte diferiti. E foarte usor sa vorbim despre altii si foarte greu sa vorbim despre noi... de aceea apreciez foarte mult ceea ce ai impartasit aici pentru ca deseori am intrat in diferite polemici despre acest subiect. Perfectiunea nu este pentru toti - este un mod de gandire, de trai iar cine nu-l are si nu-l accepta nu va putea niciodata sa vibreze cu astfel de persoane. Rezultatele sunt un indicator foarte bun pentru utilizarea perfectiuni intr-un anumit domeniu. Foarte tare subiectul!
Mulțumesc ! Chiar rezonez ! Ești un etalon al profesionalismului dovedit ! Mergi mai departe cu credința că tot ce transmiți este folositor ! TOT RESPECTUL ȘI APRECIEREA !!!💯💫🤝
Inca o "perfectionista" aici.:)) Felicitari pt curajul de a discuta despre povestea asta. Eu sper sa mai impartasesti cu noi astfel de perspective, subiecte.😀
Salut Cristian Foarte fain ca ai postat chestia asta. Pot sa zic ca la fel simt si eu lucrurile. La fel sunt si eu, perfectionist ca tine, si la fel creierul mi-a creeat o realitate in care interactionez doar cu anumiti oameni ( exact ceea ce ziceai tu) . Super mijto ca ai putut explica asta. Ma regasesc foarte mult in ceea ce ai zis inclusiv partea de psihologie. Bravo
foarte tare ceea ce ai spus aici ,stiu un citat care poate e relevant cu continutul "Daca nu aduci inconstientul in constient,el iti va guverna viata pe care o vei numi destin"-Carl Jung
Perfectionismul asta al tau inseamna ca ai stiut sa iti pui in valoare potentialul si sa ajungi in punctul asta cu fortele proprii. Prin perfectionism. Sau munca multa, implicare, idei, creativitate si focus. Si acum ai ajuns in punctul in care intelegi ca pentru a te dezvolta mai departe de acest nivel, e nevoie si de altceva. Esti un om selectiv si asta te-ajutat sa ai succes, fiindca altfel te-ai fi blocat in meandrele unor medii toxice si limitative. Vei reusi sa gasesti si acel echilibru neperfect ca sa ajungi la nivelul urmator. Incearca doar sa ai oameni buni in jurul tau, chiar daca imperfecti 😉
Salut, Cristi! Și eu mă regăsesc în ceea ce spui, la muncă încerc să fac totul cât mai bine, să fie totul în ordine, la fel și acasă, mereu încerc să fac totul perfect.
Stii e greu sa fii diferit ,eu te înțeleg perfect, ma simt in tot ce ai zis și e eliberator sa stii ca mai sunt care gândesc ca tine ,iti mulțumesc ca ma faci sa cred ca sunt mai puțin ciudata 😂😅 Felicitări pentru ce faci !
Salutare Cristi! Foarte fain ai etichetat treaba asta. Da, ne identificăm si rezonam mulți dupa cum spune cineva mai jos, dar la fiecare, ne ia timp sa conștientizăm treaba. La unii dintre noi mai mult, la alții mai puțin, depinde de cantitatea de materie cenușie dobândită sau primită zestre. Pe de altă parte nu toți avem darul de a vorbi asa deschis si consistent, deci continua sa faci ce faci, după cum spui si tu de multe ori "Spiritul contează!". O altă chestie care as mai scrie, este ca nu in totdeauna frica este cea care ne împinge spre a face lucrurile cât mai bine, dar și dorința de a face un lucru cât mai bun (cel mai bun, cu ce am la dispoziție), dorința de a da 110%, știind că numele tau sau semnatura ta este asociat/asociată cu "capodopera" respectivă. Respect Cristi!
Bună Cristi ! Eu m-am regăsit în tot ceea ce ai spus aici , din păcate pentru mine perfecționism-ul e ceva ce lumea din jurul meu nu înțelege , sunt mereu criticat , am ajuns să văd asta ca pe un defect , trăiesc rău din pricină ! Iubesc perfecțiunea
Când am luat primul 6 la matematică și știam că ai mei părinți sunt stricți în privința școlii am ascuns nota. Nu a fost bine. Eu am început să învăț bine, dar am rămas cu un bagaj de teamă. Și cu instinctul de a mă compara. Am 17 ani și după fiecare test am impresia că totul e greșit. Dacă iau o notă mare, am impresia că i-a fost milă profesorului, deci o notă pusă subiectiv. Nu cred când mi se spune că am luat un examen până nu văd dimploma negru pe alb. Nu mai am încredere în om, în judecata lui, dar nici în mine. La mine nu e doar perfecționism. E drept că niciodată nu sunt mulțumit de rezultat, dar teama din copilărie e nașpa rău.
Oricat de perfectionist ai vrea sa fii, intotdeauna e loc pentru mai bine. Ideea e sa gasesti balanta intre timpul dedicat si rezultat, sa te apropii de perfectionism pentru tine, nu pentru frica de respingere. Frica te restrictioneaza si induce un stres nenecesar. Eu cred ca fiecare incearca sa scape de aceasta frica. In fine, fiecare e in lumea lui si vede viata altfel.
Video apreciat✔️ :) Pentru mine obsesia de control provine din anxietate, dacă nu sunt în control, rămâne incertitudinea care e înspăimântătoare, de aceea nu fac lucruri la care să nu le pot prezice rezultatul :( Ce părere ai despre meditat? + Chiar e de apreciat că se mai vorbește despre topicuri d'astea având în vedere că problemele mentale sunt în creștere, și nu se vorbește despre asta..
Da și mie mi-a plăcut .Eu m-am regăsit în ceea ce ai spus .Când lua în gimnaziul ,dar chiar și în liceu fiul meu o notă mijlocie 6 sau 7 îl întrebăm cine a luat notă mai mare chiar maximă și oarecum vroiam să îl ambiționez .Am reușit într-o oarecare măsură .A făcut medicina și în anul doi concomitent și psihologia în primul an al reluării după întreruperea ei de către madam Ceaușescu .Nu vreau să o luați ca o laudă ,dar e o realizare.
Pot sa inteleg perfect. M-am surprins si eu pe mine fiind perfectionist cu anumite subiecte sau proiecte si realitatea era defapt ca ori imi era frica sa nu dau fail si nu incercam ori ma foloseam de aceasta scuza a perfectionismului pentru a procrastina.
Perfectionismul e ceva destul de des intalnit , doar ca te limiteaza / deranjeaza , in special daca lucrezi cu oameni ! Un exemplu este cel al oamenilor carora le place ordinea , si care innebunesc cand vad dezordine ! Daca nu reusesti sa citesti mentalitatea unei persoane ( si practic sa o intelegi si chiar sa-i poti prezice modul in care gandeste asemenea unui profiler ) risti sa o judeci dupa propria-ti gandire , si sa ai multe dezamagiri si neintelegeri ! Similar unui medic , care odata ce descopera afectiunea pacientului stie la ce sa se astepte , fara sa mai fie suprins . De exemplu una din caracteristicile tale este ca esti fanboy apple , si de ex ma astept ca tu sa dai oricat pe un produs apple fara sa te mai intereseze concurenta . Si eu am pasarele , doar ca mi le asum , si nu am probleme ! Bafta .
Cristi, și eu ma regăsesc în ceea ce ai spus, aparent un tip clasic, analitic de comportament mental. Stilul de a despica firul în 4 este un tipar al celor născuți sub semnul Fecioarei, din punctul meu de vedere, pe care l am observat în mai multe randuri și am săpat ceva în zona asta. Și eu cred ca perfectionismul are la baza o anume teama de eșec pe care o asociez cu un fel de fomo, probabil este unealta cu care ne-am obișnuit sa avem succes în viata. A scăpa de perfectionism mi se pare un mare challenge. O zi frumoasa sa ai!
Pe mine m-a ajutat cartea "The Power of Now" a lui Eckart Tolle, în ideea în care atât trecutul cât și viitorul sunt iluzii (sunt doar niște repere între care sa cuprindem prezentul). De multe ori perfectionismul consuma foarte multa energie și poate veni la pachet cu anxietate fata de propriile proiecții pe care le avem în viitor. Cred ca e foarte important sa prioritizam diferitele aspecte din viata noastră, iar atât timp cât putem livra 80% din rezultate cu 20% efort, nu ar trebui sa ne simțim vinovați de lispa celor 20% din rezultate (care da, sunt necesare doar dacă dorim sa atingem un nivel mult peste medie într-o anumita arie). În cazul tău cu businessul este normal sa delegi anumite responsabilități altor oameni pentru ca tu la rândul tău sa ai timpul necesar dezvoltării altor idei / proiecte.
🔴✌😆🔵TE INTELEG FOARTE BINE CA SI EU SUNT FOARTE GREU DE INETLES DE MAREA MAJORITATEA OAMENIILOR PE CARE II INTALNESC SI ALEG SA FIU MAI TACUT IN MULTE PRIVINTE PANA CONSIDER CA MERITA SA INTERVIN SAU... NU 👍📢✍
Extrema cealaltă ar fi cazul in care ești prea permisiv ceea ce iarăși nu e bine. Eu cred mereu trebuie sa tindem spre o balanța intre cele 2 extreme. Sa știm când sa ne destindem și sa acceptam tot și când sa fim perfecționiști și focusati la maximum pe un anumit task / serie de taskuri. Eu unul nu am fost niciodată perfecționist dar am fost la cealaltă extrema. Așa cum mie mi-a fost greu dar util sa învăț sa zic nu, așa îmi imaginez ca îți e și tie sa începi sa mai zici da acolo unde poate ai fi zis nu, de obicei. Frica de respingere e in noi toți, cum am văzut si in alte comentarii foarte bine punctat. E normal, suntem făcuți sa trăim in triburi de cate 300 de oameni, dacă nu ești al tribului, intervine instinctul de supraviețuire care urla după acceptarea la un trib. Trebuie sa știm cum sa canalizam frica asta, nu e ceva ușor de digerat sau de gestionat. Poate cu timpul, după multe generații care vor invata sa o gestioneze, vor urma altele care vor încerca sa o elimine pt ca intr-o societate modernă, in care un job de orice fel îți pune pâinea pe masa, nu mai e nevoie de lupta in grup pt supraviețuire și vânat.
Dacă trăiai în Japonia erai apreciat pt perfecţionism, într-o ţară ca România să spui că tinzi spre perfecţionism, e ca şi cum ai spune că ai o boală rară :) (glumesc şi exagerez). Cred că trebuie să vezi macro (cumva de sus) toată treaba asta şi o să îţi dai seama de două lucruri...1 că e un blocaj al minţii, la fel ca multe altele, depresia de exemplu e tot un blocaj... 2 faptul că aşa funcţionează creierul pe bază de recompensă...adică asta îţi dă o stare de bine...(acel ceas, laptop etc. îţi dă o stare de siguranţă)... Soluţia?... Scapă de blocaj... Cum? ...păi uite la depresie e dovedit, dacă ai o stare depresivă mănâncă un măr...sau spală ceva...un tricou, adidaşii etc automat când o să termini o să ai altă stare... Mintea umană e ca un şoricel care se învârte într-un cerc...schimbi cercul şi ai parte de noi senzaţii... Trebuie să "înveţi" mintea că se poate trăii şi cu lucruri imperfecte...şi nu e nici o problemă în asta...iar valoarea unui om nu stă doar în titlurile pe care le are... Fii deschis, depăşeşte-ti limitele puțin câte puţin şi o să ai parte de noi experienţe şi noi senzaţii (la fel ca şoricelul, pus pe o altă rotiţă mai interesantă).
Sincer si eu ma regasesc in ceea ce a spus Cristi.....si eu am consumat o gramada de ore pentru a incepe sa editez dupa care m-am apucat de chitara atunci cand ai pus tu videoul cu chitara cea noua😅 si sincer revelaria asta impartasita cu mine e o eliberare si pentru mine pentru ca si eu filtrez oamenii dupa aceste criterii si de cele mai multe ori privesc o persoana care nu e perfectionista ca pe una neserioasa si in care nu poti avea foarte mare incredere pentru ca e foarte schimbatoare. Daca ma apuc si de programare....ii clar😂 🤣 dar deocamdata am doar 18 ani si nu prea am tragere pentru programarea propriu zisa😅 dar perfectionismul tau legat de produse....m-a facut si pe mine dupa ce am vazut ca ai macbook sa imi iau si eu unul....deci nu doar ca rezonezi cu persoanele care sunt perfectioniste pentru ca si eu am "mentori" perfectionisti, dar incerci sa ii si copiezi acolo unde se poate pentru a face si tu parte din acea elita despre care ai vorbit😅
Rezonez pentru că sunt cam la fel. 🙃 Un mic sfat, dacă-mi permiţi. Să nu aplici chestiile astea cu femeile, pentru că nu le poţi controla şi nu există femeia perfectă! 🙂
Nu știu dacă ai ajuns singur, fără ajutor, la concluziile despre care vorbești dar e foarte mișto că ai făcut-o. Dacă nu faci deja, îți recomand terapie. PS Și eu am o trăsătură puternică, nu predominantă, de perfecționist și ai ratat un detaliu la editare la nivel de mindf*ck unde rămâne mereu nr 1 deși tu mergi mai departe cu discuția în nivele :D.
@@cristian.dascalu nu stiu ce sa zic :)). In cazul acesta, ori asta este o metoda creativa de a te conecta cu persoane care sa-ti satisfaca nevoia de perfectionism, ori pregatesti si partea a2-a :D
Să-l întrebi pe Paul Olteanu de unde vine nevoia asta de perfecționism, pentru că din ce ai spus în video deduc că te-a informat eronat cineva L.E. pe final de video ai spus că vine din copilărie acest perfecționism, din modul în care ai fost crescut. Da, sunt perfecționist și competitiv, dar nu este un defecte, ci calități.
Salut, am 38 si toata viata m-am preocupat cu analiza vietii, orice mic lucru analizez profund, si imi place foarte mult sa fac asta, uneori simt nevoia sa fac mai multe lucruri de odata...oricum din cauza lumi in care traim...as crede ca inteligenta este personala si as recomanda foarte mult sa nu o impartasesti, trebuie sa ramana ceva intim, aici doar business...oricum stiu ca sti asta pentru ca nu prea ai fost super incantat sa-ti impartasesti gandurile astea. In general gandul propriu este foarte intim si aproape de neinteles la nivel inalt.
Nu e cel mai usor video pe care-l faci dar in acelasi timp cand citesc comentariile de aici, merita din plin :D
2 роки тому+1
Pot comenta la video-ul tău, fiind în postura de a fi un perfecționist „în curs de tratament” - atât profesional cât și în muzică, se pare mai puțin în familie?! Nu cred că asocierea cu alte persoane de tipul tău e mereu benefică - unde e perfecționism e și orgoliu mult și în final, cine e dispus să lase de la el? Obișnuința ca totul să fie perfect, după validări pozitive constante, va duce din păcate la un eșec major cândva (hm, oare nici un video de pe canalul tău nu e epic fail? Ca și perfecționist sigur recunoști măcar unul de care nu ești 100% mulțumit). Inevitabil, te arunci cu capul înainte să faci ceva care ști tu că ar trebui să iasă dar, în special din lipsă de timp, acel lucru iese sub standardele tale și ... se prăbușește universul de control freak. E o lecție necesară. Mie mi se pare că pentru a rămâne în limita confortului emoțional perfecționist, trebuie să învăț să zic NU mai des (să nu mă bag în 1000 de proiecte și să prioritizez ce e și util dar și entuziasmant de făcut) și de asemenea, să mă asociez cu oameni cărora să fiu sigur că dacă le dau ceva de făcut - ei vor face suficient de bine (pe de o parte trebuie să pasezi din taskuri dar să nu îți mai pierzi mult timp și controlând la virgulă ce au făcut). Deci - când facem o melodie împreună :D?
Tot ce spui are sens.DA sunt și eu "diliu" am ascultat tot.Medicament pentru mine!
Apreciez și felicitări pentru curaj!
Trebuie sa fii tare 'jmecher' intr-adevar ca sa stii cand sa fii perfectionist si cand nu :) Iar cu teama de respingere, de inadaptare si alte temeri sunt prezente in noi toti, nici o grija :)
Fiecare avem realitatea proprie tocmai pt că aplicăm propriile filtre. Și astea vin din ce ai zis tu: construcții create de creier în situațiile în care “s-a simțit” în pericol, relieved, successful, in pain, happy …. A fi conștienți de ce gândim și cum gândim is the key!
Cristi, un super-mega-MULȚUMESC pentru acest medicament la prețul de numai un “like” 💫.
Semnez: femeie, 50 ani, în câmpul muncii de la 20 ani, mamă a unui copil biologic + 3 copiii ai soțului + un copil in foster care 🤍
Suntem oameni si cu totii suntem foarte diferiti. E foarte usor sa vorbim despre altii si foarte greu sa vorbim despre noi... de aceea apreciez foarte mult ceea ce ai impartasit aici pentru ca deseori am intrat in diferite polemici despre acest subiect. Perfectiunea nu este pentru toti - este un mod de gandire, de trai iar cine nu-l are si nu-l accepta nu va putea niciodata sa vibreze cu astfel de persoane. Rezultatele sunt un indicator foarte bun pentru utilizarea perfectiuni intr-un anumit domeniu.
Foarte tare subiectul!
Mulțumesc ! Chiar rezonez !
Ești un etalon al profesionalismului dovedit !
Mergi mai departe cu credința că tot ce transmiți este folositor !
TOT RESPECTUL ȘI APRECIEREA !!!💯💫🤝
Inca o "perfectionista" aici.:))
Felicitari pt curajul de a discuta despre povestea asta.
Eu sper sa mai impartasesti cu noi astfel de perspective, subiecte.😀
Foarte tare și chiar m-a pus pe gânduri!
Baftă în continuare!
Super ! Mulțumim pentru video!
Salut Cristian
Foarte fain ca ai postat chestia asta. Pot sa zic ca la fel simt si eu lucrurile. La fel sunt si eu, perfectionist ca tine, si la fel creierul mi-a creeat o realitate in care interactionez doar cu anumiti oameni ( exact ceea ce ziceai tu) . Super mijto ca ai putut explica asta.
Ma regasesc foarte mult in ceea ce ai zis inclusiv partea de psihologie. Bravo
foarte tare ceea ce ai spus aici ,stiu un citat care poate e relevant cu continutul
"Daca nu aduci inconstientul in constient,el iti va guverna viata pe care o vei numi destin"-Carl Jung
Perfectionismul asta al tau inseamna ca ai stiut sa iti pui in valoare potentialul si sa ajungi in punctul asta cu fortele proprii. Prin perfectionism. Sau munca multa, implicare, idei, creativitate si focus. Si acum ai ajuns in punctul in care intelegi ca pentru a te dezvolta mai departe de acest nivel, e nevoie si de altceva. Esti un om selectiv si asta te-ajutat sa ai succes, fiindca altfel te-ai fi blocat in meandrele unor medii toxice si limitative. Vei reusi sa gasesti si acel echilibru neperfect ca sa ajungi la nivelul urmator. Incearca doar sa ai oameni buni in jurul tau, chiar daca imperfecti 😉
Salut, Cristi! Și eu mă regăsesc în ceea ce spui, la muncă încerc să fac totul cât mai bine, să fie totul în ordine, la fel și acasă, mereu încerc să fac totul perfect.
Stii e greu sa fii diferit ,eu te înțeleg perfect, ma simt in tot ce ai zis și e eliberator sa stii ca mai sunt care gândesc ca tine ,iti mulțumesc ca ma faci sa cred ca sunt mai puțin ciudata 😂😅
Felicitări pentru ce faci !
Yeyyyy. Nu numai eu gândesc așa!!
Salutare Cristi! Foarte fain ai etichetat treaba asta. Da, ne identificăm si rezonam mulți dupa cum spune cineva mai jos, dar la fiecare, ne ia timp sa conștientizăm treaba. La unii dintre noi mai mult, la alții mai puțin, depinde de cantitatea de materie cenușie dobândită sau primită zestre.
Pe de altă parte nu toți avem darul de a vorbi asa deschis si consistent, deci continua sa faci ce faci, după cum spui si tu de multe ori "Spiritul contează!".
O altă chestie care as mai scrie, este ca nu in totdeauna frica este cea care ne împinge spre a face lucrurile cât mai bine, dar și dorința de a face un lucru cât mai bun (cel mai bun, cu ce am la dispoziție), dorința de a da 110%, știind că numele tau sau semnatura ta este asociat/asociată cu "capodopera" respectivă. Respect Cristi!
Da, rezonez perfect ! 👏
Bună Cristi ! Eu m-am regăsit în tot ceea ce ai spus aici , din păcate pentru mine perfecționism-ul e ceva ce lumea din jurul meu nu înțelege , sunt mereu criticat , am ajuns să văd asta ca pe un defect , trăiesc rău din pricină ! Iubesc perfecțiunea
Când am luat primul 6 la matematică și știam că ai mei părinți sunt stricți în privința școlii am ascuns nota. Nu a fost bine. Eu am început să învăț bine, dar am rămas cu un bagaj de teamă. Și cu instinctul de a mă compara. Am 17 ani și după fiecare test am impresia că totul e greșit. Dacă iau o notă mare, am impresia că i-a fost milă profesorului, deci o notă pusă subiectiv. Nu cred când mi se spune că am luat un examen până nu văd dimploma negru pe alb. Nu mai am încredere în om, în judecata lui, dar nici în mine. La mine nu e doar perfecționism. E drept că niciodată nu sunt mulțumit de rezultat, dar teama din copilărie e nașpa rău.
Să le "mulțumești" părinților
@@mitza360 nici măcar nu îi acuz cu vreun lucru. Așa au fost învățați și ei. Au cunoscut greul și au crezut cu tărie că școala e soluția
Oricat de perfectionist ai vrea sa fii, intotdeauna e loc pentru mai bine. Ideea e sa gasesti balanta intre timpul dedicat si rezultat, sa te apropii de perfectionism pentru tine, nu pentru frica de respingere. Frica te restrictioneaza si induce un stres nenecesar.
Eu cred ca fiecare incearca sa scape de aceasta frica. In fine, fiecare e in lumea lui si vede viata altfel.
O dată pe lună trebuie să vorbim/să ne gândim despre psihicul nostru. 👍
Foarte interesant mai ales pt cei care rezoneaza cu tine!
Asa sunt si eu, cand imi pun mintea sa fac ceva, ori dau totul si incerc sa iasa perfect, ori mai bine nu incerc
Video apreciat✔️ :) Pentru mine obsesia de control provine din anxietate, dacă nu sunt în control, rămâne incertitudinea care e înspăimântătoare, de aceea nu fac lucruri la care să nu le pot prezice rezultatul :(
Ce părere ai despre meditat? + Chiar e de apreciat că se mai vorbește despre topicuri d'astea având în vedere că problemele mentale sunt în creștere, și nu se vorbește despre asta..
Da și mie mi-a plăcut .Eu m-am regăsit în ceea ce ai spus .Când lua în gimnaziul ,dar chiar și în liceu fiul meu o notă mijlocie 6 sau 7 îl întrebăm cine a luat notă mai mare chiar maximă și oarecum vroiam să îl ambiționez .Am reușit într-o oarecare măsură .A făcut medicina și în anul doi concomitent și psihologia în primul an al reluării după întreruperea ei de către madam Ceaușescu .Nu vreau să o luați ca o laudă ,dar e o realizare.
Pot sa inteleg perfect.
M-am surprins si eu pe mine fiind perfectionist cu anumite subiecte sau proiecte si realitatea era defapt ca ori imi era frica sa nu dau fail si nu incercam ori ma foloseam de aceasta scuza a perfectionismului pentru a procrastina.
Perfectionismul e ceva destul de des intalnit , doar ca te limiteaza / deranjeaza , in special daca lucrezi cu oameni ! Un exemplu este cel al oamenilor carora le place ordinea , si care innebunesc cand vad dezordine ! Daca nu reusesti sa citesti mentalitatea unei persoane ( si practic sa o intelegi si chiar sa-i poti prezice modul in care gandeste asemenea unui profiler ) risti sa o judeci dupa propria-ti gandire , si sa ai multe dezamagiri si neintelegeri ! Similar unui medic , care odata ce descopera afectiunea pacientului stie la ce sa se astepte , fara sa mai fie suprins . De exemplu una din caracteristicile tale este ca esti fanboy apple , si de ex ma astept ca tu sa dai oricat pe un produs apple fara sa te mai intereseze concurenta . Si eu am pasarele , doar ca mi le asum , si nu am probleme ! Bafta .
genial hoodie-ul
Cristi, și eu ma regăsesc în ceea ce ai spus, aparent un tip clasic, analitic de comportament mental. Stilul de a despica firul în 4 este un tipar al celor născuți sub semnul Fecioarei, din punctul meu de vedere, pe care l am observat în mai multe randuri și am săpat ceva în zona asta. Și eu cred ca perfectionismul are la baza o anume teama de eșec pe care o asociez cu un fel de fomo, probabil este unealta cu care ne-am obișnuit sa avem succes în viata. A scăpa de perfectionism mi se pare un mare challenge. O zi frumoasa sa ai!
Pe mine m-a ajutat cartea "The Power of Now" a lui Eckart Tolle, în ideea în care atât trecutul cât și viitorul sunt iluzii (sunt doar niște repere între care sa cuprindem prezentul). De multe ori perfectionismul consuma foarte multa energie și poate veni la pachet cu anxietate fata de propriile proiecții pe care le avem în viitor. Cred ca e foarte important sa prioritizam diferitele aspecte din viata noastră, iar atât timp cât putem livra 80% din rezultate cu 20% efort, nu ar trebui sa ne simțim vinovați de lispa celor 20% din rezultate (care da, sunt necesare doar dacă dorim sa atingem un nivel mult peste medie într-o anumita arie). În cazul tău cu businessul este normal sa delegi anumite responsabilități altor oameni pentru ca tu la rândul tău sa ai timpul necesar dezvoltării altor idei / proiecte.
🔴✌😆🔵TE INTELEG FOARTE BINE CA SI EU SUNT FOARTE GREU DE INETLES DE MAREA MAJORITATEA OAMENIILOR PE CARE II INTALNESC SI ALEG SA FIU MAI TACUT IN MULTE PRIVINTE PANA CONSIDER CA MERITA SA INTERVIN SAU... NU 👍📢✍
Respect ști să vorbești chiar ești bine informat succes în continuare
Respect
Maan, rezonez cu ce mai mare parte parte din tot ce ai spus!
Extrema cealaltă ar fi cazul in care ești prea permisiv ceea ce iarăși nu e bine. Eu cred mereu trebuie sa tindem spre o balanța intre cele 2 extreme. Sa știm când sa ne destindem și sa acceptam tot și când sa fim perfecționiști și focusati la maximum pe un anumit task / serie de taskuri. Eu unul nu am fost niciodată perfecționist dar am fost la cealaltă extrema. Așa cum mie mi-a fost greu dar util sa învăț sa zic nu, așa îmi imaginez ca îți e și tie sa începi sa mai zici da acolo unde poate ai fi zis nu, de obicei.
Frica de respingere e in noi toți, cum am văzut si in alte comentarii foarte bine punctat. E normal, suntem făcuți sa trăim in triburi de cate 300 de oameni, dacă nu ești al tribului, intervine instinctul de supraviețuire care urla după acceptarea la un trib. Trebuie sa știm cum sa canalizam frica asta, nu e ceva ușor de digerat sau de gestionat. Poate cu timpul, după multe generații care vor invata sa o gestioneze, vor urma altele care vor încerca sa o elimine pt ca intr-o societate modernă, in care un job de orice fel îți pune pâinea pe masa, nu mai e nevoie de lupta in grup pt supraviețuire și vânat.
Dacă trăiai în Japonia erai apreciat pt perfecţionism, într-o ţară ca România să spui că tinzi spre perfecţionism, e ca şi cum ai spune că ai o boală rară :) (glumesc şi exagerez). Cred că trebuie să vezi macro (cumva de sus) toată treaba asta şi o să îţi dai seama de două lucruri...1 că e un blocaj al minţii, la fel ca multe altele, depresia de exemplu e tot un blocaj... 2 faptul că aşa funcţionează creierul pe bază de recompensă...adică asta îţi dă o stare de bine...(acel ceas, laptop etc. îţi dă o stare de siguranţă)... Soluţia?... Scapă de blocaj... Cum? ...păi uite la depresie e dovedit, dacă ai o stare depresivă mănâncă un măr...sau spală ceva...un tricou, adidaşii etc automat când o să termini o să ai altă stare... Mintea umană e ca un şoricel care se învârte într-un cerc...schimbi cercul şi ai parte de noi senzaţii... Trebuie să "înveţi" mintea că se poate trăii şi cu lucruri imperfecte...şi nu e nici o problemă în asta...iar valoarea unui om nu stă doar în titlurile pe care le are... Fii deschis, depăşeşte-ti limitele puțin câte puţin şi o să ai parte de noi experienţe şi noi senzaţii (la fel ca şoricelul, pus pe o altă rotiţă mai interesantă).
Sincer si eu ma regasesc in ceea ce a spus Cristi.....si eu am consumat o gramada de ore pentru a incepe sa editez dupa care m-am apucat de chitara atunci cand ai pus tu videoul cu chitara cea noua😅 si sincer revelaria asta impartasita cu mine e o eliberare si pentru mine pentru ca si eu filtrez oamenii dupa aceste criterii si de cele mai multe ori privesc o persoana care nu e perfectionista ca pe una neserioasa si in care nu poti avea foarte mare incredere pentru ca e foarte schimbatoare. Daca ma apuc si de programare....ii clar😂 🤣 dar deocamdata am doar 18 ani si nu prea am tragere pentru programarea propriu zisa😅 dar perfectionismul tau legat de produse....m-a facut si pe mine dupa ce am vazut ca ai macbook sa imi iau si eu unul....deci nu doar ca rezonezi cu persoanele care sunt perfectioniste pentru ca si eu am "mentori" perfectionisti, dar incerci sa ii si copiezi acolo unde se poate pentru a face si tu parte din acea elita despre care ai vorbit😅
Astfel de clipuri caut eu 😊
Există un site sau undeva unde pot afla anumite comenzi care să fie și explicate din codeblock C++? ( de exemplu: ce înseamnă cout, sau int)
multumim de marturisire asa cred ca sunt si eu,
nice
👍
eu ma regasesc in tot ce ai spus
Ideile si gândurile sunt bune,este un video in care m am gasit si pe mine.
Rezonez pentru că sunt cam la fel. 🙃 Un mic sfat, dacă-mi permiţi. Să nu aplici chestiile astea cu femeile, pentru că nu le poţi controla şi nu există femeia perfectă! 🙂
😀😀😀😀
Nu știu dacă ai ajuns singur, fără ajutor, la concluziile despre care vorbești dar e foarte mișto că ai făcut-o. Dacă nu faci deja, îți recomand terapie.
PS
Și eu am o trăsătură puternică, nu predominantă, de perfecționist și ai ratat un detaliu la editare la nivel de mindf*ck unde rămâne mereu nr 1 deși tu mergi mai departe cu discuția în nivele :D.
detaliu ratat sau intentionat? :))
@@cristian.dascalu nu stiu ce sa zic :)). In cazul acesta, ori asta este o metoda creativa de a te conecta cu persoane care sa-ti satisfaca nevoia de perfectionism, ori pregatesti si partea a2-a :D
Totally me.
Mă așteptam să zici și cum faci să mai predai controlul. Dar, face el Elon cumva cu toate miile de angajați, te descurci tu și cu 10.
Să-l întrebi pe Paul Olteanu de unde vine nevoia asta de perfecționism, pentru că din ce ai spus în video deduc că te-a informat eronat cineva
L.E. pe final de video ai spus că vine din copilărie acest perfecționism, din modul în care ai fost crescut.
Da, sunt perfecționist și competitiv, dar nu este un defecte, ci calități.
e un mare atuu dar la un punct si o mare limitare cel putin in punctul prezent pt mine
Salut, am 38 si toata viata m-am preocupat cu analiza vietii, orice mic lucru analizez profund, si imi place foarte mult sa fac asta, uneori simt nevoia sa fac mai multe lucruri de odata...oricum din cauza lumi in care traim...as crede ca inteligenta este personala si as recomanda foarte mult sa nu o impartasesti, trebuie sa ramana ceva intim, aici doar business...oricum stiu ca sti asta pentru ca nu prea ai fost super incantat sa-ti impartasesti gandurile astea. In general gandul propriu este foarte intim si aproape de neinteles la nivel inalt.
Nu e cel mai usor video pe care-l faci dar in acelasi timp cand citesc comentariile de aici, merita din plin :D
Pot comenta la video-ul tău, fiind în postura de a fi un perfecționist „în curs de tratament” - atât profesional cât și în muzică, se pare mai puțin în familie?! Nu cred că asocierea cu alte persoane de tipul tău e mereu benefică - unde e perfecționism e și orgoliu mult și în final, cine e dispus să lase de la el? Obișnuința ca totul să fie perfect, după validări pozitive constante, va duce din păcate la un eșec major cândva (hm, oare nici un video de pe canalul tău nu e epic fail? Ca și perfecționist sigur recunoști măcar unul de care nu ești 100% mulțumit). Inevitabil, te arunci cu capul înainte să faci ceva care ști tu că ar trebui să iasă dar, în special din lipsă de timp, acel lucru iese sub standardele tale și ... se prăbușește universul de control freak. E o lecție necesară. Mie mi se pare că pentru a rămâne în limita confortului emoțional perfecționist, trebuie să învăț să zic NU mai des (să nu mă bag în 1000 de proiecte și să prioritizez ce e și util dar și entuziasmant de făcut) și de asemenea, să mă asociez cu oameni cărora să fiu sigur că dacă le dau ceva de făcut - ei vor face suficient de bine (pe de o parte trebuie să pasezi din taskuri dar să nu îți mai pierzi mult timp și controlând la virgulă ce au făcut). Deci - când facem o melodie împreună :D?
Perfectionism dar ai uitat sa sa schimbi nivelul de mindf*ck din tranzitie , este 1 mereu , ma gandeam ca trebuie sa creasca odata cu bara de jos :))
Pai.. cu siguranta mai sunt inca 383 "dilii" inclusiv eu, care am dat like si iti impartasim si intelegem ganduriile. :)
Prefer să consider omul că o ființă perfectibilă. Perfecționismul pare să fie o condiție psihopatologică.
Perfecționismul este prezent și la mine, dar vine din frica de a greși.
Cam la toți vine asa...nu ești singura 😃
Succes!!
@@mrmarius9611 Multumesc 🤗
@@andreeadumitrescu Cu drag!
Și la cât mai multe clipuri fără emoții !😊
mai sapă un pic. si dacă greșești ce se va întâmpla?
@@sebastianpaun9462 voi invata din ele și nu voi muri.
Perfectionismul te-a dus la google, pt ca nu te-ai multumit sa inveti superficial
daca astea crezi ca sunt lucruri complicate si ireale...inseamna ca inca n-ai auzit de tulburarea de depersonalizare si derealizare