Pentru a se nega cinstirea ce i se cuvine Maicii Domnului, unele persoane au afirmat contrar prorociei lui Iezechil "Poarta aceasta va fi inchisa, nu se va deschide si nici un om nu va intra pe ea, caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi inchisa" (44, 2), ca Maica Domnului a avut si alti copii. Dupa cum stim, Maica Domnului nu este scoasa din conditia omeneasca generala. Ea s-a nascut cu pacatul stramosesc, dar prin vietuirea sa si prin lucrarea lui Dumnezeu a devenit persoana aleasa sa-L nasca pe Fiul lui Dumnezeu. Asadar, intruparea Domnului a fost posibila nu doar datorita lucrarii dumnezeiesti, ci ca rod al sinergiei dintre lucrarea dumnezeiasca si cea a Maicii Domnului. Vreau sa atrag atentia ca Maica Domnului s-a nevoit sa devina vas ales si imi este imposibil sa accept ca dupa ce ea L-a nascut pe Hristos, a dorit sa nasca si alti fii potrivit randuielii firesti, prin legaturi trupesti. Cat priveste fiii lui Iosif, logodnicul Maicii Domnului, sunt mai multe puncte de vedere. Sunt teologi care afirma ca Iosif nu a fost casatorit cu Maria, sora Maicii Domnului, invocand Traditia care ne vesteste ca Parintii Ioachim si Ana n-au avut-o ca fiica decat pe Sfanta Fecioara. Pe de alta parte, ar fi fost un caz nemaintalnit la evrei, ca parintii sa daruiasca acelasi nume ambelor fiice. Dar chiar daca cei patru fii: Iacob, Iosif, Simeon si Iuda (Mt. 13, 55) provin dintr-o casatorie cu o femeie care nu a fost sora Maicii Domnului, se pierde din vedere ca acestia nu pot fi numiti frati ai Domnului dupa tata, pentru ca Iosif nu i-a fost tata Domnului, El a fost conceput in chip supranatural. Faptul ca nicaieri in Scriptura "fratii Domnului" nu sunt numiti fiii Mariei, ne descopera ca noi trebuie sa vedem in cuvintele "fratii si surorile Lui" pe rudele sau verii lui Hristos.
Dar spunele-o asta la astia care teologhesc si nu gandesc... Si fiind pe cruce IISUS a dat-o spre grija lui Ioan pe mama sa Maria... Si nu unui frate de (sange daca ar fi avut) La evrei frati erau pana la al 7 lea neam
@@_______________0_____________ Numai cine cunoaste foarte bine datela stiintifice ,adica invatate la scoala (de acum 35 de ani ,nu scoala asta de acum)despre Pamantul Planeta ,despre Univers ,Galaxii,Constelatii,etc. poate sa Inteleaga ca Pamantul ,Terra este un Taram,un teritoriu PLAN>Multumesc.
@@gabrielene2543 Ce școala ai făcut? Absurda teorie a pământului plan a fost desființată de mult: a devenit evident pt .marinarii care descoperit continentul ,, american,, că planeta are o forma de sfera turtită!! Daca crezi că Pământul este plat atunci are margini, atunci te întreb cum se termina și dacă există posibilitatea să cazi de pe margine? Absurd ! Nimeni nu a găsit marginea Pământullui
În Sfanta Scriptura intalnim de mai multe ori cuvintele "fratii si surorile lui Iisus" (Mt. 15, 55-56; In. 2, 12; 7, 3, 10; Mc. 3, 31-35; 6, 3). Prezenta acestor cuvinte in Scriptura, i-a facut pe unii sa afirme ca Mantuitorul a avut frati trupesti. Unii au spus ca asa-zisii "frati ai Domnului" sunt fratii propriu-zisi ai lui Hristos, adica fiii naturali ai lui Iosif si Maria, iar altii au ajuns sa vorbeasca de faptul ca Iosif, inainte de a se logodi cu Fecioara Maria, a fost casatorit si a avut ca fii pe Iacob, Iosif, Simeon, Iuda si cel putin doua fiice (Mt. 13, 55-56). Ca sa ramanem in adevar, trebuie sa precizam ca limba ebraica folosea termenul de "frate" (ah) atat pentru copiii nascuti din acelasi tata si aceeasi mama, cat si pentru fratii de levirat, nepoti, veri, unchi, nepoti etc. De exemplu, desi Avraam era unchiul lui Lot, ei sunt numiti in Scriptura frati (Fac. 13, 8). Substantivul "ah" avea o conotatie mult mai larga, desemna si pe membrii aceluiasi trib ori semintie (Fac. 31, 32; Lev. 21, 10), cat si pe cei din alt trib invecinat, pe temeiul ca aveau un stramos comun (Deut. 2, 4-8; 23, 8).
Pentru a-şi apăra opinia, Fericitul Ieronim, care era un lingvist fin şi un bun cunoscător al limbii ebraice, a remarcat că, în limba vechilor evrei cuvântul frate (’ah) putea însemna, atât frate de sânge, cât şi frate vitreg, nepot sau văr. La trecerea din ebraică în greacă, susţinea Fericitul Ieronim, traducerea Septuagintei a redat în mod constant ’ah prin adelphos, ceea ce înseamnă, fără îndoială, frate. Astfel s-a ajuns să se considere ca în Noul Testament „verii” lui Iisus să fie desemnaţi ca „fraţii” Săi. Este adevărat că, în cadrul aceleaşi familii, atât limba ebraică, cât şi aramaica veche nu distingeau în mod evident gradele de rudenie. Ebraica foloseşte, în general, cuvântul ’ah care în mod extins poate avea sensul de „unchi, nepot, văr”. Această carenţă poate fi explicată prin faptul că la vechii evrei, ca şi la alte popoare, termenul „frate” se referă la membrii familiei extinse sau la comunitate. Acesta este motivul pentru care, în Biblia ebraică, rudele sunt adesea menţionate ca fiind fraţi şi surori. Astfel, Lot este prezentat ca „fratele” lui Avraam în Facerea 13,8: „Atunci a zis Avram către Lot: «Să nu fie sfadă între mine şi tine, între păstorii mei şi păstorii tăi, căci suntem fraţi»”. De fapt este vorba de nepotul lui Avraam (cf. Facerea 12,5; 14,12). În Facerea 31,46: „Apoi a zis Iacov către fraţii săi: «Adunaţi pietre»”, aici este vorba de fapt nu de fraţii lui Iacov, ci de unchii săi. În episodul în care fetele lui Eleazar s-au căsătorit cu verii lor, aceştia sunt numiţi „fraţi”: „Eleazar însă a murit şi n-a avut feciori, ci numai fete şi le-au luat de soţii fiii lui Chiş, verii [’ahim în textul ebraic] lor” (1 Cronici 23,22). Iar în cartea Iosua, este imposibil să ştim dacă Otniel „fiul lui Chenaz, fratele lui Caleb” (Iosua 15,17) este de fapt fratele sau nepotul acestuia din urmă. Bineînţeles lista cu astfel de exemple ar putea continua.În toate cazurile Septuaginta traduce în mod mecanic ebraicul ’ah cu grecescul adelphos, fără a căuta să clarifice gradul de rudenie. Spre exemplu, în Facerea 29,12, Iacob spune Rahilei „că-i ruda [adelphosîn textul grec] tatălui ei şi că-i fiul Rebecăi”. Cu toate acestea, o examinare atentă a textelor din Septuaginta arată că doar un singur loc poate fi invocat în sprijinul argumentaţiei Fericitului Ieronim: în 1 Cronici 23,22 cuvântul ebraic ’ah indică „verii” şi a fost tradus în Septuaginta prin adelphos! În timp ce în Numerii 36,11, Septuaginta foloseşte cuvântul anepsios(văr) pentru a traduce expresia ebraică „fiii unchiului lor” (benê dôdehen).
Fericitul Ieronim, ca majoritatea Părinţilor şi exegeţilor de după el, au preferat o interpretare lingvistică a cuvântului „frate” în faţa adversarilor învăţăturii Bisericii. Pe lângă argumentul lingvistic este posibil să aducem astăzi şi unul de ordin istoric. El ne este pus la dispoziţie de manuscrisele de la Qumran, de literatura evreiască intertestamentară, de cărţile Septuagintei excluse din canonul Bibliei ebraice, de scrierile istoricului evreu Flavius Josephus. Toate aceste scrieri aduc o lumină nouă în ceea ce priveşte importanţa legăturilor familiale din societatea evreiască. În Palestina primului secol o persoană nu era considerată ca un individ autonom şi independent din punct de vedere social. Comunitatea, satul, familia constituiau structura socială care protejau şi ofereau legitimitate oricărei persoane. În oraşul său natal, Nazaret, populat probabil de aproape 1600 de locuitori, Iisus are la rândul Său parte de un cadru social, de recunoaştere şi de securitate. Este evident faptul că El nu a trăit într-o familie izolată de contextul social al epocii, ci într-o familie tradiţională, ce aparţinea unei neam sau trib care i-a dat de altfel identitatea Sa terestră (cf. Matei 1; Luca 1). Genealogiile pe care le întâlnim frecvent în Vechiul Testament nu au doar rolul de a indica arborele genealogic al unei persoane, ele exprimă totodată identitatea unui grup uman şi legătura sa cu celelalte neamuri sau triburi.
Fericitul Ieronim, care era un lingvist fin şi un bun cunoscător al limbii ebraice, a remarcat că, în limba vechilor evrei cuvântul frate (’ah) putea însemna, atât frate de sânge, cât şi frate vitreg, nepot sau văr. „Au nu este Acesta teslarul, fiul Mariei şi fratele lui Iacov şi al lui Iosi şi al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt, oare, surorile Lui aici la noi?” (Marcu 6,3) Această nedumerire era exprimată de adunarea din sinagoga din Nazaret, oraşul copilăriei lui Iisus (cf. Matei 2,23), imediat după ce El citeşte un pasaj din profetul Isaia (Isaia 61,1-2) şi-l interpretează referitor la Sine Însuşi (cf. Luca 4,21). Indicaţia este preţioasă întrucât ne dă o listă de patru fraţi şi (cel puţin) două surori ale lui Iisus, al căror nume însă nu a fost reţinut de autorii Sfintelor Evanghelii. Noul Testament îi menţionează pe aceşti fraţi ai lui Iisus în şapte episoade diferite: Marcu 3,31-35 (a se vedea şi Matei 12,46-50; Luca 8,19-21); Marcu 6,3 (a se vedea şi Matei 13,54-58); Ioan 2,12; 7,3.5.10; Fapte 1,14; 1 Corinteni 9,5; Galateni 1,19. Dar putem spune că Iisus a avut fraţi? Este vorba de fraţii şi surorile din aceeaşi mamă şi/sau tată sau aceste expresii trebuie înţelese altfel?
În 380, un creştin din Roma pe nume Helvidius a compus o scriere în care afirma că Fecioara Maria a avut cu Iosif, după naşterea lui Iisus, alţi copii care sunt fraţii şi surorile menţionaţi în textele Evangheliei (cf. Ieronim, Adversus Helvidium). Pentru a-şi dezvolta această teorie, Helvidius s-a folosit în primul rând de Tertulian (160-220) care, bazându-se pe Evanghelia după Marcu (cf. Marcu 3,31-35), a susţinut această idee pentru a demonstra, împotriva lui Marcion şi a adepţilor săi, adevărata „umanitate” a lui Iisus (cf. Tertulian, Contre Marcion IV, 19). În scurt timp monahul Iovinian şi de Bonosus, episcop de Sardica, în Illyria, au adoptat concepţia lui Helvidius. Opinia lui Helvidius a fost vehement contestată de Fericitul Ieronim care, în 383, în Adversus Helvidium, a susţinut pururea fecioria Mariei. În aceeaşi epocă, episcopul de Milan, Sfântul Ambrozie, reacţionează şi el împotriva lui Iovinian obţinând excomunicarea acestuia în 390 după două sinoade: unul a avut loc la Roma sub papa Siricius (384-399) şi celălalt în eparhia sa, la Milan. În 391-392, Sinodul de Capua, prezidat de asemenea de Sfântul Ambrozie s-a aplecat asupra cazului lui Bonosus. La început sinodul a amânat răspunsul, dar în cele din urmă Bonosus a fost condamnat de un sinod ţinut în Salonic (cf. Ambrozie al Milanului, De virginibus). Întrucât punctul de vedere al lui Helvidius a fost respins, în conformitate cu credinţa în pururea fecioria Mariei, a trebuit să se găsească o explicaţie pentru existenţa „fraţilor” şi „surorilor” lui Iisus. Fericitul Ieronim a fost atunci primul Părinte al Bisericii care a susţinut că „fraţii” lui Iisus sunt de fapt „veri”, şi că Maria şi Iosif au rămas neprihăniţi. Bazându-se pe un text al lui Hegesip, citat de Eusebiu de Cezarea (cf. Eusebiu, Historia Ecclesiastica III, 11 19 20 şi IV, 22.), Fericitul Ieronim a identificat pe verii lui Iisus ca fiind copiii unei surori ai Maicii Domnului, care s-ar fi numit Maria lui Cleopa (cf. Ieronim, Adversus Helvidium 13-15).
SUNTETI NISTE AROGANT BINE HRA.ITI BINE SPLICUITI CREDETI CA LE STITI PE TOATE IN FOND NU STITI NIMIC .PENTRU CA SUNTETI IN RATACIRE DNEZEU VA DAUN DUH CARE SA VA DUCA TOT SPRE PERZARE .FIINDCA VOI NU CAUTATI ADEVARUL DE CREDINTA .DUMNEZEU A LASAT UN DOMN OCREDINTA SI UN BOTEZ .NU VA PUNETI INTRBAREA CEI CU ATATEA MII DE RELIGII PE PAMANT .SI DACA SUNTETI DESTEPTI ASA CUM PRETINDETI AR TRBUI SA STITI SA RASPUNDETI SINGURI ,DAR VOI IN MANDRIA DEMONICA PENTRU CA TOT DEMONII A INFIINTAT ATATEA RELIGII CA SA DISTRUGA ADEVARUL .DARPRINTRO TAINICA MINUNIE CRUCEA TOT VA DAINUI .
Acesta este şi motivul pentru care cei prezenţi în sinagoga din Nazaret au fost uimiţi interpretarea datăde Iisus textului biblic pe care l-a citit. Ei au remarcat că Iisus a ieşit din rolul şi cadrul social atribuit Lui şi rudelor Sale. El încălca acordul ce guvernează prerogativele şi ierarhiile din interiorul grupului. Doar astfel putem înţelege de ce Iisus concluzionează misiunea Sa la Nazaret cu proverbul: „Nu este prooroc dispreţuit, decât în patria sa şi între rudele sale şi în casa sa” (Marcu 6,4). Prin aceasta El declarăcă se eliberează de controlul social al epocii (patria, rudele, casa) şi anunţă identitatea Sa. Citite în acest context, pasajele referitoare la „fraţii” lui Iisus Domnului ni se descoperă cu un sens nou ce completează, aşadar, interpretarea tradiţională a Bisericii. Este interesant faptul că deşi în Noul Testament Psalmul 68 est citat destul de des (cel puţin de 18 ori), nu se întâlneşte nici o referinţă la versetul 10: „Înstrăinat am fost de fraţii mei şi străin fiilor maicii mele”. Acest pasaj ar fi integrat perfect textul de la Matei 12,46-50, o Evanghelie ce conţine aproximativ 60 de trimiteri la profeţiile mesianice şi aproximativ 40 de citate din Vechiul Testament. Oare să-l fi evitat Evanghelistul Matei în mod deliberat din cauza frazei „fiilor maicii mele”?
Cuvantul FRATE în limba ebraica are 3 intelesuri: 1) frate de trup / sange / vitreg, 2) rudenie: verișor 3) frate de credință. Dacă am ști exact sensul original al cuvântului am fi mai lămuriți. Cuvântul MAMA este clar, nu avem dubii. Scrie în Biblie frate? Scrie. Corect. Problema este cum interpretăm manuscrisul. Cine ne-ar putea ajuta? Poate ceva expert în greacă cu acces la manuscris. Totuși, marea îndoială apare când Domnul Isus i-o incredinteaza pe mama Lui, apostolului Ioan. De ce din atâția frați și surori nu a luat-o nici unul în grijă? Este un mare semn de întrebare, care are șanse mari să răstoarne ipoteza fraților de trup. Sigur, nu asta ne împiedică la mântuire sau la pocăință, dar de dragul corectitudinii transmiterii informației este bine de lămurit.
DA NU AU LUATO FRATII ,SEINTELEGE FII LUI IOSIF PENTRU CA UNII DIN EI IERAU APOSTOLI IN CEI 12 IAR ALTII IERAU DIN CEI 70 SI ACESTIA IN FINAL IESIND LA PRPOVADUIRE TOTI AU FOST MARTIRIZATI DE PAGANI .DE ACEIA LA RASTIGNIREA LUI PE CRUCE A LASATO IN GRIJA SF.IOANDE DUMNEZEU CUVANTATORUL .ACESTA AVEA ALTA MISIUNIE SA SCRIE APOCALIPSA SI A TRAIT PESTE 100 DE ANI .SI A ESTA ESTE CEL CE STATEA LA CINA CEA DE TAINA CU CAPUL PE PEPTUL LUI HRISTOS .,SI ESTE FIUL LUI IOSIF FRATELE MANTUITORULUI FIINDCA AU CRESCUT IN ACEEAS CASA .
În toate pasajele Noului Testament menţionate, cuvântul „frate” este redat de grecescul adelphos, iar cuvântul „soră” de grecescul adelphé. Aceşti termeni sunt lipsiţi de ambiguitate. Combinaţia dintre alfa copulativ şi radicalul delphys (uter) înseamnă etimologic „născut [ă] din acelaşi pântece”. Desigur, cuvintele greceşti din Evanghelii, ca toate cuvintele din greacă clasică cunosc şi un sens metaforic a cuvântului „frate”, similar cu cel de astăzi. Această utilizare este frecventă la Evanghelistul Matei (cf. Matei 5,22-24.47; 7,3-5; 18,15.21.35). Ea este mai rară în Luca (cf. Luca 6,41-42; 17,3) şi complet absentă în Marcu. În mod similar, cuvântul „frate” se referă adesea la ucenicii şi apostolii lui Iisus, ca în textul de la Matei 28,10: „Atunci Iisus le-a zis: «Nu vă temeţi. Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei, ca să meargă în Galileea, şi acolo Mă vor vedea»” (a se vedea şi Ioan 21,17; Luca 22,32). De asemenea, este cert faptul că primii creştini se numeau între ei „fraţi” şi „surori” (cf. Fapte 1,15; 6,3; 9,30 etc.). Dar în acest caz, contextul nu lasă nici o îndoială cu privire la semnificaţia cuvântului. Cu toate acestea, atunci când vine vorba de „fraţii” lui Iisus este exclus faptul ca termenul să desemneze pe cei care urmează învăţătura Lui: distincţia între fraţi şi ucenici este evidentă (cf. Ioan 2,12) şi adesea cele două categorii sunt opuse una alteia (cf. Matei 12,46-50). Atitudinea lor este diferită de cea a ucenicilor Săi: „Şi auzind ai Săi, au ieşit ca să-L prindă, că ziceau: «Şi-a ieşit din fire»” (Marcu 3,21). În mod similar, atunci când Evanghelistul Ioan ne spune că „fraţii” lui Iisus „nu credeau în El” (Ioan 7,5), este exclus ca termenul să fie folosit în sens metaforic: ucenicii lui Iisus care nu cred în El nu pot fi ucenicii Săi. Vorbind de „fraţii” lui Iisus, Evangheliile ne descriu deci o legătură de rudenie. Dar în ce constă aceasta?
Nu exista intelegere gresita. Este vorba despre faptul ca scrie negru pe alb in Biblie ca Domnul Isus a avut frați, și sint numiți pe nume. De asemenea, Biblia spune clar ca Domnul Isus a avut și surori. Biblia nu minte. Dumnezeu nu minte. Domnul Isus nu minte. Satana este mincinos și tatăl minciunii. Dacă veniți cu o afirmație, va rog sa duceți și argumente prin care sa arătați ca dumneavoastră aveți dreptate. Ceea ce faceți acuma este ca îl faceți mincinos pe Dumnezeu, pe Domnul Isus și Cuvintul Lui din Biblie.
@@gatiaszongot9601Nu este o problemă faptul că Fecioara Maria o avut şi alți copii este natural şi firesc dar faptul că Maria a născut pe Isus şi era Fecioară este deosebită şi rămâne Fecioara Maria o sfântă aleasa lui Dumnezeu , acest lucru este foarte important şi denn de respectat care rămâne pentru noi un exemplu care depăşeşte pe omul de astăzi indiferent de religia lui şi indiferen ce se crede el prin mândrie şi faimă care tot un păcătos este ! astăzi nimeni nu-l mai urmează pe Isus Hristos aşa cum au făcuto sfinții în trecut de frică să nu fie rastigniţi ! dar măcar nu murdariți numele sfinților care vor rămâne la loc de cinste pentru că au fost unici şi rămân unici şi-au dat viața pentru Isus Hristos , toți au fost rastigniți şi nimeni nu ia mai urmat de frică şi din contra toți se laudă şi se cred mai presus de toți sfinţii !
Eronat rau ,my friend ! De unde veniti voi cu toate tampeniile astea? De la Sola Scriptura ,evident ! Desi ii admir pe protestantii pot cel mult sa fiu langa Vladimir Pustan ...Ceea ce spuneti voi aici sunt argumente din limba romana ..nici din Septuaginta si nici macar din textul Masoretic ! Doar niste " pareri" exprimate local si arbitrar!!!
Domnul Dumnezeu sa va binecuvanteze! Multumim!
👏 Mă rog în numele DOMNULUI nostru ISUS HRISTOS să vă binecuvinteze frate Pastor și pe toți din casa ta dvs.
Sola Prostia
Sola Minciuna
Sola înșelarea
Sola apostazia
Sola erezia 😅
Pentru a se nega cinstirea ce i se cuvine Maicii Domnului, unele persoane au afirmat contrar prorociei lui Iezechil "Poarta aceasta va fi inchisa, nu se va deschide si nici un om nu va intra pe ea, caci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi inchisa" (44, 2), ca Maica Domnului a avut si alti copii.
Dupa cum stim, Maica Domnului nu este scoasa din conditia omeneasca generala. Ea s-a nascut cu pacatul stramosesc, dar prin vietuirea sa si prin lucrarea lui Dumnezeu a devenit persoana aleasa sa-L nasca pe Fiul lui Dumnezeu. Asadar, intruparea Domnului a fost posibila nu doar datorita lucrarii dumnezeiesti, ci ca rod al sinergiei dintre lucrarea dumnezeiasca si cea a Maicii Domnului. Vreau sa atrag atentia ca Maica Domnului s-a nevoit sa devina vas ales si imi este imposibil sa accept ca dupa ce ea L-a nascut pe Hristos, a dorit sa nasca si alti fii potrivit randuielii firesti, prin legaturi trupesti.
Cat priveste fiii lui Iosif, logodnicul Maicii Domnului, sunt mai multe puncte de vedere. Sunt teologi care afirma ca Iosif nu a fost casatorit cu Maria, sora Maicii Domnului, invocand Traditia care ne vesteste ca Parintii Ioachim si Ana n-au avut-o ca fiica decat pe Sfanta Fecioara. Pe de alta parte, ar fi fost un caz nemaintalnit la evrei, ca parintii sa daruiasca acelasi nume ambelor fiice. Dar chiar daca cei patru fii: Iacob, Iosif, Simeon si Iuda (Mt. 13, 55) provin dintr-o casatorie cu o femeie care nu a fost sora Maicii Domnului, se pierde din vedere ca acestia nu pot fi numiti frati ai Domnului dupa tata, pentru ca Iosif nu i-a fost tata Domnului, El a fost conceput in chip supranatural.
Faptul ca nicaieri in Scriptura "fratii Domnului" nu sunt numiti fiii Mariei, ne descopera ca noi trebuie sa vedem in cuvintele "fratii si surorile Lui" pe rudele sau verii lui Hristos.
Dar spunele-o asta la astia care teologhesc si nu gandesc... Si fiind pe cruce IISUS a dat-o spre grija lui Ioan pe mama sa Maria... Si nu unui frate de (sange daca ar fi avut)
La evrei frati erau pana la al 7 lea neam
Foarte bine argumentat!Scriptura isi da singura propriile raspunsuri la propriile intrebari.
Nu ști ce forma are Pămîntul ,îți spune Scriptura: “rotund,nesprijinit pe nimic,”deci sferic după cum afirmă și știința!
@@_______________0_____________ Numai cine cunoaste foarte bine datela stiintifice ,adica invatate la scoala (de acum 35 de ani ,nu scoala asta de acum)despre Pamantul Planeta ,despre Univers ,Galaxii,Constelatii,etc. poate sa Inteleaga ca Pamantul ,Terra este un Taram,un teritoriu PLAN>Multumesc.
Sola Prostia
Sola Minciuna
Sola înșelarea
Sola apostazia
Sola erezia 😅
@@gabrielene2543 Ce școala ai făcut? Absurda teorie a pământului plan a fost desființată de mult: a devenit evident pt .marinarii care descoperit continentul ,, american,, că planeta are o forma de sfera turtită!! Daca crezi că Pământul este plat atunci are margini, atunci te întreb cum se termina și dacă există posibilitatea să cazi de pe margine? Absurd ! Nimeni nu a găsit marginea Pământullui
Domnul sa va binecuvanteze, asa este
Domnul sa va binecuvinteze! Multumim Domnului ca ne explicati evanghelia,mai putini fac asta.
Sola Prostia
Sola Minciuna
Sola înșelarea
Sola apostazia
Sola erezia 😅
Amin!
Sola Prostia
Sola Minciuna
Sola înșelarea
Sola apostazia
Sola erezia 😅
În Sfanta Scriptura intalnim de mai multe ori cuvintele "fratii si surorile lui Iisus" (Mt. 15, 55-56; In. 2, 12; 7, 3, 10; Mc. 3, 31-35; 6, 3). Prezenta acestor cuvinte in Scriptura, i-a facut pe unii sa afirme ca Mantuitorul a avut frati trupesti. Unii au spus ca asa-zisii "frati ai Domnului" sunt fratii propriu-zisi ai lui Hristos, adica fiii naturali ai lui Iosif si Maria, iar altii au ajuns sa vorbeasca de faptul ca Iosif, inainte de a se logodi cu Fecioara Maria, a fost casatorit si a avut ca fii pe Iacob, Iosif, Simeon, Iuda si cel putin doua fiice (Mt. 13, 55-56).
Ca sa ramanem in adevar, trebuie sa precizam ca limba ebraica folosea termenul de "frate" (ah) atat pentru copiii nascuti din acelasi tata si aceeasi mama, cat si pentru fratii de levirat, nepoti, veri, unchi, nepoti etc. De exemplu, desi Avraam era unchiul lui Lot, ei sunt numiti in Scriptura frati (Fac. 13, 8). Substantivul "ah" avea o conotatie mult mai larga, desemna si pe membrii aceluiasi trib ori semintie (Fac. 31, 32; Lev. 21, 10), cat si pe cei din alt trib invecinat, pe temeiul ca aveau un stramos comun (Deut. 2, 4-8; 23, 8).
Pentru a-şi apăra opinia, Fericitul Ieronim, care era un lingvist fin şi un bun cunoscător al limbii ebraice, a remarcat că, în limba vechilor evrei cuvântul frate (’ah) putea însemna, atât frate de sânge, cât şi frate vitreg, nepot sau văr. La trecerea din ebraică în greacă, susţinea Fericitul Ieronim, traducerea Septuagintei a redat în mod constant ’ah prin adelphos, ceea ce înseamnă, fără îndoială, frate. Astfel s-a ajuns să se considere ca în Noul Testament „verii” lui Iisus să fie desemnaţi ca „fraţii” Săi.
Este adevărat că, în cadrul aceleaşi familii, atât limba ebraică, cât şi aramaica veche nu distingeau în mod evident gradele de rudenie. Ebraica foloseşte, în general, cuvântul ’ah care în mod extins poate avea sensul de „unchi, nepot, văr”. Această carenţă poate fi explicată prin faptul că la vechii evrei, ca şi la alte popoare, termenul „frate” se referă la membrii familiei extinse sau la comunitate. Acesta este motivul pentru care, în Biblia ebraică, rudele sunt adesea menţionate ca fiind fraţi şi surori. Astfel, Lot este prezentat ca „fratele” lui Avraam în Facerea 13,8: „Atunci a zis Avram către Lot: «Să nu fie sfadă între mine şi tine, între păstorii mei şi păstorii tăi, căci suntem fraţi»”. De fapt este vorba de nepotul lui Avraam (cf. Facerea 12,5; 14,12). În Facerea 31,46: „Apoi a zis Iacov către fraţii săi: «Adunaţi pietre»”, aici este vorba de fapt nu de fraţii lui Iacov, ci de unchii săi. În episodul în care fetele lui Eleazar s-au căsătorit cu verii lor, aceştia sunt numiţi „fraţi”: „Eleazar însă a murit şi n-a avut feciori, ci numai fete şi le-au luat de soţii fiii lui Chiş, verii [’ahim în textul ebraic] lor” (1 Cronici 23,22). Iar în cartea Iosua, este imposibil să ştim dacă Otniel „fiul lui Chenaz, fratele lui Caleb” (Iosua 15,17) este de fapt fratele sau nepotul acestuia din urmă. Bineînţeles lista cu astfel de exemple ar putea continua.În toate cazurile Septuaginta traduce în mod mecanic ebraicul ’ah cu grecescul adelphos, fără a căuta să clarifice gradul de rudenie. Spre exemplu, în Facerea 29,12, Iacob spune Rahilei „că-i ruda [adelphosîn textul grec] tatălui ei şi că-i fiul Rebecăi”.
Cu toate acestea, o examinare atentă a textelor din Septuaginta arată că doar un singur loc poate fi invocat în sprijinul argumentaţiei Fericitului Ieronim: în 1 Cronici 23,22 cuvântul ebraic ’ah indică „verii” şi a fost tradus în Septuaginta prin adelphos! În timp ce în Numerii 36,11, Septuaginta foloseşte cuvântul anepsios(văr) pentru a traduce expresia ebraică „fiii unchiului lor” (benê dôdehen).
Amen
Fericitul Ieronim, ca majoritatea Părinţilor şi exegeţilor de după el, au preferat o interpretare lingvistică a cuvântului „frate” în faţa adversarilor învăţăturii Bisericii. Pe lângă argumentul lingvistic este posibil să aducem astăzi şi unul de ordin istoric. El ne este pus la dispoziţie de manuscrisele de la Qumran, de literatura evreiască intertestamentară, de cărţile Septuagintei excluse din canonul Bibliei ebraice, de scrierile istoricului evreu Flavius Josephus. Toate aceste scrieri aduc o lumină nouă în ceea ce priveşte importanţa legăturilor familiale din societatea evreiască.
În Palestina primului secol o persoană nu era considerată ca un individ autonom şi independent din punct de vedere social. Comunitatea, satul, familia constituiau structura socială care protejau şi ofereau legitimitate oricărei persoane. În oraşul său natal, Nazaret, populat probabil de aproape 1600 de locuitori, Iisus are la rândul Său parte de un cadru social, de recunoaştere şi de securitate. Este evident faptul că El nu a trăit într-o familie izolată de contextul social al epocii, ci într-o familie tradiţională, ce aparţinea unei neam sau trib care i-a dat de altfel identitatea Sa terestră (cf. Matei 1; Luca 1). Genealogiile pe care le întâlnim frecvent în Vechiul Testament nu au doar rolul de a indica arborele genealogic al unei persoane, ele exprimă totodată identitatea unui grup uman şi legătura sa cu celelalte neamuri sau triburi.
Fericitul Ieronim, care era un lingvist fin şi un bun cunoscător al limbii ebraice, a remarcat că, în limba vechilor evrei cuvântul frate (’ah) putea însemna, atât frate de sânge, cât şi frate vitreg, nepot sau văr. „Au nu este Acesta teslarul, fiul Mariei şi fratele lui Iacov şi al lui Iosi şi al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt, oare, surorile Lui aici la noi?” (Marcu 6,3) Această nedumerire era exprimată de adunarea din sinagoga din Nazaret, oraşul copilăriei lui Iisus (cf. Matei 2,23), imediat după ce El citeşte un pasaj din profetul Isaia (Isaia 61,1-2) şi-l interpretează referitor la Sine Însuşi (cf. Luca 4,21). Indicaţia este preţioasă întrucât ne dă o listă de patru fraţi şi (cel puţin) două surori ale lui Iisus, al căror nume însă nu a fost reţinut de autorii Sfintelor Evanghelii. Noul Testament îi menţionează pe aceşti fraţi ai lui Iisus în şapte episoade diferite: Marcu 3,31-35 (a se vedea şi Matei 12,46-50; Luca 8,19-21); Marcu 6,3 (a se vedea şi Matei 13,54-58); Ioan 2,12; 7,3.5.10; Fapte 1,14; 1 Corinteni 9,5; Galateni 1,19.
Dar putem spune că Iisus a avut fraţi? Este vorba de fraţii şi surorile din aceeaşi mamă şi/sau tată sau aceste expresii trebuie înţelese altfel?
În 380, un creştin din Roma pe nume Helvidius a compus o scriere în care afirma că Fecioara Maria a avut cu Iosif, după naşterea lui Iisus, alţi copii care sunt fraţii şi surorile menţionaţi în textele Evangheliei (cf. Ieronim, Adversus Helvidium). Pentru a-şi dezvolta această teorie, Helvidius s-a folosit în primul rând de Tertulian (160-220) care, bazându-se pe Evanghelia după Marcu (cf. Marcu 3,31-35), a susţinut această idee pentru a demonstra, împotriva lui Marcion şi a adepţilor săi, adevărata „umanitate” a lui Iisus (cf. Tertulian, Contre Marcion IV, 19). În scurt timp monahul Iovinian şi de Bonosus, episcop de Sardica, în Illyria, au adoptat concepţia lui Helvidius.
Opinia lui Helvidius a fost vehement contestată de Fericitul Ieronim care, în 383, în Adversus Helvidium, a susţinut pururea fecioria Mariei. În aceeaşi epocă, episcopul de Milan, Sfântul Ambrozie, reacţionează şi el împotriva lui Iovinian obţinând excomunicarea acestuia în 390 după două sinoade: unul a avut loc la Roma sub papa Siricius (384-399) şi celălalt în eparhia sa, la Milan. În 391-392, Sinodul de Capua, prezidat de asemenea de Sfântul Ambrozie s-a aplecat asupra cazului lui Bonosus. La început sinodul a amânat răspunsul, dar în cele din urmă Bonosus a fost condamnat de un sinod ţinut în Salonic (cf. Ambrozie al Milanului, De virginibus).
Întrucât punctul de vedere al lui Helvidius a fost respins, în conformitate cu credinţa în pururea fecioria Mariei, a trebuit să se găsească o explicaţie pentru existenţa „fraţilor” şi „surorilor” lui Iisus. Fericitul Ieronim a fost atunci primul Părinte al Bisericii care a susţinut că „fraţii” lui Iisus sunt de fapt „veri”, şi că Maria şi Iosif au rămas neprihăniţi. Bazându-se pe un text al lui Hegesip, citat de Eusebiu de Cezarea (cf. Eusebiu, Historia Ecclesiastica III, 11 19 20 şi IV, 22.), Fericitul Ieronim a identificat pe verii lui Iisus ca fiind copiii unei surori ai Maicii Domnului, care s-ar fi numit Maria lui Cleopa (cf. Ieronim, Adversus Helvidium 13-15).
SUNTETI NISTE AROGANT BINE HRA.ITI BINE SPLICUITI CREDETI CA LE STITI PE TOATE IN FOND NU STITI NIMIC .PENTRU CA SUNTETI IN RATACIRE DNEZEU VA DAUN DUH CARE SA VA DUCA TOT SPRE PERZARE .FIINDCA VOI NU CAUTATI ADEVARUL DE CREDINTA .DUMNEZEU A LASAT UN DOMN OCREDINTA SI UN BOTEZ .NU VA PUNETI INTRBAREA CEI CU ATATEA MII DE RELIGII PE PAMANT .SI DACA SUNTETI DESTEPTI ASA CUM PRETINDETI AR TRBUI SA STITI SA RASPUNDETI SINGURI ,DAR VOI IN MANDRIA DEMONICA PENTRU CA TOT DEMONII A INFIINTAT ATATEA RELIGII CA SA DISTRUGA ADEVARUL .DARPRINTRO TAINICA MINUNIE CRUCEA TOT VA DAINUI .
După părerea d-voastră,care este calea adevarata care duce la mântuire?
Bine zici, pe cruce a fost D,l Isus nu mama lui, mai zi si la altii cui sa se pocaiasca sa,i ierte de pacate, bine spui.
Acesta este şi motivul pentru care cei prezenţi în sinagoga din Nazaret au fost uimiţi interpretarea datăde Iisus textului biblic pe care l-a citit. Ei au remarcat că Iisus a ieşit din rolul şi cadrul social atribuit Lui şi rudelor Sale. El încălca acordul ce guvernează prerogativele şi ierarhiile din interiorul grupului. Doar astfel putem înţelege de ce Iisus concluzionează misiunea Sa la Nazaret cu proverbul: „Nu este prooroc dispreţuit, decât în patria sa şi între rudele sale şi în casa sa” (Marcu 6,4). Prin aceasta El declarăcă se eliberează de controlul social al epocii (patria, rudele, casa) şi anunţă identitatea Sa. Citite în acest context, pasajele referitoare la „fraţii” lui Iisus Domnului ni se descoperă cu un sens nou ce completează, aşadar, interpretarea tradiţională a Bisericii.
Este interesant faptul că deşi în Noul Testament Psalmul 68 est citat destul de des (cel puţin de 18 ori), nu se întâlneşte nici o referinţă la versetul 10: „Înstrăinat am fost de fraţii mei şi străin fiilor maicii mele”. Acest pasaj ar fi integrat perfect textul de la Matei 12,46-50, o Evanghelie ce conţine aproximativ 60 de trimiteri la profeţiile mesianice şi aproximativ 40 de citate din Vechiul Testament. Oare să-l fi evitat Evanghelistul Matei în mod deliberat din cauza frazei „fiilor maicii mele”?
Avraam era frate cu Lot?:)
Dacă Iisus a fost întâiul născut din Maria, de unde au apărut frați mai mari decât el? Concluzie :a avut frați, dar frați vitregi, fii lui Iosif.
Unde scrie că frații Domnului erau mai mari decat el?
Cuvantul FRATE în limba ebraica are 3 intelesuri: 1) frate de trup / sange / vitreg, 2) rudenie: verișor 3) frate de credință. Dacă am ști exact sensul original al cuvântului am fi mai lămuriți. Cuvântul MAMA este clar, nu avem dubii. Scrie în Biblie frate? Scrie. Corect. Problema este cum interpretăm manuscrisul. Cine ne-ar putea ajuta? Poate ceva expert în greacă cu acces la manuscris. Totuși, marea îndoială apare când Domnul Isus i-o incredinteaza pe mama Lui, apostolului Ioan. De ce din atâția frați și surori nu a luat-o nici unul în grijă? Este un mare semn de întrebare, care are șanse mari să răstoarne ipoteza fraților de trup. Sigur, nu asta ne împiedică la mântuire sau la pocăință, dar de dragul corectitudinii transmiterii informației este bine de lămurit.
Am raspuns aici la intrebarea dumneavoastra: ua-cam.com/video/HMy-X8nJcy4/v-deo.html
DA NU AU LUATO FRATII ,SEINTELEGE FII LUI IOSIF PENTRU CA UNII DIN EI IERAU APOSTOLI IN CEI 12 IAR ALTII IERAU DIN CEI 70 SI ACESTIA IN FINAL IESIND LA PRPOVADUIRE TOTI AU FOST MARTIRIZATI DE PAGANI .DE ACEIA LA RASTIGNIREA LUI PE CRUCE A LASATO IN GRIJA SF.IOANDE DUMNEZEU CUVANTATORUL .ACESTA AVEA ALTA MISIUNIE SA SCRIE APOCALIPSA SI A TRAIT PESTE 100 DE ANI .SI A ESTA ESTE CEL CE STATEA LA CINA CEA DE TAINA CU CAPUL PE PEPTUL LUI HRISTOS .,SI ESTE FIUL LUI IOSIF FRATELE MANTUITORULUI FIINDCA AU CRESCUT IN ACEEAS CASA .
În toate pasajele Noului Testament menţionate, cuvântul „frate” este redat de grecescul adelphos, iar cuvântul „soră” de grecescul adelphé. Aceşti termeni sunt lipsiţi de ambiguitate. Combinaţia dintre alfa copulativ şi radicalul delphys (uter) înseamnă etimologic „născut [ă] din acelaşi pântece”. Desigur, cuvintele greceşti din Evanghelii, ca toate cuvintele din greacă clasică cunosc şi un sens metaforic a cuvântului „frate”, similar cu cel de astăzi. Această utilizare este frecventă la Evanghelistul Matei (cf. Matei 5,22-24.47; 7,3-5; 18,15.21.35). Ea este mai rară în Luca (cf. Luca 6,41-42; 17,3) şi complet absentă în Marcu.
În mod similar, cuvântul „frate” se referă adesea la ucenicii şi apostolii lui Iisus, ca în textul de la Matei 28,10: „Atunci Iisus le-a zis: «Nu vă temeţi. Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei, ca să meargă în Galileea, şi acolo Mă vor vedea»” (a se vedea şi Ioan 21,17; Luca 22,32). De asemenea, este cert faptul că primii creştini se numeau între ei „fraţi” şi „surori” (cf. Fapte 1,15; 6,3; 9,30 etc.). Dar în acest caz, contextul nu lasă nici o îndoială cu privire la semnificaţia cuvântului.
Cu toate acestea, atunci când vine vorba de „fraţii” lui Iisus este exclus faptul ca termenul să desemneze pe cei care urmează învăţătura Lui: distincţia între fraţi şi ucenici este evidentă (cf. Ioan 2,12) şi adesea cele două categorii sunt opuse una alteia (cf. Matei 12,46-50). Atitudinea lor este diferită de cea a ucenicilor Săi: „Şi auzind ai Săi, au ieşit ca să-L prindă, că ziceau: «Şi-a ieşit din fire»” (Marcu 3,21). În mod similar, atunci când Evanghelistul Ioan ne spune că „fraţii” lui Iisus „nu credeau în El” (Ioan 7,5), este exclus ca termenul să fie folosit în sens metaforic: ucenicii lui Iisus care nu cred în El nu pot fi ucenicii Săi. Vorbind de „fraţii” lui Iisus, Evangheliile ne descriu deci o legătură de rudenie. Dar în ce constă aceasta?
Frații pe care ia-ți numit sunt frații vitregi ,nu frați de la aceeași mamă.Aceștia erau fii lui Iosif născuți din prima soție a lui Iosif.
Nunai Iosif a avut copii. Studiați, iar dacă nu înțelegeți, nu transmiteți mai departe înțelegerea voastră greșită.
Unde scrie asta? De unde ati dedus asa ceva?
Nu exista intelegere gresita. Este vorba despre faptul ca scrie negru pe alb in Biblie ca Domnul Isus a avut frați, și sint numiți pe nume. De asemenea, Biblia spune clar ca Domnul Isus a avut și surori. Biblia nu minte. Dumnezeu nu minte. Domnul Isus nu minte. Satana este mincinos și tatăl minciunii. Dacă veniți cu o afirmație, va rog sa duceți și argumente prin care sa arătați ca dumneavoastră aveți dreptate. Ceea ce faceți acuma este ca îl faceți mincinos pe Dumnezeu, pe Domnul Isus și Cuvintul Lui din Biblie.
@@gatiaszongot9601Nu este o problemă faptul că Fecioara Maria o avut şi alți copii este natural şi firesc dar faptul că Maria a născut pe Isus şi era Fecioară este deosebită şi rămâne Fecioara Maria o sfântă aleasa lui Dumnezeu , acest lucru este foarte important şi denn de respectat care rămâne pentru noi un exemplu care depăşeşte pe omul de astăzi indiferent de religia lui şi indiferen ce se crede el prin mândrie şi faimă care tot un păcătos este ! astăzi nimeni nu-l mai urmează pe Isus Hristos aşa cum au făcuto sfinții în trecut de frică să nu fie rastigniţi ! dar măcar nu murdariți numele sfinților care vor rămâne la loc de cinste pentru că au fost unici şi rămân unici şi-au dat viața pentru Isus Hristos , toți au fost rastigniți şi nimeni nu ia mai urmat de frică şi din contra toți se laudă şi se cred mai presus de toți sfinţii !
Eronat rau ,my friend ! De unde veniti voi cu toate tampeniile astea? De la Sola Scriptura ,evident ! Desi ii admir pe protestantii pot cel mult sa fiu langa Vladimir Pustan ...Ceea ce spuneti voi aici sunt argumente din limba romana ..nici din Septuaginta si nici macar din textul Masoretic ! Doar niste " pareri" exprimate local si arbitrar!!!