Eu am fost in Republica Moldova și am observat că bătrânii de acolo vorbesc exact la fel că și bătrânii de dincoace de Prut.Cei care au fost obligați să învețe limba rusa au un accent străin limbii române.O limbă latină nu poate fi mixată cu o limbă slavă
@@ciupilan1000 Da...și ce cuvinte zici dumneata că ar fi împrumutate de la francezi și italieni și de unde avea badea Gheorghe din vârful muntelui sau ăla de la Cuca Măcăi contact cu italienii sau francezii?????
@@PetronelTucaliuc-to4jn, cam 33% din vocabularul romanesc provine din aceste limbi, spre exemplu, romanii acum 200 de ani nu auzisera niciodata de stradă, ci de uliță, de duh, nu de spirit, de ogradă, nu de curte, de ciubote, nu de ghete, de oleacă, nu de puțin, de nădejde, nu de speranță, barabule, nu cartofi, si lista e extrem de lungă. Cuvintele astea au intrat in limba română, odată cu renunțarea la alfabetul chirilic si trecerea la cel latin, in 1862. N aveau contact țăranii cu francezii si italienii, ci aveau conducatorii si copiii lor care faceau scoli in vest.
Şi locuitorii din Craina Timocului vorbesc aceeaşi limbă neaoşă românească, dar cei care le-au cotropit pământurile le spun vlahi nu le spun români ca la fraţii lor din Voievodina.
@@ciupilan1000 Absolut fals ! Limba vorbita era una iar cea folosita in documente este alta. Preotii români, intre sec. XIII - XVII, citeau predica intai in slavona, ca asa erau scrise cartile bisericesti, si apoi erau nevoiti sa o ''povesteasca'' in română ca altfel nu-l intelegea nimeni, poporul fiind vorbitor de limba română. Ne-o arata si Neacsu de la Campulung dar si Varlaam, Lupu, Cantemir, etc.
@@niculaevisan4798 33% din cuvintele limbii române provin din franceza, de unde sa stie romanii acum 500 de ani o astfel de limbă română? 🤣🤣🤣 Gresit total, românii de rând stiau aceeasi limba pe care o stiau si preotii si conducatorii, uita te la denumiri de ape, regiuni, nume proprii, majoritatea slave. Cum s ar fi inteles la vremea aia conducatorii cu oamenii de rand, fara ca ei sa stie limba? Mai ales ca nu era scoala. Poporul român este un popor slavo-turcic cu influente balcanice si latinizat cu japca in secolul 19. Intreaba ți bunicii, strabunicii sa vezi ca cei nascuti pe la 1900 inca stiau "slovă veche". Tu nu vezi ca s au latinizat cu forta numele românilor si localitatilor? Li s a pus terminatia escu in secolul 19, Mihail Eminovici etnic slav, a devenit Mihai Eminescu, la numele maghiare la fel prin Moldova, de la Kovacs la Covaci, insasi denumirea de Moldova vine din rusă de la molodoy, tânăr, ținutul tânăr.
Cine a apărut prima? Austria sau limba germană? Brazilia sau limba Portugheză? America sau limba Engleza? Belgia sau limba franceză? Luxemburg sau limba germană?
Până la Belgia fuse FLANDRIA! Ai auzit de acest stat? Ăia-și aveau limba lor și NU CONTEAZĂ ci e franceză sau flandrică, adică după denumirea poporului ce locuiau pe atunci! Principalul e acea că EI SINGURI ÎNSUȘI o numesc AȘA cum EI DORESC și NIMENI NU ARE DREPTUL să le indice sau să le SCHIMBE DENUMIREA! NIMENI! Așa și la moldoveni. Dacă limba le este MOLDAVĂ, înseamnă că E MOLDAVĂ și nici un român sau nic un american sau francez NU ARE DREPTUL SĂ le INDICE CARE E DENUMIREA LIMBII LOR MATERNE!!! NIMENI!😡🤗
@@bazilio3752 _Ai spus o prostie mare cat tine! Limba nu poate fi botezata dupa bunul tau plac sau al vreunui stat inamic.Daca Austria si-ar boteza limba ca Austriaca,ar fi de rasul curcilor si a mapamondului.
@@bazilio3752 Atentie! Regatul Belgiei e format din doua neamuri-popoare, FLAMANZI- olandezi Si VALONI-francezi. Intreaba acolo daca Valonii vorbesc "valoneza si Flamanzii "flamandeza". Ha ha ha ha ha ha Ha! Eu care ma trag din razes de la Vaslui iti spun sa te apuci sa citesti.
@@bazilio3752 si daca totusi, limba lor le este româna si ei insisi ( nu insusi) si-o numesc româna ( mai mult de 50 % ii zic asa) cine are dreptul sa hotarasca daca e asa sau nu ? Rusul ? Gagauzul ? Cel care nici macar nu se oboseste sa o invete , moldoveneasca sau româna, cum o fi ? Cel care refuza categoric sa invete limba are vreun drept sa impuna care este denumirea limbii ? Sau cel care este in drept sa o faca, autohtonul cu stiinta de carte, cel care stie exact ce este limba, cel care cerceteaza fenomenul lingvistic si-l intelege exact, dupa norme stiintifice si nu dupa lozinci imbeciloide, dictate de pe alte coclauri ?
@@niculaevisan4798, mai explic ÎNCĂ ODATĂ. Nu faceți zarvă cu limba aceasta. Orice individ, care v-a asculta cum vorbește moldoveanul va exclama că SEAMĂNĂ cu română. SEAMĂNĂ! Dacă lui de spus că e MOLDOVENEASCĂ, sunt sigur că el SE VA MIRA auzind-o. Tot odată, dacă vre-un cetățean din est va asculta pe UN ROMÂN și pe UN MOLDOVEAN cum vorbesc, el fără îndoeală va aprecia cine vorbește în româna și cine în moldovenească. Tot în aceiași clipă el și le va da DENUMIRI corespunzătoare la fiecare din ele. Nu o faceți PE NEBUNU! Lumea râde de cea ce voi faceți. Unu spune că paharul e pe jumate PLIN, altul că e pe jumate GOL. CARE ARE DREPTATE? Moldovenii doar nu vi se sue-n cap românilor numindule limba lor MOLDOVENEASCĂ? La ce DRACU vă doare curu cum își numesc limba moldovenii? N-aveți somn? Greu vă simțiți în treabă în clozet? Aiureli! TÂMPIȚILOR!!! SUNTEȚI TOȚI NEBUNI!
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă: 1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga. 2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea! 3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716; 4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628; 5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697; 6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591 7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.; 8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa; 9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745) 10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787 11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824; 12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832 13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771; 14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635 15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716 16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716, Dicţionare ale limbii moldoveneşti: 17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719. 18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672; 19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588 20. Regulamentul organic al Moldovei 1831 Ediții Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852 Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874 Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878 Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908 Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911; Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912; Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921; Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933. Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943. Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939 Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944. Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944. Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955 Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958. Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961 Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961; Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963; Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972 Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978 Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979 Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984 Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989 Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990 Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20 Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor. Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
«Expresia «limba romînească» apare abea în 1838» (Biblioteca analitică a limbii romîne literare. 1780 ‒ 1886. Buc., 1972. P. 225; V.Arvinte, 1983. P. 46).
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă: 1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga. 2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea! 3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716; 4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628; 5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697; 6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591 7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.; 8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa; 9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745) 10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787 11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824; 12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832 13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771; 14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635 15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716 16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716, Dicţionare ale limbii moldoveneşti: 17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719. 18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672; 19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588 20. Regulamentul organic al Moldovei 1831 Ediții Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852 Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874 Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878 Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908 Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911; Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912; Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921; Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933. Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943. Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939 Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944. Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944. Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955 Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958. Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961 Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961; Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963; Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972 Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978 Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979 Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984 Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989 Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990 Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20 Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor. Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
E ca și cum ar întreba cineva: a fost la început oul sau găina?Ce întrebare stupidă, voi chiar nu aveți treabă, nu aveți ce face ? Nașterea poporului român și a limbii române este explicată foarte frumos de această doamnă și în orice carte de istorie !
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă: 1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga. 2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea! 3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716; 4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628; 5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697; 6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591 7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.; 8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa; 9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745) 10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787 11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824; 12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832 13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771; 14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635 15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716 16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716, Dicţionare ale limbii moldoveneşti: 17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719. 18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672; 19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588 20. Regulamentul organic al Moldovei 1831 Ediții Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852 Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874 Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878 Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908 Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911; Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912; Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921; Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933. Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943. Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939 Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944. Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944. Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955 Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958. Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961 Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961; Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963; Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972 Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978 Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979 Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984 Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989 Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990 Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20 Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor. Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
Generalul Potemkin cind a ocupat Transnistria provincia moldovneasca (Edisan) in 1775 descrie despre populația nu moldovneaska dar (valahi) Elena fata lui Ștefan cel Mare maritata la Moscova e numita nu moldovanka dar Elena Voloshanka
Multumim doamnei ,respect ucrainenilor care locuesc pretutindeni ca si alte popoare , am observat ca baetilor moldoveni le plac fatele ucrainence, мир нашим народам подяка за Ваше вчення .
@@PetruCrivinar e un nume ucrainizat care poartă românii din zona de contact interetnic. Vacar- precis nu e ucrainean. Popeskov, e nume românesc sau bulgăresc!??? ah da la prima vedere e bulgăresc sau chiar rus nu-i așa? doar pentru oamenii care se mulțumesc cu superficialul
Eminescu si Vieru au fost moldoveni. Si sa stiti ca in Istanbul in muzeul unde sau pastrat multe scrisori si documente din secolul 15 se scrie despre Moldova si Valahia nu se scrie nimic despre Romania si se scrie ca valahii sunt vecinii moldovenilor si vorbeau atunci moldoveneste nu romaneste pentru ca Romania ca tara ca stat cu denumirea Romania a aparut pe harta europei in anul 1858 si a fost formata de moldoveanul Alexandru Ioan Cuza. Si daca spuneti ca sunteti urmasii dacilor si moldovenii urmasii getilor atunci de ce vreti sa va numiti in cinstea cotropitorilor? Daca sar fi numit Dacia sau Moldovlahia demult ar fi fost unirea dar pentru moldoveni este o injosire sa se nuneasca romani asta insemna ca te nunesti in cinstea cotropitorilor imperiul roman a cucerit o bucata din Dacia 20% in Moldova se vorbea latina si pina la imperiul roman. Dacii, getii vorbeau o latina vulgara.
Pai dacă a fost făcută de moldoveni România de ce atunci va deziceti de ea? Ore or fi făcut-o cumva la beție. Eminescu nu a pomenit nicăieri de limba moldoveneasca sau de popor moldovenesc. Aceasta denumire a fost una un context regional. Cronicarii vremii au spus ca limba vorbita de Moldova și Muntenia este una și se numește în general romana. Moldoveneasca e doar o porecla regional datorita contextului vremii. Nu faci de cât sa rastalmacesti istoria pt a legitima aceasta făcătură sovietica numita Rep Moldova. Dacă toți erau Moldoveni adică și muntenii care spui ca vorbeau moldoveneasca, atunci de ce nu s au numit ei Moldova căci muntenii au făcut stat înainte de Moldova în 1330? Români vine de la daco romani nu de la romani în sine. Asa ca nu degeaba mitropolitul Moldovei a scris prima carte în Moldova în 1660 cu numele Carte romaneasca de invatatura. Nu confundați denumirea locala cu cea etno lingvistica.
@@Vlad-yi6oo Vorbim limba dacilor nu limba romana! Pentru moldoveni este o injosire sa te nunesti roman ar insemna ca te nunesti in cinstea cotropitorilor din imperiul roman sau mai glumesc altii ca in cinstea tiganilor de la cuvintul rom-romale=Romania dar asta ramine gluma. Sa nu incurci Moldova cu Oltenia sau Muntenia! Moldova a fost tara in toate timpurile cu flag, steag cu bani moldovnesti dar Otenia si Muntenia tot timpul au fost regiuni. Sa fii moldovean este o mindrie denumirea roman e o injosire pentru moldoveni. Daca sar fi numit Dacia sau Moldovlahia de mult era sa fie unirea dar cu denumirea de romani niciodata nu va fi unirea.
@@ГалинаБлинова-м1е Muntenia a fost regiune? A cui? Vlad Țepeș a cui domnitor a fost? Citește scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung scrisa în 1521 cea mai veche în limba noastră și vezi de unde vine termenul de român. Nu degeaba Ureche, Miron Costin, Cantemir, Eminescu si alții foloseau acest termen pt a caracteriza poporul din Ardeal, Muntenia, Moldova. Român nu înseamnă roman ci dacoroman. Asta cu mândria de a fi moldovean e cum ai zice ca s mândru cas ieșean sau bârlădean(A existat tara Bârladului pana la Moldova pe teritoriul ei) poți fi mândru de ea dar nu poți sa o folosești cu sensuri pe care nu le are. Oricum Rep Moldova nu mai are mult de trăit ca tampon pt Rusia. Toți știi ca reveni unde ii este locul. Asa cum s a întâmplat cu Germania de Est și cum o sa fie la un moment dat Korea de Nord.
@@Vlad-yi6oo Moldova tot timpul a prietenit cu Russia si nu a fost tompon. Stefan a avut sotie rusoaica Evdochia din Kiev si fica lui Stefan Elena a fost casatorita cu fecerul tarului rus mai tirziu Dmirii Cantemir a fost cel mai bun prietenit a lui Pentru tarului rus fecerul lui Cantemir a fost scriitor rus Antioh Cantemir moldovenii tot timpul aduceu sotii din Russia si invers asa ca cuvintul tompon nui pentru Moldova. Da ai dreptate ca totul va veni la locul ei si asta va fi in curind cind ambele Moldove se vor uni si va fi Moldova mare cum a mai fost. Iasul, Botosani, Siret, Vaslui, Suciava, Galati, Birlad si altele sunt paminturile istorice a Moldovei si orasele care acum apartin ucrainenilor Cernauti, Bolgrad, Kilia, Ismail, Reni, Acherman sunt paminturile istorice a Moldovei sa stiii ca Stefan a dat foc Bucurestiului din cauza ca valahii (romanii) iau tradat pe moldoveni si tot timpul iau tradat.
@@ГалинаБлинова-м1е pe vreme lui Ștefan nu exista rusia deci rusii nu existau. Ștefan a avut mai multe soții iar ultima a fost o munteanca nu rusoaica. Ei aveau grade de rudenie mai multe cu muntenii Ștefan fiind var bun cu Vlad Țepeș. Pe atunci București era o cetate folosita de turci la început. Ștefan se socotea una cu toți romanii din Moldova Muntenia și Ardeal(de unde ii vin bunicii). Rusii însăși au recunoscut ca au anexat Basarabia și iau numit pe români moldoveni în 1940. Moldova adevărată este însăși România nu Basarabia un teritorii peste care sa extins Moldova. Moldova a reprezentat și va reprezenta pe veci poporul roman nu altul. Tu ți-ai trădat neamul pt rusi și ai ponegrit sensul denumirii de Moldova și moldoveni. Sa ști ca Dumnezeu ne va da înapoi ce neortodoxsi rusi au luat de la România (Moldova) în 1812 Basarabia. E doar o chestiune de timp. Continua sa visezi lepădat de națiune pt poveștile bolșevice ale lui Stalin (părintele "moldovenilor" de azi).
Invatati, romani de peste Prut adevarul, nu minciunile care vi s-au spus despre fascisti in Romania. ROMANIA NU A FOST NICIODATA FASCISTA, v-au spalat pe creieri cei care v-au ocupat si v-au despartit de familiile voastre - o parte dintre cei care v-au facut asta fiind urmasii, prietenii lui Stephan Bandera si a miscarii lui nationale. Romania nu a fost niciodata fascista, a fost insa santajata de Germania aliata in secret cu sovieticii, iar Romania fiind abandonata de toti aliatii, dupa ce in 1940 a fost sfasiata de ucrainieni si rusi prin ocuparea in urma pactului diabolic secret Rippentrov-Molotov a Bucovinei de Nord, Tinutului Hertei, Buceagului, Basarabiei, a trebuit sa intre in razboi santajata ca sa salveze ce mai putea fi salvat. A fost un santaj nenorocit pus la cale de catre cei doi foarte buni prieteni secreti, Hitler si Stalin, in urma caruia ucraineanul Hrusciov viitor presedinte URSS a ajuns dupa ultimatul de retragere a trupelor romane in 1940 sa tina primele discursuri la Chisinau si Cernauti, imediat dupa agresiunea rusilor si ucrainienilor din 1940. Atacata si din Vest de catre Ungaria care urmarea sa distruga iar poporul roman in Transilvania, si dinspre nord si est de catre ucrainieni si rusi (sovieticii), Romania a trebuit sa accepte sa participe alaturi de Germania la eliberarea romanilor de peste Prut. Dar nu a fost niciodata fascista. Atentie, spre deosebire de ucrainieni care s-au inrolat cu mic si mare in diviziile germane, au format si divizii SS, au facut tot ceea ce au facut si le-a placut ca fascisti salbatici... romanii nu s-au inrolat NICIODATA in armata germanilor, ba din contra. Cititi macar despre celebrul razboi numit "razboiul palmelor" sa aflati ce le faceau romanii "aliatilor" germani, care numai aliati nu au fost... Romania a fost fortata sa participe alaturi de Germania la eliberarea fratilor de peste Prut, in acelasi timp cedand santajului Germaniei de a i se ceda petrolul Romaniei (santaj de care si Stalin si Hitler erau constieni, santajul acesta era si el o consecinta a pactul secret URSS-Germania din 1939 de anaxare a teritoriului romanesc de la Dunare pana la Bucovina de Nord). Pe atunci Romania era singura tara exploatatare de petrol, fara petrolul Romaniei invazia germana catre est nu s-ar fi intamplat. Astea au fost rezultatele prieteniei dintre Hitler si Stalin, menite sa ajunga Ucraina sa rupa nordul Romaniei iar de la Cetatea Alba sa ajunga la Dunare - cu Rusia reusind sa separe Moldova de peste Prut in doua, s-o macine o mica parte numita azi Republica Moldova, cu cealalta parte acaparata de Ucraina. Cand Maresalul Antonescu a spus "Romani treceti Prutul" romanii nu si-au inchipuit ca vor fi impinsi mai departe de hotarul romanesc a Moldovei lui Stefan cel Mare si Sfant, dar asa au fost vremurile, sa ajunga sa fie sacrificati bunii romani carne de tun de catre nemti, impinsi peste hotarul stravechi al Moldovei. Eminescu s-ar rasuci in mormant auzindu-va ca nu vorbiti limba romana, ci "limba moldoveneasca". Nu numai el, ci si bunica mea, Dumnezeu s-o odihnesca in pace, care in Romania fiind si traind nu ar fi acceptat sa i se spuna ca limba ei nu e limba romana. Ea vorbea in cel mai dulce grai moldovenesc, cu acel accent melodios, duios, presarat cateodata cu frumoase cuvinte arhaice care din pacate s-au pierdut, le mai gasim in cartile lui Ion Creangs. Va invit sa cititi mai jos o veche poezie veche romaneasca din Oltenia, sa intelegeti pe acei olteni mandri, de nezdruncinat, romani din Oltenia unde chiar si Habsburgii, austrieci imperialisti, cand au vrut sa domneasca peste olteni au trebuit sa se retraga, sa fuga, caci nu au mai rezistat poporului, au fost alungati ei mari imperialisti de catre olteni. Cei care au impresia ca vorbesc in inventia numita "moldoveneasca" pot sa o citeasca? Ia sa vedem, cat se poate... Muica este un frumos arhaism, regionalism oltenesc, iar tastul este o inventie straveche din lut ars care se pierde pe zi ce trece. Noi suntem un neam Ca frunza lucind pe ram. Daca n-aveam Jiu de soi, Trageam Oltul mai la noi. Cerul cat e de-nflorit De la noi s-a-mpodobit, Din stergarul nostru-a luat Curcubeul lui vargat. Luna plina, cand e roata, Dupe painea-n tast e luata, Iar sprinceana ei maiastra Dupe cobilita noastra. Serilor ca sa luceasca Le-am dat cheia olteneasca, Closca lui cu puii goi Este clota de la noi. Muica, Suntem neam de piatra Cand e vorba pentru vatra, Suntem pui de Brancoveni, De Panduri si de Jieni. Daca n-aveam munti cum sint Ii scoteam si din pamant, Dunare daca n-aveam Oltul Dunare-l faceam!
1)Hai nu mai căutați scuze la coaliția cu Hitler.., da, România a fost trasă pe sfoară, dar cam se primește prea șmecher - când Hitler cucerea toată Europa, Guvernul s-a dat de partea fasciștilor, iar când soveticii au început eliberarea, fuga contra lui Hitler. Au trecut anii și istoria se repetă - americanii a devenit o super-putere și iată că românia e în NATO. Ce va fi dacă nATO va pierde conflictul cu Rusia? 2)Mai recitiți balada MIORIȚA, sau romanul BALTAGUL și faceți concluzii...
@@agatievS Omule,haide sa o luam logic. In 1916 Romania a intrat in Primul Razboi Mondial de partea Antantei pentru a recupera teritoriile locuite de romani.Puterea Antantei:Imperiul Austro-ungar,imperiul german,imperiul otoman etc..Romania a pornit campania in Transilvania,locuita majoritar de romani,primele luni a avuyt succes ajungand pana la Brasov,armata austro-ungara ne fiind pregatita de razboil cu Romania,dar cu ajutorul impeiului german,Romania trebuia sa se retraga din Bucuresti avand capitala la Iasi,vechea capitala a principatului Moldovei. In 1917-18 Basarabia [Republica Moldova] de astazi,si-a capatat indepententa fata de Imperiul Rus,atunci imperiul rus fiind distrus de catre bolsievici.Fiind denumita Republica Democratica Moldoveneasca,iar primul imn de stat a fost,,Desteapta-te Romane'',ce imn il are Romania astazi,daca tu crezi in indentitatea etnica moldoveneasca de ce nu au denumit imnul ,,Desteapta-te Moldovene''? Cand Republica Democratica Moldoveneasca si-a capatat indepententa,peste cateva luni era amenintata de bolsievici,fiind mai multe atacuri teroriste in republica democratica moldoveneasca.Asa ca in 1918 pe 27 Martie 1918 s-a proclamat unirea cu Regatul Romaniei.Romania fiind mai puternica decat basarabia asigurand siguranta poporului,fata de bolsievici..In 1920 a fost recunoscut trianonul asigurabd integritatea nationala a Romaniei.. In 1927 Regele Ferdinand cel Loial [cel care si-a tradat familia germana pentru acest popor] a murit,Carol al2-lea [fiul sau] fugind din tara cu amanda sa,lasand pe tron pe regele Mihai.El avand 6 ani a existat regenta regala ce a durat din 1927-1930,carol al 2-lea revenind in Romania luand tronul fiului sau.in 1939 germania nazista cu uniunea sovietica a atacat polonia,incepand Al doilea razboi Mondial.In 1940 Franta a fost invinsa de catre germani devenind stat papusa,ce franta era singura tara aliata cu Romania care le proteja integratatea teritoriala a Romaniei.Atunci a existat doua tratate demonice ,,Dictatul de la Vienna'' si ,,Pactul Rippentrop-Molotov'',in cel de la Vienna Romania a pierdut transilvania de nord si in molotov basarabia catre uniunea sovietica.Carol al doilea nefiind face nimic cu asta a abdicat de la tron lasand pe fiul sau Mihai atunci avand 17 ani,dar tot fiind minor Antonescu ,fost ministru,prim-ministru si general a Romaniei a devenit conducatorul Romaniei.Germania atunci fiind mai puternica ca URSS el a dorit alianta cu nemtii tocmai pentru ca stia ca Germanii au avut sanse mai mari de castig,asa ca pornit armele fata de nemti pentru a recupera teritoriile locuie de romani,recuperand basarabia si ocupand si Transnistria,pentru a da Trasnistria ca teritoriu de schimb pentru Transilvania de nord dupa ce se termina Razboiul.
@@agatievS Iti zic eu de ce si-a scimbat fronturile... In septembrie 1942 începutul ofensivei și încercuirii de la Stalingrad l-au convins pe Antonescu că războiul este pierdut. La începutul anului 1944 economia României era în pragul colapsului datorită cheltuielilor de război, lipsei mânei de lucru, „românizării” industriilor și comerțului (jefuirea sistematică a averilor evreiești, sub conducerea coruptă și neprofesionistă a lui Radu Lecca) și, combinată cu pierderile uriașe de pe front au accentuat resentimentul împotriva „bocancului german“ în rândul celor care în primă fază au sprijinit alianța cu Germania. Regele Mihai, care, inițial, nu s-a implicat efectiv în politica României,a fost atras să colaboreze cu liderii partidelor opoziționiste. La 23 august 1944 Regele Mihai și-a dat acordul pentru înlăturarea prin forță a mareșalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistițiului cu Aliații. În urma refuzului net al lui lui Antonescu, la 23 august 1944, Regele Mihai l-a destituit și l-a arestat (deoarece Antonescu a fost numit prim-ministru prin Decret-Regal al lui Carol al II-lea a fost dreptul Regelui Mihai să abroge decretul anterior, deci, acțiunea a fost legală și nu o lovitură se stat). Imediat, el l-a numit prim-ministru pe generalul Constantin Sănătescu, în fruntea unui guvern compus din militari și reprezentanți ai Blocului Național Democrat, ca miniștri fără portofoliu. În aceeași zi, seara, la orele 22:00, Regele a difuzat „Proclamația către țară”, prin care anunța revenirea la un regim democratic, încheierea războiului cu Aliații și întoarcerea armelor împotriva forțelor Axei. Acestea, însă, nu au împiedicat continuarea ocupației sovietice și, nici pâstrarea în captivitate a circa 130.000 de militari români în Uniunea Sovietică, unde mulți au pierit în lagăre de muncă forțată.
In 1643 s-a tiparit la Iasi "Cartea romaneasca de invatatura" cu binecuvantarea Mitrop. Varlaam si pe cheltuiala lui Vasile Lupu, Domnul intregii Moldove.
@Aldoma-up8od n 1643 s-a tiparit la Iasi "Cartea romaneasca de invatatura" cu binecuvantarea Mitrop. Varlaam si pe cheltuiala lui Vasile Lupu, Domnul intregii Moldove.
Mai ții minte, măi dragă Mărie, Când nu era' struguri copți la vie Și tu erai mică, Măriuță, Nu știai să dai nenii guriță? Și tu erai mică, Măriuță, Nu știai să dai nenii guriță...
Când era cicoarea îmbobocită Tu erai mică și îmbrobodită, Aveai băsmăluță roșioară, Miroseai a flori de primăvară, Aveai băsmăluță roșioară, Miroseai a flori de primăvară.
Ți-am luat băsmăluța uite așa, Să vad cum îți șade fără ea, Și ți-am lăsat coadele pe spate Să te cunosc, fată, de departe, Și ți-am lăsat coadele pe spate Să te cunosc, fată, de departe.
Să nu crezi, neicuță, c-am uitat Că erai frumos și erai 'nalt, Și m-ai dus la apă la Gilort, Da' eu nu știam, neică, să-not, Aveam cămășuță cu albiță, Nu știam să-ți dau ție guriță. Dacă înțelegi asta, ești neam cu mama lui Ștefan cel Mare. Ești român.
Ar fi un lucru foarte bun ,ca pe canalele tv.și ale internetului să fie retransmisă această emisiune ,cu așa lămurire clară,pe care ne oferă d. Vacarciuc .Cu mult respect doamnă!!❤
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă: 1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga. 2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea! 3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716; 4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628; 5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697; 6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591 7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.; 8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa; 9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745) 10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787 11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824; 12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832 13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771; 14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635 15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716 16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716, Dicţionare ale limbii moldoveneşti: 17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719. 18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672; 19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588 20. Regulamentul organic al Moldovei 1831 Ediții Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852 Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874 Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878 Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908 Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911; Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912; Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921; Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933. Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943. Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939 Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944. Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944. Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955 Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958. Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961 Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961; Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963; Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972 Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978 Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979 Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984 Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989 Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990 Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20 Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor. Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
Am ascultat palavrajela asta pina la urma... Pentru tineri, care nu s-au interesat de tema - ,,face😂"... Dar!!! Ma bucurat mult faptul, ca sint multi conpatrioti, care cu mare inflacarare аpara limba materna - limba tarisoarei noastre iubite MOLDOVA❤❤❤! MOLDOVENI, SA NE AUZIM CA MOLDOVENI! SA FIM DEMNI STRAMOSILOR! trei ciobanei: unul vrancean, unul ungurean, unul MOLDOVEAN😊😊😊😊😊❤! Moldoveni- va iubesc!
@Aldoma-up8od Trezește-te maldavane mancurt și cretin și nu mai spune prostii ! De neamul moldovenilor așa începe, lepădătură scârboasă rusească: „Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescŭ Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescŭ și muntenescŭ și câți sunt și în Țările Ungurești cu acest nume, ROMÂNI și până astăzi, de unde suntŭ și de ce seminție, de când și cum au dăscălecat, acéste părți de pământŭ, a scrie, multă vréme la cumpănă au stătut sufletul nostru.
@@ppn194 asta e si raspunsul! Ca sa nu fim cu litera mica moldoveni, da ,, rominasii" cu mare trebue sa fim aparte: MOLDOVA ROMania Moldovenii au fata lor proprie, da fratii rominas se intorc unde bate fintul😉 Vati ,, proslavit" - si cu hitler, si cu nato, ati inpuscat pe Ceusescu si sotie... Aborejeni☺️! Orice MOLDOVEAN ESTE MOLDOVEAN!
Cei care au primit cetatenia romaneasca si nu o respecta trebuie sa le fie retrasa. Cei care aleg sa nu respecte constitutia in baza careia au primit cetatenia trebuie de buna voie sa renunte la ea, deoarece prin atitudinea lor nu se mai considera cetateni ai acelei tari. Cetatenia nu presupune numai drepturi ci si obligatii. In ceea ce priveste unirea ea nu este realizabila atata timp cat nu exista consens.
Mult e dulce şi frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă limbă-armonioasă Ca ea nu găsim. Saltă inima-n plăcere Când o ascultăm, Şi pe buze-aduce miere Când o cuvântăm. Românaşul o iubeşte Ca sufletul său, Vorbiţi, scrieți românește, Pentru Dumnezeu. Fraţi ce-n dulcea Românie Naşteţi şi muriţi Şi-n lumina ei cea vie Dulce vieţuiţi! De ce limba românească Să n-o cultivăm? Au voiţi ca să roşească Ţărna ce călcăm? Limba, ţara, vorbe sfinte La strămoşi erau; VORBIŢI, SCRIEŢI ROMÂNEŞTE, PENTRU DUMNEZEU!
Mai frumos și mai accesibil nimeni nu a vorbit despre limba.noastra, cea romina,cum a facut-o Dna Daniela Vacarciuc! Doamna Vacarciuc me- rita stima în mare respect și maximă stima din partea celor care iubesc adevărul!
Dacă scoatem rusismele; tihna, uliță, duh, văzduh, slujba, graniță, nădejde, săvârșite, etc. Si le înlocuim cu; liniste, cărare, spirit, cer, frontiera,speranță, făcute. Ar fi mai frumoasa si mai LATINA limba ce o vorbim.
@@flufycat2748 Nici italiana nu este limba latina ci derivata din aceasta. Nici spaniloa cu influentele ei diverse si nici franceza. Limba romana este. Si este frumoasa asa cum este!
A spus că ȚARA ROMÂNEASCĂ S-A FORMAT ÎNAINTEA ȚĂRII MOLDOVEI... Pe atunci, însă în toate actele figura UNGRO-VLAHIA (adică VALAHIA DINSPRE UNGARIA), anume această porțiune, care făcea parte din marele teritoriu VALAHIA, mai târziu , în interior a apărut noțiunea de Muntenia, ca mult mai tîrziu să ajungă laȚARA ROMÂNEASCĂ. Deci, după documente istorice eu văd Principatul MOLDAVIA și Vallachia, dar faptul că după sute de ani în interior au numit-o Țara Românească asta nu înseamnă că se numea și de la-nceput. Tot aici pivesc și cu ce caractere sunt scrise primele cronici al Principatului moldav și a muntenilor și era departe de cel latin... Totul ce avem la ziua de azi a apărut mult mai târziu, după multe evenimente istorice. O să vin la orele doamnei să-mi arăte vechile documente...
Nici Moldova nu s-au numit așa de la început. Era cunoscuta ca Valahia Minor. Chiar Stefan cel Mare, în corespondența cu statele europene folosea termenul de Moldo-Vlahia. Alfabetul folosit nu este totuna cu limba folosită. Poți să ai limba romanica și să ai alfabet slavon. Turcii au folosit alfabetul arab și apoi au trecut la alfabetul latin. Nu s-au transformat din arabi în latini ci au fost turci și au rămas turci!
perioada de formare a limbilor si a tarilor contemporane nu a fost evul mediu, ci epoca moderna, cand in baza unui trecut cultural si istoric, a dat nastere la termeni noi, stiinte noi, inclusiv lingvistica si harta geopolitica, care se schimba intr-una, pacat ca prin dusmanie, agresivitate si razboi la unii
@@lilianacalmatui1872 Limba Romana se formeaza de vreo 2000 de ani sau mai mult. Sunt argumente ca dacii si tracii vorbeau probabil tot un dialect latin pe care noi romanii, si cei ce vorbesc dialecte ale limbii romane (aromanii) l-am mai putea intelege inca. Este celebra expresia *"Torna torna fratre!"* rostita de un soldat local in timpul unei campanii de noapte a bizantinilor impotriva avarilor in Muntii Balcani in anul 587, prin care un soldat caraus local, era avertizat de un alt soldat localnic ca sa se întoarcă fiindca ii cazusera sacii cu provizii de pe catar, iar ceilalti soldati care erau din alte zone departate si nu cunosteau limba localnicilor, cat si avarii care erau aproape, s-au speriat, luand-o ca pe un semnal de alarma ca sunt atacati. Este cel mai vechi exemplu consemnat al Limbii Române timpurii ce se vorbea in arealul triburilor Daco-Trace acum aproape 1500 de ani. Noi intelegem propozitia chiar si acum, putand spune *"Întoarnă, întoarnă, frate!"*
Românii nu și-au spus niciodată valahi. Acesta a fost un termen folosit de cancelariile străine. Sunt o mulțime de mărturii că românii își spuneau român, rumân și nu valah.
Mă întrebam: de ce nu am dificultăți în a explica fiului meu sau admiratorilor dialectului moldovensc '"în ce limba se vorbește la Chișinău?"" si am avut o revelație: pentru că acum 28 de ani în urma dna Vacarciuc a fost PROFESOARA mea de istorie!!!! Va Multimesc inca o data Doamnă!!!!
Santem Romanii cu totii ❤indiferent unde locuiti in Republica Moldova , Ucraina , Serbia , Bulgaria , Ungaria ? Dar Romanii mai locuiesc si in Macedonia , Croatia , Albania , Slovacia chiar Cehia ? Aromanii si Volohii ❤ vorbitori de Romana !
Bine sunt toate limbile toate sunt bogate și frumoase este o plăcere sa știi sa înveți limbi . Dar ce are limba și economia și hoția dca suntem furați pe graiul nostru fiecare care vine la putere stirneste fobii sau rusofobie sau Româno fobie 😀sau Găgăuzofobie . Noi suntem un popor bogat cu multe noroade noi dacă respectam și vrem respectați nu sa intrzicem oamenilor sa vb graiul lor russ sau găgăuz sau bulgar ucrainean Neamț . Noi trebue sa ocrotim totul sa ne unim toți din Moldov și sa mergem spre Hoții din parlament Sandu sor dodon filat plohotniuk toți șut curve toți de împușcat trebue toți ne-au vindut trebue sa știm Dușmanul nostru este guvernul Moldovei el ne duce in eroare cu fobii noi vrem hoția terminată și țara sa facă schimburi cu toți și cu toate țările vecine nu sa facă polìica lui Nato sau ue 31 de ani nu ram interesat pe nimeni astăzi toți vor sa le acceptam prostiile lor noi trebue Safin liberi nu sa acceptam ue și nato ca aceasta va fi terminarea Moldovei ue și nato . Au contstruit uzine fabrici spitale scoli grădiniței uniunea sovietica aceasta hoți mi-au furat doar și ne-au vindut țara noi trebue sa trăim bine cu toți vecinii punkt nu fobii ca Ucraina nici cind n-o sa întoarcă teritoriile Moldovei ce au fost răpite de la Moldova . Dacă Ucraina era un vecin bun el întorcea teritoriile Moldovei far discuție simplu și fără fobii bai vecine țin dreptul tău dar nu vb și lingeți in cur pe nazi Zelenski și nazi ue și nazi nato ei vor dor sa avem război la noi in țara sa ne destruge singuri cu fobii cu prostii cind nevoi trezi vom fi morți😜😀
@@ivanciobanu3615 "Au contstruit uzine fabrici spitale scoli grădiniței uniunea sovietica..." si foarte multi incuiati, prosti, analfabeti, ca sa fie usor de manipulat.
@@ivanciobanu3615 Deci sa inteleg ca Finlanda , fosta Gubernie rusească, țările Baltice, tari slave precum:Cehia, Slovacia, Slovenia, Croatia au ÎNCETAT să mai existe pentru ca acum sunt in UE si NATO????? Ha ha ha Ha! Jumate din Basarabia are buletine românești,deci sunt CETĂȚENI NATO si UE. Oare cat de incult esti si intoxicat sovietic????
Asa e. Limba noastra se vorbeste si se vorbea in forma ei straveche, de mai bine de 1400 de ani in urma, pe teritorii mai mari si in afara actualelor granite ale noastre actuale. Este celebra expresia *"Torna torna fratre!"* rostita de un soldat local in timpul unei campanii a bizantinilor impotriva avarilor in Muntii Balcani in anul 587, prin care un soldat caraus local, era avertizat de un alt soldat localnic, ca sa se întoarcă fiindca ii cazusera sacii cu provizii de pe catar, iar ceilalti soldati care erau din alte zone departate si nu cunosteau limba localnicilor, s-au speriat, luand-o ca pe un semnal de alarma ca sunt atacati. Este cel mai vechi exemplu consemnat al Limbii Române timpurii ce se vorbea in arealul triburilor Daco-Trace acum aproape 1500 de ani. Noi intelegem propozitia chiar si acum, putand spune *"Întoarnă, întoarnă, frate!"*
Orce limba ce știe omul este primită și frumoasa dar in Moldova jocuri de limba se încep cid situația politica de a ascunde ceva sau a prosti prostimea le bagă limba . Limba nu este problema in Moldova problema este hoția in Moldova și politica in Moldova Moldova trebue sa nu fie unealta lui nato sa îndeplinească funcții russofobice sau alte . Trebue sa facă economie simplu și sa trăiască bine cu vecinii și schimbul de mărfuri. Marga Dar Maia Sandu este o curva politica ce știe a manipula lumea și sa joace cu sentimentele noroaielor ce de veacuri trăiesc sis moldoveni dar vorbesc diferit bulgara găgăuza ucraineana russa română sau moldovenește suntem toți moldoveni punkt . De 31 ani tot ne fura dela Snegur PINA la Maia Sandu trebue împușcați toți toți sunt hoți și vin la putere susținuți de diferite clanuri oligarhice sau filantropi sau interese actelor tari kapitaliste și geopolitice nimeni de 31 de ani nu a vb de economie sau construit scoli uzini fabrici sa dezvolte agricultura unde și cui sa vindem producție schimb de mărfuri educație medicina nimeni Toți tilharii și curvele PINA astăzi fac ordine ale altor state Maia este ultima președinta ce îngroapă Moldova ultima ce o dezbina și o distruge și oamenii părăsesc țara și se vind paminturi altor state tot Maia a dat orden tot Maia destruge scoli sate primarii
„Sute de ani românii au fost, cel puțin indirect, stăpâniți de turci; niciodată, însă, în curgerea veacurilor, turcii nu au pus în discuție limba și identitatea română. Oriunde românii au căzut sub stăpânirea directă sau indirectă a slavilor, dezvoltarea lor firească s-a curmat prin mijloace silnice.” -Mihai Eminescu Moldova e România și 'moldovenii' sunt români! 'Moldoveneasca' este româna! Reunirea va veni în curând! Eu vreau reunirea! 🇲🇩🤝🏻🇷🇴
De fiecare data cand aud moldovenii de peste prut vorbind, am impresia ca aud o limba românească vorbita cumva incomplet sau cu multe influente reușești, parca ceva nu se leaga cum trebuie, probabil rezultatul acelor mulți ani de încercare de rusificare.
@Aldoma-up8odrusii au făcut în 1821 negocieri cu principatul Moldovei în vederea Basarabiei? Nu au anexat o fără sa I trece pe nimeni. Tezaurul a fost furat de sovietici care terorizau basarabia. Sfatul Tarii a votat unirea cu Romania din propria lor conștiința nu fortati ei au cerut interventi armatei romane. Sovieticii au început sa deprindă jafuri nu doar în Basarabia dar și în România când ii lasau de izbeliște aliații romani în fata germanilor. Rusia a cotropit și jefuit o grămadă de nații asa ca ei sunt ultimii care sa acuze pe cineva de nereguli teritoriale.
Zilele trecute am intrebat o doamna din Rem Moldova, sustinatoare a limbii moldovenesti, si care spunea ca limba moldoveneasca e diferita de limba romana, eu in ce limba vorbesc cu dumneaei, in Moldoveneasca sau in Romana. La care doamne mi-a raspuns sec, data viitoare iti voi vorbi in rusa. Deci, acum incepe sa-mi fie clar, o corcitura de rusa cu romana, inseamna pentru unii asa zisa limba moldoveneasca.. Eu asa percep, sau poate gresesc.
@@florinprisecaru4809 așa e....toți rușii strigă în limba rusă că vorbesc moldovenește dar in realitate nici măcar nu cunosc limba măcar așa cum o numesc ei ,,moldovenește,,. Rezultatul propagandei rusești de ani de zile i-a mai mușcat pe unii că nici acum nu înțeleg că rusul ne divizează pentru a fi mai slabi....
@@ya4101 e foarte , foarte greu. Sincer si fara supar pe cineva, dar adrerarea la UE, chiar si in 2030 mi se pare un termen nerealizabil Nu pentru ca Moldova sau romanii moldoveni nu ar merita asta, ci pentru ca, deportarile, reeducarile si anii traiti sub sovietici si-au pus foarte greu amprenta. Va terbui sa treaca multe generatii ca aceasta populatie sa se curete complet. Doamne ajuta!
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă: 1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga. 2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea! 3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716; 4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628; 5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697; 6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591 7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.; 8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa; 9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745) 10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787 11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824; 12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832 13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771; 14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635 15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716 16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716, Dicţionare ale limbii moldoveneşti: 17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719. 18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672; 19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588 20. Regulamentul organic al Moldovei 1831 Ediții Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852 Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874 Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878 Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908 Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911; Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912; Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921; Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933. Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943. Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939 Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944. Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944. Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955 Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958. Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961 Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961; Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963; Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972 Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978 Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979 Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984 Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989 Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990 Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20 Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor. Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
Indiscutabil noi vorbim limba română. In Italia in manualul de geografie clasa 5-6 unde sunt arătate toate țările lumii, așezarea geografică, populația, limba vorbită, referitor la RM se spune că limba vorbită în această republică este limba română. Printre altele manualul este făcut de italianul Volpe și rusul Dobrovolski. Accentuez rusul Dobrovolski.
@Aldoma-up8od tu ști istoria stalinista ești un nimeni in domeniu lingvistic asa că asculta specialiștii din toată lumea cu excepția unor politruci din fosta URSS
Nimic clar!Ea vorbeste mult si nimic clar,ea vorbeste numai de veacul 19.Dar mai inainte ce a fost?Ea stie istoria?Sintagma"limba moldoveneasca" se gaseste in multe documente din veacuri de inainte de veacul 19.Nu am nimic contra limbii romane,dar de ce doamna ne educa moral,dar nu a vorbit nimic concret la tema.
@@lenacazacu8924 da mie îmi pare că D-voastră ați scris un comentariu față justificație,aume nu va fost de înțeles în explicațiile acestei Doamne? Ce nu vă este înțeles în privința secolului 19?poate ne luminați mințile cu cunoștințele D-voastră în privința limbii moldovenești????? Ziceți că nu aveți nimic în portiva limbii române, atunci spuneți-mi vă rog care este diferența istorică a noastră că popor și inclusiv diferența limbii corect vorbite????
@@lenacazacu8924 Nu ati inteles nu pentru ca nu a explicat dumneai clar si argumentat ci pentru ca nu puteti dumneavoastra sa intelegeti si alegeti sa nu acceptati. Da, exista sintagma ''limba moldoveneasca'' in documente vechi dar in aceeasi masura, in documente la fel de vechi sau chiar mai vechi exista sintagmele ''limba valaha'' ( limba in care Stefan insusi a depus juramantul de credinta, ca vasal, fata de Kazimir al Poloniei) dar si ''limba românească''. Exista si marturii ( ale unor calatori straini) ca moldovenii insisi isi ziceau români iar unii dintre ei isi numeau chiar si tara, Țară Românească. Un ofiter finlandez care s-a aflat intr-o calatorie mai lunga prin Moldova, prin sec XVII, afirma ca batranii isi denumeau astfel tara si ca locuitorii Moldovei se suparau daca le ziceai moldoveni dar se bucurau cand le spuneai ''frate român''. Toate astea demonstreaza ca sintagma ''limba moldoveneasca'' a aparut mult mai tarziu dacat '' limba românească'' si nu a inlocuit-o niciodata ci doar a circulat in paralel cu aceasta. Mai mult, exista mici amanunte care pot sugera ca sintagma ''limba moldoveneasca'' a fost impusa de clasa boierimii neautohtone.
@@sergiubarbos9880 Stii ce nu-mi place in toata casa aciasta?Nu-mi place,ca din problema limbii,care ar trebui primita cu dragoste,se face politica.Si inca ce politica,ca mai s-ar ucide om pe om.Eu tare bine inteleg,ca lucrul acesta este facut special acu.:ca sa invrajbeasca si mai mult popoarele unu impotriva altuia.Nu era acum momentul cu limba.Acum ,cind lumea si asa o duce foarte rau.Dar eu nici nu astept altceva de la Sandu si PAS.Ei sint niste "botanici" si inca si tradatori.Economia la ei e pe ultimul punct.Principalul ei vor sa indepluneasca programul Soros :propaganda cit mai puternica impotriva Rusie.Cu Ucraina,cu Romania s-a primit mai usor,dar aici nu era omul lor,dar acum o infla ca pe un balon pe Sandu ,iar ea joaca intocmai,cum acestea ii cinta.Si sint convinsa,ca cu bine nu se va termina totul!Dar problema limbii au ridicat-o,ca sa atite lumea si mai tare,care vrea sa inteleaga lucrul acesta!
Alături sau pe lângă vorbele pline de adevăr, tot ce grăiți DOAMNĂ DRAGĂ, este mai mult decât REAL & ADEVĂRAT & AUTENTIC & PLIN DE ORIGINALITATE & FOARTE AUTOHTONĂ ! ✌️👍♥️ O DOAMNĂ cu spirit DACO- ROMÂNESC, cu care BUREBISTA, DECEBAL și MULȚI, MULȚI ALȚI BRAVI STRĂMOȘI, S-AR MÂNDRI NESPUS cu (mai întâi de toate) " OMUL DACO-ROMÂN " care vă reprezintă cu vârf și îndesat ! Tot RESPECTUL CUVENIT, atât D-STRĂ cât și tuturor celor care vă cunosc sau auzit de persoana D-STRĂ!❤
@@sergiuneagu1604 Denumirea corecta este Muntenia sau Tara Munteneasca. De ce celelalte 2 sunt gresite ? Pentru ca : a) tari romanesti erau resp. sunt toate 3 (Transilvania, Muntenia incl. Dobrogea si Moldova), deci nu doar Muntenia era "tara romaneasca" ; b) Denumirea de "valah" (sau "blah") era data de straini romanilor din oricare din cele 3 provincii, deci nu se referea doar la romanii din Muntenia.
Respect doamna Vacarciuc!!!La noi cine tine la limba moldoveneasca???Toti cei care au ajuns la putere fiind dirijati de cei care nu ne-au iubit limba si ne-au pocit-o!!!Limba noastra e limba romana -- cea mai dulce si frumoasa limba !!!
Dar opinia mea este,ca limba este un instrument de manipulare,sarmanul popor,la noua lege,probabil este o coalitie din afara tarii cu interese economice,si vor sa cucereasca robi,pentru ce?Pentru exploatare,nimeni nu ajunge bogat pana cand nu exploateaza,lectiile de istorie din pacate se falsifica pentru interese.Lumea trebue sa se mintalizeze.
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă: 1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga. 2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea! 3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716; 4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628; 5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697; 6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591 7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.; 8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa; 9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745) 10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787 11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824; 12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832 13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771; 14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635 15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716 16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716, Dicţionare ale limbii moldoveneşti: 17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719. 18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672; 19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588 20. Regulamentul organic al Moldovei 1831 Ediții Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852 Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874 Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878 Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908 Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911; Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912; Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921; Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933. Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943. Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939 Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944. Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944. Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955 Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958. Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961 Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961; Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963; Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972 Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978 Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979 Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984 Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989 Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990 Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20 Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor. Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
Pana si românca Vlah a inceput sa "gavareasca" perfect Limba străbunilor ei. VLAH= roman, locuitor al Valahiei Marele Alexandru Vlahuță ar putea fi strabunicu lui IRINA.
Germanii, Italienii etc sunt si vorbesc germana sau italiana desi provin din state mai mici ce s-au unit abia recent, fenomen identic cu Romania. Natia e una si statul national e altceva. Românii cetateni americani sunt tot români, Eminescu este român si când era la Viena etc etc
Ba prostule, sa spui ca Romania ca tara a aparut pe harta Europei la 1859 e ca si cum ai zice ca Germania a aparut in 1990. Sau ca italienii au aparut ca natie in 1861, ba voi sunteti prea prosti pentru secolul acesta. Apropo, la 1858 voi nu faceati parte din Moldova! Erati sub ocupatie tarista. Sclavule!
@@moldavschiiadmiral Măi inteligență mică și foarte mică.... de tip siberian... ȚARA UNIFICATĂ sub numele ROMÂNIA ... A APĂRUT in 1859... tot așa cum ȚARA UNIFICATĂ NUMiTĂ ITALIA A APĂRUT CU VREO 2 ANI MAI TÂRZIU DECÂT ȚARA UNIFICATĂ NUMITĂ ROMÂNIA și cu VREO 8 ANI MAI DEVREME DECÂT ȚARA UNIFICATĂ NUMITĂ DEUTSCHE LAND = GERMANIA. Însă ca să existe ȚARA UNIFICATĂ NUMITĂ ROMÂNIA... AU TREBUIT SĂ EXISTE MAI ÎNTÂI: ȚARA RUMÂNEASCĂ (așa cum se numește ea înca de la fondarea ei în secolul 13) și ȚARA MOLDOVEI ... așa cum se numește ea de prin secolul 14 -15. Moldoveanul Alexandru IOAN CUZA (ce provenea dintr-o familie cu rădăcini Italienești) ... a fost ALES DOMN și în ȚARA MOLDOVEI și în ȚARA RUMÂNEASCĂ ... de către parlamente și de către locuitori... ca DOMN al ROMÂNIEI! Cu alte cuvinte, CUZA nu a FĂCUT UNIREA... ci UNIREA L-A FĂCUT DOMN PE EL! În plus... eu nu înțeleg de ce idioții ca tine vorbesc despre MOLDOVA lui ALEXANDRU IOAN CUZA... că zău dacă înțeleg ce legătură are MOLDOVA mamei mele... și a lui ȘTEFAN CEL MARE... cu gubernia RUSEASCĂ în care te-ai născut tu, măi... inteligentule! La momentul unirii de la 1859... "MOLDOVA" ta NICI NU EXISTA MĂCAR... pentru că din câte îmi amintesc eu... era gubernie Rusească și NU MAI făcea parte din MOLDOVA strămoșilor mei! Din punctul meu de vedere... ca MOLDOVEAN AUTENTIC... din MOLDOVA AUTENTICĂ... din SUCEAVA... din capitala MOLDOVEI lui STEFAN CEL MARE... vărul lui VLAD ȚEPEȘ... și ambii fiind NEPOȚI ai lui MIRCEA CEL BĂTRÂN... care l-a rându-i era descendent al lui NEGRU VODĂ... fondatorul ȚĂRII RUMÂNEȘTI... la inceputul secolului 13.... EU NICI NU V-AȘ PERMITE SĂ FOLOSIȚI DENUMIREA DE REPUBLICA MOLDOVA ci ... GĂGĂUZIA... așa că din punctul meu de vedere... nici măcar LIMBĂ MOLDOVENEASCĂ n-aveți dreptul să-i spuneți... pentru că TÂMPIȚII ca voi N-AU NIMIC DE-A FACE NICI MĂCAR CU MOLDOVA ISTORICĂ!
Măi inteligență mică și foarte mică.... de tip siberian... ȚARA UNIFICATĂ sub numele ROMÂNIA ... A APĂRUT in 1859... tot așa cum ȚARA UNIFICATĂ NUMiTĂ ITALIA A APĂRUT CU VREO 2 ANI MAI TÂRZIU DECÂT ȚARA UNIFICATĂ NUMITĂ ROMÂNIA și cu VREO 8 ANI MAI DEVREME DECÂT ȚARA UNIFICATĂ NUMITĂ DEUTSCHE LAND = GERMANIA. Însă ca să existe ȚARA UNIFICATĂ NUMITĂ ROMÂNIA... AU TREBUIT SĂ EXISTE MAI ÎNTÂI: ȚARA RUMÂNEASCĂ (așa cum se numește ea înca de la fondarea ei în secolul 13) și ȚARA MOLDOVEI ... așa cum se numește ea de prin secolul 14 -15. Moldoveanul Alexandru IOAN CUZA (ce provenea dintr-o familie cu rădăcini Italienești) ... a fost ALES DOMN și în ȚARA MOLDOVEI și în ȚARA RUMÂNEASCĂ ... de către parlamente și de către locuitori... ca DOMN al ROMÂNIEI! Cu alte cuvinte, CUZA nu a FĂCUT UNIREA... ci UNIREA L-A FĂCUT DOMN PE EL! În plus... eu nu înțeleg de ce idioții ca tine vorbesc despre MOLDOVA lui ALEXANDRU IOAN CUZA... că zău dacă înțeleg ce legătură are MOLDOVA mamei mele... și a lui ȘTEFAN CEL MARE... cu gubernia RUSEASCĂ în care te-ai născut tu, măi... inteligentule! La momentul unirii de la 1859... "MOLDOVA" ta NICI NU EXISTA MĂCAR... pentru că din câte îmi amintesc eu... era gubernie Rusească și NU MAI făcea parte din MOLDOVA strămoșilor mei! Din punctul meu de vedere... ca MOLDOVEAN AUTENTIC... din MOLDOVA AUTENTICĂ... din SUCEAVA... din capitala MOLDOVEI lui STEFAN CEL MARE... vărul lui VLAD ȚEPEȘ... și ambii fiind NEPOȚI ai lui MIRCEA CEL BĂTRÂN... care l-a rându-i era descendent al lui NEGRU VODĂ... fondatorul ȚĂRII RUMÂNEȘTI... la inceputul secolului 13.... EU NICI NU V-AȘ PERMITE SĂ FOLOSIȚI DENUMIREA DE REPUBLICA MOLDOVA ci ... GĂGĂUZIA... așa că din punctul meu de vedere... nici măcar LIMBĂ MOLDOVENEASCĂ n-aveți dreptul să-i spuneți... pentru că TÂMPIȚII ca voi N-AU NIMIC DE-A FACE NICI MĂCAR CU MOLDOVA ISTORICĂ!
Pai asta , de dacia o uitat ! Pai daca vorbiti romina, de ce nu scriti in chirilica limba voastră? Moldovenii de adica dacii o grait pe moldoveneste care era citita in chirilica. Si in fine tara rominii nu exista inca cind noi moldovenii am vorbit limba moldoveneasca. OF, corect pentru ea e tirziu ça sa plece la scoala.
Coșeriu ”este fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen. Părinte a ceea ce azi se numește lingvistica integrală, Eugeniu Coșeriu este unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX”
Problema este educatia pe care au primit-o atatia zeci de ani. In Romania limba rusa a fost obligatorie o perioada lunga, dar din fericire am reusit sa ne eliberam. Dincolo de Prut marea majoritate au fost fortati sa invete limba rusa, ( chiar daca Buneii nu au invatat niciodata rusa). Ca sa va dati seama de amploarea pe care a avut-o acest program al imperiului rus de uniformizare a limbii vorbite si a culturii, pot sa va dau un exemplu. Lucrand in Germania, acum peste 15 ani, am livrat un colet unei familii din Ucraina proaspat mutata acolo. Din cauza ca nu vorbeau limba germana, am incercat sa comunic in engleza, si a functionat. Ce a fost socant, este ca dupa ce le-am spus ca sunt de origine din Romania, au fost foarte mirati ca nu stiu limba rusa. Cum adica nu stii limba rusa? Mama Russia...Le-am explicat ca noi romanii, nu avem sentimente foarte pozitive vizavi de Rusia ( diverse acaparari /vanzari de teritorii catre alte puteri, furturi de tezaure, etc), si ca nu mai invatam limba rusa la scoala de prin 1958. Au fost socati. Cum adica? Uite asa.
Nu știu ce spune respectiva profesoară, Daniela Vacarciuc, basarabeancă sau bucovineană, (pentru că nu am sonor la calculator), cred că vorbește în frumoasa Limbă Dacă în specificul muzical din zona sa, dar este clar și scurt: ”Romînia” nu a apărut niciodată ! A apărut doar ca termen în urmă cu165 de ani, impus de ticăloșii care îi pupau (undeva) pe Sălbaticii din Occident, țara noastră fiind Dacia, formată din Principatele Daciei: Ardeal, Moldova, Muntenia zisă și Valahia. Acestea au apărut prin trista despărțire a Daciei prin ocuparea unor părți (cca 7 %) de către Barbarii de Romani (dar care erau ne-romani, exceptînd pe cinci dintre comandanți, ceilalți fiind adunați ”ex toto Orbe Romano”). Ca nume, Moldova a apărut cel mai tîrziu în secolele 13-14 cînd este menționat în folclor în legendele despre ostașii maghiari trimiși cu oaste și bani (ca și în Muntenia) pentru a le cotropi, prezentați, în fals, ca dușmani ai Vienei și ai ”maghiarorșag” spre a ne păcăli, dar Dacii nu au putut fi păcăliți, iar ”prinții” sau căpitanii respectivi au fost alungați sau au trecut de partea poporului. 13 octombrie 2024. Prof. Gheorghe I. Ungureanu
Republica Moldova ramane aceeasi,chiar daca limba tarii redevine Romana. Nu are nici o treaba,numele tarii cu limba vorbita. RDG si RFG erau 2 tari separate chiar de vorbeau Germana,Coreea de nord si Coreea de sud,vorbesc aceeasi limba,China si Taiwanul,Irlanda de Nord si Irlanda de sud,raman tari diferite chiar de au acelasi limba. Voi va luati dupa Rusi,ponegrind si schimband limba Romana. Ia spune.. Transnistrenii vorbesc Rusa sau Transnistreana? Nu mai spuneti prostii,si lasatii pe incultii alde Dodon sau Sor,Voronin. Ati vazut cum vorbesc Rusa? De ce nu o schimbati in maldaveana? V-ar scuipa Rusii intre ochi,daca ati face asa ceva cu limba lor. Sau.. Dodon,Sor si Voronin plus claca lor,sunt Rusi? In cazul asta ar cam trebui sa isi predea mandatele iar partidele desfintate.
Adica, nu ne deranjeaza tendinta Imperiului Rus de a ne distruge limba si ca natiune, dar ne deranjeaza faptul ca Cantemir si Eminescu au spus ca noi suntem romani. Asta-i !
@MsNikoff - Voi rusii chiar nu puteti gandi normal? Pai Moldova e in România, majoritatea moldovenilor sunt in Romania, ca Moldova si moldovenii au creat Romania in 1859, cand Principatul Moldova S-A TRANSFORMAT in statul National Modern Romania. Deci Moldova e deja România, iar "statul moldovenesc" de care vorbesti a fost rupt tot de la Romania=Moldova-mamâ de rusi, deci e artificial si priovizoriu, e natural sa revina la Tara Mama
@@YuriYuri-ys4xe Mai este dilema "omului nou". Oare romanul de pe vremuri este la fel ca si cel de acum? ( Raspuns-ul ar fi da, caci tot aceleasi saracii au ramas >.>" )
Pot spune la fel: limba romîna nu este o limbă doar este o amestecatură de Limba Moldovenească cu cuvinte bulguresti, sîrbești, ungureşti ș mai apare englezisme, franțuzisme. 😄😄
😅Ce subtitlul principal.Natiunea unui popor e limba .Daca ar fi rusi la dinsi se devizeaza multe popoare cu scopul tea subjuga.Dar nu inteleg daca limba. e una cum poate sa exsplice de 2 popoare care vorbesc.😅
Eu am fost in Republica Moldova și am observat că bătrânii de acolo vorbesc exact la fel că și bătrânii de dincoace de Prut.Cei care au fost obligați să învețe limba rusa au un accent străin limbii române.O limbă latină nu poate fi mixată cu o limbă slavă
Limba româna NU este latină, ea a devenit latină in secolul 19, cu imprumuturile masive din franceza, italiana si latină.
@@ciupilan1000 Hm... aberație mai mare nu am auzit
@@PetronelTucaliuc-to4jn Daca n ai auzit, ia si invata istorie reală, nu inchipuiri cu daci si romani.
@@ciupilan1000 Da...și ce cuvinte zici dumneata că ar fi împrumutate de la francezi și italieni și de unde avea badea Gheorghe din vârful muntelui sau ăla de la Cuca Măcăi contact cu italienii sau francezii?????
@@PetronelTucaliuc-to4jn, cam 33% din vocabularul romanesc provine din aceste limbi, spre exemplu, romanii acum 200 de ani nu auzisera niciodata de stradă, ci de uliță, de duh, nu de spirit, de ogradă, nu de curte, de ciubote, nu de ghete, de oleacă, nu de puțin, de nădejde, nu de speranță, barabule, nu cartofi, si lista e extrem de lungă. Cuvintele astea au intrat in limba română, odată cu renunțarea la alfabetul chirilic si trecerea la cel latin, in 1862. N aveau contact țăranii cu francezii si italienii, ci aveau conducatorii si copiii lor care faceau scoli in vest.
Si moldovenii si oltenii si ardelenii vorbesc aceeasi limba de mii de ani inrun colt de lume a lumii!
Şi locuitorii din Craina Timocului vorbesc aceeaşi limbă neaoşă românească, dar cei care le-au cotropit pământurile le spun vlahi nu le spun români ca la fraţii lor din Voievodina.
In Voevodina Valahii au fost numiti Români de Austrieci. In Timoc au rãmas sub Turci.
De mii de ani? Alo, acum 500 de ani spre exemplu se vorbea slavona. Limba română in forma asta franțuzită, apare in secolul 19.
@@ciupilan1000
Absolut fals ! Limba vorbita era una iar cea folosita in documente este alta. Preotii români, intre sec. XIII - XVII, citeau predica intai in slavona, ca asa erau scrise cartile bisericesti, si apoi erau nevoiti sa o ''povesteasca'' in română ca altfel nu-l intelegea nimeni, poporul fiind vorbitor de limba română. Ne-o arata si Neacsu de la Campulung dar si Varlaam, Lupu, Cantemir, etc.
@@niculaevisan4798 33% din cuvintele limbii române provin din franceza, de unde sa stie romanii acum 500 de ani o astfel de limbă română? 🤣🤣🤣 Gresit total, românii de rând stiau aceeasi limba pe care o stiau si preotii si conducatorii, uita te la denumiri de ape, regiuni, nume proprii, majoritatea slave. Cum s ar fi inteles la vremea aia conducatorii cu oamenii de rand, fara ca ei sa stie limba? Mai ales ca nu era scoala. Poporul român este un popor slavo-turcic cu influente balcanice si latinizat cu japca in secolul 19. Intreaba ți bunicii, strabunicii sa vezi ca cei nascuti pe la 1900 inca stiau "slovă veche". Tu nu vezi ca s au latinizat cu forta numele românilor si localitatilor? Li s a pus terminatia escu in secolul 19, Mihail Eminovici etnic slav, a devenit Mihai Eminescu, la numele maghiare la fel prin Moldova, de la Kovacs la Covaci, insasi denumirea de Moldova vine din rusă de la molodoy, tânăr, ținutul tânăr.
Respect pentru Doamna Daniela Vacarciuc.
@Aldoma-up8odai omis scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung scrisa în 1521. Un Tara Românească. Termina cu poveștile staliniste.
Bravo, doamnă profesoară
Cine a apărut prima? Austria sau limba germană? Brazilia sau limba Portugheză? America sau limba Engleza? Belgia sau limba franceză? Luxemburg sau limba germană?
Până la Belgia fuse FLANDRIA! Ai auzit de acest stat? Ăia-și aveau limba lor și NU CONTEAZĂ ci e franceză sau flandrică, adică după denumirea poporului ce locuiau pe atunci! Principalul e acea că EI SINGURI ÎNSUȘI o numesc AȘA cum EI DORESC și NIMENI NU ARE DREPTUL să le indice sau să le SCHIMBE DENUMIREA! NIMENI! Așa și la moldoveni. Dacă limba le este MOLDAVĂ, înseamnă că E MOLDAVĂ și nici un român sau nic un american sau francez NU ARE DREPTUL SĂ le INDICE CARE E DENUMIREA LIMBII LOR MATERNE!!! NIMENI!😡🤗
@@bazilio3752 _Ai spus o prostie mare cat tine! Limba nu poate fi botezata dupa bunul tau plac sau al vreunui stat inamic.Daca Austria si-ar boteza limba ca Austriaca,ar fi de rasul curcilor si a mapamondului.
@@bazilio3752 Atentie! Regatul Belgiei e format din doua neamuri-popoare, FLAMANZI- olandezi Si VALONI-francezi. Intreaba acolo daca Valonii vorbesc "valoneza si Flamanzii "flamandeza". Ha ha ha ha ha ha Ha! Eu care ma trag din razes de la Vaslui iti spun sa te apuci sa citesti.
@@bazilio3752 si daca totusi, limba lor le este româna si ei insisi ( nu insusi) si-o numesc româna ( mai mult de 50 % ii zic asa) cine are dreptul sa hotarasca daca e asa sau nu ? Rusul ? Gagauzul ? Cel care nici macar nu se oboseste sa o invete , moldoveneasca sau româna, cum o fi ? Cel care refuza categoric sa invete limba are vreun drept sa impuna care este denumirea limbii ? Sau cel care este in drept sa o faca, autohtonul cu stiinta de carte, cel care stie exact ce este limba, cel care cerceteaza fenomenul lingvistic si-l intelege exact, dupa norme stiintifice si nu dupa lozinci imbeciloide, dictate de pe alte coclauri ?
@@niculaevisan4798, mai explic ÎNCĂ ODATĂ. Nu faceți zarvă cu limba aceasta. Orice individ, care v-a asculta cum vorbește moldoveanul va exclama că SEAMĂNĂ cu română. SEAMĂNĂ! Dacă lui de spus că e MOLDOVENEASCĂ, sunt sigur că el SE VA MIRA auzind-o. Tot odată, dacă vre-un cetățean din est va asculta pe UN ROMÂN și pe UN MOLDOVEAN cum vorbesc, el fără îndoeală va aprecia cine vorbește în româna și cine în moldovenească. Tot în aceiași clipă el și le va da DENUMIRI corespunzătoare la fiecare din ele. Nu o faceți PE NEBUNU! Lumea râde de cea ce voi faceți. Unu spune că paharul e pe jumate PLIN, altul că e pe jumate GOL. CARE ARE DREPTATE? Moldovenii doar nu vi se sue-n cap românilor numindule limba lor MOLDOVENEASCĂ? La ce DRACU vă doare curu cum își numesc limba moldovenii? N-aveți somn? Greu vă simțiți în treabă în clozet? Aiureli! TÂMPIȚILOR!!! SUNTEȚI TOȚI NEBUNI!
Domnul sa va dia sanatate
Sa semanati intelepciune pe pamintul tarii MOLDOVA❤
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă:
1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga.
2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea!
3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716;
4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628;
5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697;
6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591
7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.;
8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa;
9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745)
10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787
11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824;
12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832
13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771;
14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635
15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716
16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716,
Dicţionare ale limbii moldoveneşti:
17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719.
18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672;
19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588
20. Regulamentul organic al Moldovei 1831
Ediții
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852
Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874
Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878
Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908
Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911;
Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912;
Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921;
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933.
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943.
Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939
Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944.
Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944.
Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955
Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958.
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978
Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979
Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984
Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986;
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989
Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990
Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20
Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor.
Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
Scurt și la subiect !
Felicitări d-na profesoara ...
«Expresia «limba romînească» apare abea în 1838» (Biblioteca analitică a limbii romîne literare. 1780 ‒ 1886. Buc., 1972. P. 225; V.Arvinte, 1983. P. 46).
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă:
1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga.
2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea!
3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716;
4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628;
5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697;
6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591
7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.;
8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa;
9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745)
10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787
11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824;
12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832
13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771;
14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635
15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716
16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716,
Dicţionare ale limbii moldoveneşti:
17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719.
18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672;
19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588
20. Regulamentul organic al Moldovei 1831
Ediții
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852
Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874
Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878
Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908
Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911;
Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912;
Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921;
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933.
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943.
Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939
Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944.
Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944.
Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955
Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958.
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978
Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979
Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984
Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986;
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989
Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990
Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20
Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor.
Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
Foarte frumos 👏👏👏👌
Respect DOAMNĂ RESPECT
Bravoo❤❤❤
Foarte buna explicatie. Clar si pe intelesul tuturor.
Respect stimata doamna!
Tot. Respectul. Pentru. Acest. Discurs. Doamna. Profesoară
Bravo
E ca și cum ar întreba cineva: a fost la început oul sau găina?Ce întrebare stupidă, voi chiar nu aveți treabă, nu aveți ce face ? Nașterea poporului român și a limbii române este explicată foarte frumos de această doamnă și în orice carte de istorie !
Bravo Doamna Daniela , aveți perfectă dreptate - Stimă și respect
Lucian Boia: "Stefan cel Mare n-a fost romin si a vorbit moldoveneste"
ua-cam.com/video/U7fiZN_LqBQ/v-deo.html
Bv doamna ati spus un mare adevar iubim limba romana oriunde ar fi ea❤
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă:
1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga.
2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea!
3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716;
4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628;
5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697;
6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591
7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.;
8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa;
9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745)
10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787
11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824;
12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832
13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771;
14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635
15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716
16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716,
Dicţionare ale limbii moldoveneşti:
17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719.
18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672;
19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588
20. Regulamentul organic al Moldovei 1831
Ediții
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852
Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874
Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878
Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908
Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911;
Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912;
Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921;
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933.
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943.
Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939
Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944.
Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944.
Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955
Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958.
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978
Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979
Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984
Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986;
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989
Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990
Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20
Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor.
Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
W1@@Vieru-yx9bq1 eu sant din iasi si sant si eu moldovean chiar daca nu sant de peste Prut asa ca Lasa ma cu frustrarile astea
Generalul Potemkin cind a ocupat Transnistria provincia moldovneasca (Edisan) in 1775 descrie despre populația nu moldovneaska dar (valahi) Elena fata lui Ștefan cel Mare maritata la Moscova e numita nu moldovanka dar Elena Voloshanka
@Aldoma-up8od Vorbești numai prostii !.
Vakarciuc nu e nume ucrainean ???
Multumim doamnei ,respect ucrainenilor care locuesc pretutindeni ca si alte popoare , am observat ca baetilor moldoveni le plac fatele ucrainence, мир нашим народам подяка за Ваше вчення .
@@PetruCrivinar Vacar + ciuc.
@@PetruCrivinar e un nume ucrainizat care poartă românii din zona de contact interetnic. Vacar- precis nu e ucrainean. Popeskov, e nume românesc sau bulgăresc!??? ah da la prima vedere e bulgăresc sau chiar rus nu-i așa? doar pentru oamenii care se mulțumesc cu superficialul
Eminescu si Vieru au fost moldoveni. Si sa stiti ca in Istanbul in muzeul unde sau pastrat multe scrisori si documente din secolul 15 se scrie despre Moldova si Valahia nu se scrie nimic despre Romania si se scrie ca valahii sunt vecinii moldovenilor si vorbeau atunci moldoveneste nu romaneste pentru ca Romania ca tara ca stat cu denumirea Romania a aparut pe harta europei in anul 1858 si a fost formata de moldoveanul Alexandru Ioan Cuza. Si daca spuneti ca sunteti urmasii dacilor si moldovenii urmasii getilor atunci de ce vreti sa va numiti in cinstea cotropitorilor? Daca sar fi numit Dacia sau Moldovlahia demult ar fi fost unirea dar pentru moldoveni este o injosire sa se nuneasca romani asta insemna ca te nunesti in cinstea cotropitorilor imperiul roman a cucerit o bucata din Dacia 20% in Moldova se vorbea latina si pina la imperiul roman. Dacii, getii vorbeau o latina vulgara.
Pai dacă a fost făcută de moldoveni România de ce atunci va deziceti de ea? Ore or fi făcut-o cumva la beție. Eminescu nu a pomenit nicăieri de limba moldoveneasca sau de popor moldovenesc. Aceasta denumire a fost una un context regional. Cronicarii vremii au spus ca limba vorbita de Moldova și Muntenia este una și se numește în general romana. Moldoveneasca e doar o porecla regional datorita contextului vremii. Nu faci de cât sa rastalmacesti istoria pt a legitima aceasta făcătură sovietica numita Rep Moldova. Dacă toți erau Moldoveni adică și muntenii care spui ca vorbeau moldoveneasca, atunci de ce nu s au numit ei Moldova căci muntenii au făcut stat înainte de Moldova în 1330? Români vine de la daco romani nu de la romani în sine. Asa ca nu degeaba mitropolitul Moldovei a scris prima carte în Moldova în 1660 cu numele Carte romaneasca de invatatura. Nu confundați denumirea locala cu cea etno lingvistica.
@@Vlad-yi6oo Vorbim limba dacilor nu limba romana! Pentru moldoveni este o injosire sa te nunesti roman ar insemna ca te nunesti in cinstea cotropitorilor din imperiul roman sau mai glumesc altii ca in cinstea tiganilor de la cuvintul rom-romale=Romania dar asta ramine gluma. Sa nu incurci Moldova cu Oltenia sau Muntenia! Moldova a fost tara in toate timpurile cu flag, steag cu bani moldovnesti dar Otenia si Muntenia tot timpul au fost regiuni. Sa fii moldovean este o mindrie denumirea roman e o injosire pentru moldoveni. Daca sar fi numit Dacia sau Moldovlahia de mult era sa fie unirea dar cu denumirea de romani niciodata nu va fi unirea.
@@ГалинаБлинова-м1е Muntenia a fost regiune? A cui? Vlad Țepeș a cui domnitor a fost? Citește scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung scrisa în 1521 cea mai veche în limba noastră și vezi de unde vine termenul de român. Nu degeaba Ureche, Miron Costin, Cantemir, Eminescu si alții foloseau acest termen pt a caracteriza poporul din Ardeal, Muntenia, Moldova. Român nu înseamnă roman ci dacoroman. Asta cu mândria de a fi moldovean e cum ai zice ca s mândru cas ieșean sau bârlădean(A existat tara Bârladului pana la Moldova pe teritoriul ei) poți fi mândru de ea dar nu poți sa o folosești cu sensuri pe care nu le are. Oricum Rep Moldova nu mai are mult de trăit ca tampon pt Rusia. Toți știi ca reveni unde ii este locul. Asa cum s a întâmplat cu Germania de Est și cum o sa fie la un moment dat Korea de Nord.
@@Vlad-yi6oo Moldova tot timpul a prietenit cu Russia si nu a fost tompon. Stefan a avut sotie rusoaica Evdochia din Kiev si fica lui Stefan Elena a fost casatorita cu fecerul tarului rus mai tirziu Dmirii Cantemir a fost cel mai bun prietenit a lui Pentru tarului rus fecerul lui Cantemir a fost scriitor rus Antioh Cantemir moldovenii tot timpul aduceu sotii din Russia si invers asa ca cuvintul tompon nui pentru Moldova. Da ai dreptate ca totul va veni la locul ei si asta va fi in curind cind ambele Moldove se vor uni si va fi Moldova mare cum a mai fost. Iasul, Botosani, Siret, Vaslui, Suciava, Galati, Birlad si altele sunt paminturile istorice a Moldovei si orasele care acum apartin ucrainenilor Cernauti, Bolgrad, Kilia, Ismail, Reni, Acherman sunt paminturile istorice a Moldovei sa stiii ca Stefan a dat foc Bucurestiului din cauza ca valahii (romanii) iau tradat pe moldoveni si tot timpul iau tradat.
@@ГалинаБлинова-м1е pe vreme lui Ștefan nu exista rusia deci rusii nu existau. Ștefan a avut mai multe soții iar ultima a fost o munteanca nu rusoaica. Ei aveau grade de rudenie mai multe cu muntenii Ștefan fiind var bun cu Vlad Țepeș. Pe atunci București era o cetate folosita de turci la început. Ștefan se socotea una cu toți romanii din Moldova Muntenia și Ardeal(de unde ii vin bunicii). Rusii însăși au recunoscut ca au anexat Basarabia și iau numit pe români moldoveni în 1940. Moldova adevărată este însăși România nu Basarabia un teritorii peste care sa extins Moldova. Moldova a reprezentat și va reprezenta pe veci poporul roman nu altul. Tu ți-ai trădat neamul pt rusi și ai ponegrit sensul denumirii de Moldova și moldoveni. Sa ști ca Dumnezeu ne va da înapoi ce neortodoxsi rusi au luat de la România (Moldova) în 1812 Basarabia. E doar o chestiune de timp. Continua sa visezi lepădat de națiune pt poveștile bolșevice ale lui Stalin (părintele "moldovenilor" de azi).
„pentru mine, limba română e distanța dintre inimă și umbra ei, care se numește suflet.” Fănuș Neagu
Invatati, romani de peste Prut adevarul, nu minciunile care vi s-au spus despre fascisti in Romania. ROMANIA NU A FOST NICIODATA FASCISTA, v-au spalat pe creieri cei care v-au ocupat si v-au despartit de familiile voastre - o parte dintre cei care v-au facut asta fiind urmasii, prietenii lui Stephan Bandera si a miscarii lui nationale.
Romania nu a fost niciodata fascista, a fost insa santajata de Germania aliata in secret cu sovieticii, iar Romania fiind abandonata de toti aliatii, dupa ce in 1940 a fost sfasiata de ucrainieni si rusi prin ocuparea in urma pactului diabolic secret Rippentrov-Molotov a Bucovinei de Nord, Tinutului Hertei, Buceagului, Basarabiei, a trebuit sa intre in razboi santajata ca sa salveze ce mai putea fi salvat.
A fost un santaj nenorocit pus la cale de catre cei doi foarte buni prieteni secreti, Hitler si Stalin, in urma caruia ucraineanul Hrusciov viitor presedinte URSS a ajuns dupa ultimatul de retragere a trupelor romane in 1940 sa tina primele discursuri la Chisinau si Cernauti, imediat dupa agresiunea rusilor si ucrainienilor din 1940.
Atacata si din Vest de catre Ungaria care urmarea sa distruga iar poporul roman in Transilvania, si dinspre nord si est de catre ucrainieni si rusi (sovieticii), Romania a trebuit sa accepte sa participe alaturi de Germania la eliberarea romanilor de peste Prut. Dar nu a fost niciodata fascista. Atentie, spre deosebire de ucrainieni care s-au inrolat cu mic si mare in diviziile germane, au format si divizii SS, au facut tot ceea ce au facut si le-a placut ca fascisti salbatici... romanii nu s-au inrolat NICIODATA in armata germanilor, ba din contra. Cititi macar despre celebrul razboi numit "razboiul palmelor" sa aflati ce le faceau romanii "aliatilor" germani, care numai aliati nu au fost... Romania a fost fortata sa participe alaturi de Germania la eliberarea fratilor de peste Prut, in acelasi timp cedand santajului Germaniei de a i se ceda petrolul Romaniei (santaj de care si Stalin si Hitler erau constieni, santajul acesta era si el o consecinta a pactul secret URSS-Germania din 1939 de anaxare a teritoriului romanesc de la Dunare pana la Bucovina de Nord).
Pe atunci Romania era singura tara exploatatare de petrol, fara petrolul Romaniei invazia germana catre est nu s-ar fi intamplat. Astea au fost rezultatele prieteniei dintre Hitler si Stalin, menite sa ajunga Ucraina sa rupa nordul Romaniei iar de la Cetatea Alba sa ajunga la Dunare - cu Rusia reusind sa separe Moldova de peste Prut in doua, s-o macine o mica parte numita azi Republica Moldova, cu cealalta parte acaparata de Ucraina. Cand Maresalul Antonescu a spus "Romani treceti Prutul" romanii nu si-au inchipuit ca vor fi impinsi mai departe de hotarul romanesc a Moldovei lui Stefan cel Mare si Sfant, dar asa au fost vremurile, sa ajunga sa fie sacrificati bunii romani carne de tun de catre nemti, impinsi peste hotarul stravechi al Moldovei.
Eminescu s-ar rasuci in mormant auzindu-va ca nu vorbiti limba romana, ci "limba moldoveneasca". Nu numai el, ci si bunica mea, Dumnezeu s-o odihnesca in pace, care in Romania fiind si traind nu ar fi acceptat sa i se spuna ca limba ei nu e limba romana. Ea vorbea in cel mai dulce grai moldovenesc, cu acel accent melodios, duios, presarat cateodata cu frumoase cuvinte arhaice care din pacate s-au pierdut, le mai gasim in cartile lui Ion Creangs.
Va invit sa cititi mai jos o veche poezie veche romaneasca din Oltenia, sa intelegeti pe acei olteni mandri, de nezdruncinat, romani din Oltenia unde chiar si Habsburgii, austrieci imperialisti, cand au vrut sa domneasca peste olteni au trebuit sa se retraga, sa fuga, caci nu au mai rezistat poporului, au fost alungati ei mari imperialisti de catre olteni. Cei care au impresia ca vorbesc in inventia numita "moldoveneasca" pot sa o citeasca? Ia sa vedem, cat se poate... Muica este un frumos arhaism, regionalism oltenesc, iar tastul este o inventie straveche din lut ars care se pierde pe zi ce trece.
Noi suntem un neam
Ca frunza lucind pe ram.
Daca n-aveam Jiu de soi,
Trageam Oltul mai la noi.
Cerul cat e de-nflorit
De la noi s-a-mpodobit,
Din stergarul nostru-a luat
Curcubeul lui vargat.
Luna plina, cand e roata,
Dupe painea-n tast e luata,
Iar sprinceana ei maiastra
Dupe cobilita noastra.
Serilor ca sa luceasca
Le-am dat cheia olteneasca,
Closca lui cu puii goi
Este clota de la noi.
Muica,
Suntem neam de piatra
Cand e vorba pentru vatra,
Suntem pui de Brancoveni,
De Panduri si de Jieni.
Daca n-aveam munti cum sint
Ii scoteam si din pamant,
Dunare daca n-aveam
Oltul Dunare-l faceam!
1)Hai nu mai căutați scuze la coaliția cu Hitler.., da, România a fost trasă pe sfoară, dar cam se primește prea șmecher - când Hitler cucerea toată Europa, Guvernul s-a dat de partea fasciștilor, iar când soveticii au început eliberarea, fuga contra lui Hitler. Au trecut anii și istoria se repetă - americanii a devenit o super-putere și iată că românia e în NATO. Ce va fi dacă nATO va pierde conflictul cu Rusia? 2)Mai recitiți balada MIORIȚA, sau romanul BALTAGUL și faceți concluzii...
De aceia Când a fost războiul Mondial România a ținut cu Germania?
și după și-a schimbat repede fronturile
@@agatievS Omule,haide sa o luam logic.
In 1916 Romania a intrat in Primul Razboi Mondial de partea Antantei pentru a recupera teritoriile locuite de romani.Puterea Antantei:Imperiul Austro-ungar,imperiul german,imperiul otoman etc..Romania a pornit campania in Transilvania,locuita majoritar de romani,primele luni a avuyt succes ajungand pana la Brasov,armata austro-ungara ne fiind pregatita de razboil cu Romania,dar cu ajutorul impeiului german,Romania trebuia sa se retraga din Bucuresti avand capitala la Iasi,vechea capitala a principatului Moldovei.
In 1917-18 Basarabia [Republica Moldova] de astazi,si-a capatat indepententa fata de Imperiul Rus,atunci imperiul rus fiind distrus de catre bolsievici.Fiind denumita Republica Democratica Moldoveneasca,iar primul imn de stat a fost,,Desteapta-te Romane'',ce imn il are Romania astazi,daca tu crezi in indentitatea etnica moldoveneasca de ce nu au denumit imnul ,,Desteapta-te Moldovene''?
Cand Republica Democratica Moldoveneasca si-a capatat indepententa,peste cateva luni era amenintata de bolsievici,fiind mai multe atacuri teroriste in republica democratica moldoveneasca.Asa ca in 1918 pe 27 Martie 1918 s-a proclamat unirea cu Regatul Romaniei.Romania fiind mai puternica decat basarabia asigurand siguranta poporului,fata de bolsievici..In 1920 a fost recunoscut trianonul asigurabd integritatea nationala a Romaniei..
In 1927 Regele Ferdinand cel Loial [cel care si-a tradat familia germana pentru acest popor] a murit,Carol al2-lea [fiul sau] fugind din tara cu amanda sa,lasand pe tron pe regele Mihai.El avand 6 ani a existat regenta regala ce a durat din 1927-1930,carol al 2-lea revenind in Romania luand tronul fiului sau.in 1939 germania nazista cu uniunea sovietica a atacat polonia,incepand Al doilea razboi Mondial.In 1940 Franta a fost invinsa de catre germani devenind stat papusa,ce franta era singura tara aliata cu Romania care le proteja integratatea teritoriala a Romaniei.Atunci a existat doua tratate demonice ,,Dictatul de la Vienna'' si ,,Pactul Rippentrop-Molotov'',in cel de la Vienna Romania a pierdut transilvania de nord si in molotov basarabia catre uniunea sovietica.Carol al doilea nefiind face nimic cu asta a abdicat de la tron lasand pe fiul sau Mihai atunci avand 17 ani,dar tot fiind minor Antonescu ,fost ministru,prim-ministru si general a Romaniei a devenit conducatorul Romaniei.Germania atunci fiind mai puternica ca URSS el a dorit alianta cu nemtii tocmai pentru ca stia ca Germanii au avut sanse mai mari de castig,asa ca pornit armele fata de nemti pentru a recupera teritoriile locuie de romani,recuperand basarabia si ocupand si Transnistria,pentru a da Trasnistria ca teritoriu de schimb pentru Transilvania de nord dupa ce se termina Razboiul.
@@agatievS Iti zic eu de ce si-a scimbat fronturile...
In septembrie 1942 începutul ofensivei și încercuirii de la Stalingrad l-au convins pe Antonescu că războiul este pierdut.
La începutul anului 1944 economia României era în pragul colapsului datorită cheltuielilor de război, lipsei mânei de lucru, „românizării” industriilor și comerțului (jefuirea sistematică a averilor evreiești, sub conducerea coruptă și neprofesionistă a lui Radu Lecca) și, combinată cu pierderile uriașe de pe front au accentuat resentimentul împotriva „bocancului german“ în rândul celor care în primă fază au sprijinit alianța cu Germania. Regele Mihai, care, inițial, nu s-a implicat efectiv în politica României,a fost atras să colaboreze cu liderii partidelor opoziționiste. La 23 august 1944 Regele Mihai și-a dat acordul pentru înlăturarea prin forță a mareșalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistițiului cu Aliații. În urma refuzului net al lui lui Antonescu, la 23 august 1944, Regele Mihai l-a destituit și l-a arestat (deoarece Antonescu a fost numit prim-ministru prin Decret-Regal al lui Carol al II-lea a fost dreptul Regelui Mihai să abroge decretul anterior, deci, acțiunea a fost legală și nu o lovitură se stat). Imediat, el l-a numit prim-ministru pe generalul Constantin Sănătescu, în fruntea unui guvern compus din militari și reprezentanți ai Blocului Național Democrat, ca miniștri fără portofoliu. În aceeași zi, seara, la orele 22:00, Regele a difuzat „Proclamația către țară”, prin care anunța revenirea la un regim democratic, încheierea războiului cu Aliații și întoarcerea armelor împotriva forțelor Axei. Acestea, însă, nu au împiedicat continuarea ocupației sovietice și, nici pâstrarea în captivitate a circa 130.000 de militari români în Uniunea Sovietică, unde mulți au pierit în lagăre de muncă forțată.
Respect. Maxim. Doamna. Profesoară. Daniela.
Mut respect Doamna ❤
Va salutam din Romania!!!! Bine ați vorbit doamna. Și acum întrebare: in ce limba am scris?
Ati scris in olteneasca... ;)
@@ivdragoslav😅😅😅
Moldova lui Stefan cel Mare
Felicitări!
Așa ar trebui să fie un MINISTRU al învățământului !
Lucian Boia: "Stefan cel Mare n-a fost romin si a vorbit moldoveneste"
ua-cam.com/video/U7fiZN_LqBQ/v-deo.html
Memorabil " Mai numiti-mi un popor care isi contesta propria limba". Excelent spus.
In 1643 s-a tiparit la Iasi "Cartea romaneasca de invatatura" cu binecuvantarea Mitrop. Varlaam si pe cheltuiala lui Vasile Lupu, Domnul intregii Moldove.
Dodon oare stie ?
@Aldoma-up8od n 1643 s-a tiparit la Iasi "Cartea romaneasca de invatatura" cu binecuvantarea Mitrop. Varlaam si pe cheltuiala lui Vasile Lupu, Domnul intregii Moldove.
Mai ții minte, măi dragă Mărie,
Când nu era' struguri copți la vie
Și tu erai mică, Măriuță,
Nu știai să dai nenii guriță?
Și tu erai mică, Măriuță,
Nu știai să dai nenii guriță...
Când era cicoarea îmbobocită
Tu erai mică și îmbrobodită,
Aveai băsmăluță roșioară,
Miroseai a flori de primăvară,
Aveai băsmăluță roșioară,
Miroseai a flori de primăvară.
Ți-am luat băsmăluța uite așa,
Să vad cum îți șade fără ea,
Și ți-am lăsat coadele pe spate
Să te cunosc, fată, de departe,
Și ți-am lăsat coadele pe spate
Să te cunosc, fată, de departe.
Să nu crezi, neicuță, c-am uitat
Că erai frumos și erai 'nalt,
Și m-ai dus la apă la Gilort,
Da' eu nu știam, neică, să-not,
Aveam cămășuță cu albiță,
Nu știam să-ți dau ție guriță.
Dacă înțelegi asta, ești neam cu mama lui Ștefan cel Mare. Ești român.
Lucian Boia: "Stefan cel Mare n-a fost romin si a vorbit moldoveneste"
ua-cam.com/video/U7fiZN_LqBQ/v-deo.html
Sunteti bravo Doamna Vacarciuc!
Ar fi un lucru foarte bun ,ca pe canalele tv.și ale internetului să fie retransmisă această emisiune ,cu așa lămurire clară,pe care ne oferă d. Vacarciuc .Cu mult respect doamnă!!❤
RESPECT DOAMNĂ.ASA SE VORBEȘTE.FĂRĂ SOFISME ȘI CLAR CA APA❤❤❤❤
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă:
1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga.
2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea!
3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716;
4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628;
5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697;
6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591
7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.;
8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa;
9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745)
10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787
11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824;
12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832
13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771;
14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635
15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716
16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716,
Dicţionare ale limbii moldoveneşti:
17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719.
18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672;
19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588
20. Regulamentul organic al Moldovei 1831
Ediții
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852
Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874
Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878
Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908
Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911;
Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912;
Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921;
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933.
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943.
Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939
Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944.
Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944.
Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955
Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958.
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978
Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979
Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984
Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986;
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989
Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990
Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20
Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor.
Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
Am ascultat palavrajela asta pina la urma...
Pentru tineri, care nu s-au interesat de tema - ,,face😂"...
Dar!!!
Ma bucurat mult faptul, ca sint multi conpatrioti, care cu mare inflacarare аpara limba materna - limba tarisoarei noastre iubite MOLDOVA❤❤❤!
MOLDOVENI, SA NE AUZIM CA MOLDOVENI! SA FIM DEMNI STRAMOSILOR!
trei ciobanei: unul vrancean,
unul ungurean,
unul MOLDOVEAN😊😊😊😊😊❤!
Moldoveni- va iubesc!
@Aldoma-up8od ❤️🙏
ORICE moldovean este ROMÂN !
@Aldoma-up8od Trezește-te maldavane mancurt și cretin și nu mai spune prostii !
De neamul moldovenilor așa începe, lepădătură scârboasă rusească:
„Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescŭ
Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescŭ și muntenescŭ și câți sunt și în Țările Ungurești cu acest nume, ROMÂNI și până astăzi, de unde suntŭ și de ce seminție, de când și cum au dăscălecat, acéste părți de pământŭ, a scrie, multă vréme la cumpănă au stătut sufletul nostru.
@@ppn194 asta e si raspunsul!
Ca sa nu fim cu litera mica moldoveni, da ,, rominasii" cu mare trebue sa fim aparte: MOLDOVA
ROMania
Moldovenii au fata lor proprie, da fratii rominas se intorc unde bate fintul😉
Vati ,, proslavit" - si cu hitler, si cu nato, ati inpuscat pe Ceusescu si sotie...
Aborejeni☺️!
Orice MOLDOVEAN ESTE MOLDOVEAN!
@@moldavschiiadmiralorice moldovean este maramureșean ca de acolo au venit oamenii și au fondat Moldova (Dragoș, Bogdan).
Cei care au primit cetatenia romaneasca si nu o respecta trebuie sa le fie retrasa. Cei care aleg sa nu respecte constitutia in baza careia au primit cetatenia trebuie de buna voie sa renunte la ea, deoarece prin atitudinea lor nu se mai considera cetateni ai acelei tari. Cetatenia nu presupune numai drepturi ci si obligatii. In ceea ce priveste unirea ea nu este realizabila atata timp cat nu exista consens.
Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.
Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Şi pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.
Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său,
Vorbiţi, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu.
Fraţi ce-n dulcea Românie
Naşteţi şi muriţi
Şi-n lumina ei cea vie
Dulce vieţuiţi!
De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiţi ca să roşească
Ţărna ce călcăm?
Limba, ţara, vorbe sfinte
La strămoşi erau;
VORBIŢI, SCRIEŢI ROMÂNEŞTE,
PENTRU DUMNEZEU!
Mai frumos și mai accesibil nimeni nu a vorbit despre limba.noastra, cea romina,cum a facut-o Dna Daniela Vacarciuc!
Doamna Vacarciuc me-
rita stima în mare respect și maximă stima din partea celor care iubesc adevărul!
Foarte frumos
Dacă scoatem rusismele; tihna, uliță, duh, văzduh, slujba, graniță, nădejde, săvârșite, etc. Si le înlocuim cu; liniste, cărare, spirit, cer, frontiera,speranță, făcute. Ar fi mai frumoasa si mai LATINA limba ce o vorbim.
@@flufycat2748 Nici italiana nu este limba latina ci derivata din aceasta. Nici spaniloa cu influentele ei diverse si nici franceza. Limba romana este. Si este frumoasa asa cum este!
@@flufycat2748 Nu sunt rusisme, sunt slave. Românii au conviețuit cu slavii.
A spus că ȚARA ROMÂNEASCĂ S-A FORMAT ÎNAINTEA ȚĂRII MOLDOVEI... Pe atunci, însă în toate actele figura UNGRO-VLAHIA (adică VALAHIA DINSPRE UNGARIA), anume această porțiune, care făcea parte din marele teritoriu VALAHIA, mai târziu , în interior a apărut noțiunea de Muntenia, ca mult mai tîrziu să ajungă laȚARA ROMÂNEASCĂ. Deci, după documente istorice eu văd Principatul MOLDAVIA și Vallachia, dar faptul că după sute de ani în interior au numit-o Țara Românească asta nu înseamnă că se numea și de la-nceput. Tot aici pivesc și cu ce caractere sunt scrise primele cronici al Principatului moldav și a muntenilor și era departe de cel latin... Totul ce avem la ziua de azi a apărut mult mai târziu, după multe evenimente istorice. O să vin la orele doamnei să-mi arăte vechile documente...
Nici Moldova nu s-au numit așa de la început. Era cunoscuta ca Valahia Minor. Chiar Stefan cel Mare, în corespondența cu statele europene folosea termenul de Moldo-Vlahia. Alfabetul folosit nu este totuna cu limba folosită. Poți să ai limba romanica și să ai alfabet slavon. Turcii au folosit alfabetul arab și apoi au trecut la alfabetul latin. Nu s-au transformat din arabi în latini ci au fost turci și au rămas turci!
perioada de formare a limbilor si a tarilor contemporane nu a fost evul mediu, ci epoca moderna, cand in baza unui trecut cultural si istoric, a dat nastere la termeni noi, stiinte noi, inclusiv lingvistica si harta geopolitica, care se schimba intr-una, pacat ca prin dusmanie, agresivitate si razboi la unii
@@lilianacalmatui1872 Perioada de formare a limbilor a început de când omul a coborât din copac.
@@lilianacalmatui1872 Limba Romana se formeaza de vreo 2000 de ani sau mai mult. Sunt argumente ca dacii si tracii vorbeau probabil tot un dialect latin pe care noi romanii, si cei ce vorbesc dialecte ale limbii romane (aromanii) l-am mai putea intelege inca. Este celebra expresia *"Torna torna fratre!"* rostita de un soldat local in timpul unei campanii de noapte a bizantinilor impotriva avarilor in Muntii Balcani in anul 587, prin care un soldat caraus local, era avertizat de un alt soldat localnic ca sa se întoarcă fiindca ii cazusera sacii cu provizii de pe catar, iar ceilalti soldati care erau din alte zone departate si nu cunosteau limba localnicilor, cat si avarii care erau aproape, s-au speriat, luand-o ca pe un semnal de alarma ca sunt atacati. Este cel mai vechi exemplu consemnat al Limbii Române timpurii ce se vorbea in arealul triburilor Daco-Trace acum aproape 1500 de ani. Noi intelegem propozitia chiar si acum, putand spune *"Întoarnă, întoarnă, frate!"*
Românii nu și-au spus niciodată valahi. Acesta a fost un termen folosit de cancelariile străine. Sunt o mulțime de mărturii că românii își spuneau român, rumân și nu valah.
Mă întrebam: de ce nu am dificultăți în a explica fiului meu sau admiratorilor dialectului moldovensc '"în ce limba se vorbește la Chișinău?"" si am avut o revelație: pentru că acum 28 de ani în urma dna Vacarciuc a fost PROFESOARA mea de istorie!!!! Va Multimesc inca o data Doamnă!!!!
Lucian Boia: "Stefan cel Mare n-a fost romin si a vorbit moldoveneste"
ua-cam.com/video/U7fiZN_LqBQ/v-deo.html
Multumim Rominilor pentru ajutoarele materiale si umanitare pentru Ucraina ,Подяка Руминам за пидтримку України в біди ,респект пани професор .
❤❤❤
Santem Romanii cu totii ❤indiferent unde locuiti in Republica Moldova , Ucraina , Serbia , Bulgaria , Ungaria ? Dar Romanii mai locuiesc si in Macedonia , Croatia , Albania , Slovacia chiar Cehia ? Aromanii si Volohii ❤ vorbitori de Romana !
Corect!
Foarte frumos. Doamna Daniela Vacarciuc a tinut o lectie exceptionala de limba, cultura si morala. Multumim.
Are foarte mare dreptate !
Felicitări pentru munca voastră pentru adevăr și dreptate.
Bravo doamna! Noroc ca mai exista oameni ca dumneavoastra si in Moldova sovietica!
Limba Română este vorbită și în afara graniței României. România este înconjurată și se vorbește Limba Română. ❤❤❤❤❤❤
Bine sunt toate limbile toate sunt bogate și frumoase este o plăcere sa știi sa înveți limbi . Dar ce are limba și economia și hoția dca suntem furați pe graiul nostru fiecare care vine la putere stirneste fobii sau rusofobie sau Româno fobie 😀sau Găgăuzofobie . Noi suntem un popor bogat cu multe noroade noi dacă respectam și vrem respectați nu sa intrzicem oamenilor sa vb graiul lor russ sau găgăuz sau bulgar ucrainean Neamț . Noi trebue sa ocrotim totul sa ne unim toți din Moldov și sa mergem spre Hoții din parlament Sandu sor dodon filat plohotniuk toți șut curve toți de împușcat trebue toți ne-au vindut trebue sa știm Dușmanul nostru este guvernul Moldovei el ne duce in eroare cu fobii noi vrem hoția terminată și țara sa facă schimburi cu toți și cu toate țările vecine nu sa facă polìica lui Nato sau ue 31 de ani nu ram interesat pe nimeni astăzi toți vor sa le acceptam prostiile lor noi trebue Safin liberi nu sa acceptam ue și nato ca aceasta va fi terminarea Moldovei ue și nato . Au contstruit uzine fabrici spitale scoli grădiniței uniunea sovietica aceasta hoți mi-au furat doar și ne-au vindut țara noi trebue sa trăim bine cu toți vecinii punkt nu fobii ca Ucraina nici cind n-o sa întoarcă teritoriile Moldovei ce au fost răpite de la Moldova . Dacă Ucraina era un vecin bun el întorcea teritoriile Moldovei far discuție simplu și fără fobii bai vecine țin dreptul tău dar nu vb și lingeți in cur pe nazi Zelenski și nazi ue și nazi nato ei vor dor sa avem război la noi in țara sa ne destruge singuri cu fobii cu prostii cind nevoi trezi vom fi morți😜😀
@@ivanciobanu3615 "Au contstruit uzine fabrici spitale scoli grădiniței uniunea sovietica..." si foarte multi incuiati, prosti, analfabeti, ca sa fie usor de manipulat.
@@ivanciobanu3615 Deci sa inteleg ca Finlanda , fosta Gubernie rusească, țările Baltice, tari slave precum:Cehia, Slovacia, Slovenia, Croatia au ÎNCETAT să mai existe pentru ca acum sunt in UE si NATO????? Ha ha ha Ha! Jumate din Basarabia are buletine românești,deci sunt CETĂȚENI NATO si UE. Oare cat de incult esti si intoxicat sovietic????
Asa e. Limba noastra se vorbeste si se vorbea in forma ei straveche, de mai bine de 1400 de ani in urma, pe teritorii mai mari si in afara actualelor granite ale noastre actuale.
Este celebra expresia *"Torna torna fratre!"* rostita de un soldat local in timpul unei campanii a bizantinilor impotriva avarilor in Muntii Balcani in anul 587, prin care un soldat caraus local, era avertizat de un alt soldat localnic, ca sa se întoarcă fiindca ii cazusera sacii cu provizii de pe catar, iar ceilalti soldati care erau din alte zone departate si nu cunosteau limba localnicilor, s-au speriat, luand-o ca pe un semnal de alarma ca sunt atacati. Este cel mai vechi exemplu consemnat al Limbii Române timpurii ce se vorbea in arealul triburilor Daco-Trace acum aproape 1500 de ani. Noi intelegem propozitia chiar si acum, putand spune *"Întoarnă, întoarnă, frate!"*
Orce limba ce știe omul este primită și frumoasa dar in Moldova jocuri de limba se încep cid situația politica de a ascunde ceva sau a prosti prostimea le bagă limba . Limba nu este problema in Moldova problema este hoția in Moldova și politica in Moldova Moldova trebue sa nu fie unealta lui nato sa îndeplinească funcții russofobice sau alte . Trebue sa facă economie simplu și sa trăiască bine cu vecinii și schimbul de mărfuri. Marga Dar Maia Sandu este o curva politica ce știe a manipula lumea și sa joace cu sentimentele noroaielor ce de veacuri trăiesc sis moldoveni dar vorbesc diferit bulgara găgăuza ucraineana russa română sau moldovenește suntem toți moldoveni punkt . De 31 ani tot ne fura dela Snegur PINA la Maia Sandu trebue împușcați toți toți sunt hoți și vin la putere susținuți de diferite clanuri oligarhice sau filantropi sau interese actelor tari kapitaliste și geopolitice nimeni de 31 de ani nu a vb de economie sau construit scoli uzini fabrici sa dezvolte agricultura unde și cui sa vindem producție schimb de mărfuri educație medicina nimeni Toți tilharii și curvele PINA astăzi fac ordine ale altor state Maia este ultima președinta ce îngroapă Moldova ultima ce o dezbina și o distruge și oamenii părăsesc țara și se vind paminturi altor state tot Maia a dat orden tot Maia destruge scoli sate primarii
„Sute de ani românii au fost, cel puțin indirect, stăpâniți de turci; niciodată, însă, în curgerea veacurilor, turcii nu au pus în discuție limba și identitatea română. Oriunde românii au căzut sub stăpânirea directă sau indirectă a slavilor, dezvoltarea lor firească s-a curmat prin mijloace silnice.”
-Mihai Eminescu
Moldova e România și 'moldovenii' sunt români! 'Moldoveneasca' este româna! Reunirea va veni în curând! Eu vreau reunirea! 🇲🇩🤝🏻🇷🇴
De fiecare data cand aud moldovenii de peste prut vorbind, am impresia ca aud o limba românească vorbita cumva incomplet sau cu multe influente reușești, parca ceva nu se leaga cum trebuie, probabil rezultatul acelor mulți ani de încercare de rusificare.
România 🫂 mare 💯🇷🇴🤜🤛✌️🇷🇴🇲🇩💯
@Aldoma-up8odrusii au făcut în 1821 negocieri cu principatul Moldovei în vederea Basarabiei? Nu au anexat o fără sa I trece pe nimeni. Tezaurul a fost furat de sovietici care terorizau basarabia. Sfatul Tarii a votat unirea cu Romania din propria lor conștiința nu fortati ei au cerut interventi armatei romane. Sovieticii au început sa deprindă jafuri nu doar în Basarabia dar și în România când ii lasau de izbeliște aliații romani în fata germanilor. Rusia a cotropit și jefuit o grămadă de nații asa ca ei sunt ultimii care sa acuze pe cineva de nereguli teritoriale.
Bravo D- na Daniela , o explicatie super de clar !!!!!!
Lucian Boia: "Stefan cel Mare n-a fost romin si a vorbit moldoveneste"
ua-cam.com/video/U7fiZN_LqBQ/v-deo.html
Pe toate canalele la știri trebuie de arătat, pentru cei care pretind că vorbesc ,,moldovenește,, dar in realitate nu cunosc de cit limba rusă...😢
Limba Baltiana, limba Cahuleana, Limba Tiraspoleana cand apare??
Zilele trecute am intrebat o doamna din Rem Moldova, sustinatoare a limbii moldovenesti, si care spunea ca limba moldoveneasca e diferita de limba romana, eu in ce limba vorbesc cu dumneaei, in Moldoveneasca sau in Romana. La care doamne mi-a raspuns sec, data viitoare iti voi vorbi in rusa. Deci, acum incepe sa-mi fie clar, o corcitura de rusa cu romana, inseamna pentru unii asa zisa limba moldoveneasca.. Eu asa percep, sau poate gresesc.
@@florinprisecaru4809 așa e....toți rușii strigă în limba rusă că vorbesc moldovenește dar in realitate nici măcar nu cunosc limba măcar așa cum o numesc ei ,,moldovenește,,. Rezultatul propagandei rusești de ani de zile i-a mai mușcat pe unii că nici acum nu înțeleg că rusul ne divizează pentru a fi mai slabi....
@@ya4101 e foarte , foarte greu. Sincer si fara supar pe cineva, dar adrerarea la UE, chiar si in 2030 mi se pare un termen nerealizabil Nu pentru ca Moldova sau romanii moldoveni nu ar merita asta, ci pentru ca, deportarile, reeducarile si anii traiti sub sovietici si-au pus foarte greu amprenta. Va terbui sa treaca multe generatii ca aceasta populatie sa se curete complet. Doamne ajuta!
@@florinprisecaru4809Era o jigodie!
Foarte frumos, mulțumesc!
O doamna SUPER TARE!!
Sănătate!!
Bravoo!!!
Mulțumim frumos pentru ajutor și pentrue
Explicații clare
Mulțumim doamnă scumpă , pentru explicațiile date .....sunteți o comoară acum descoperită!...
Felicitări pentru adevăr spus 🎉🎉🎉
bravo doamnei profesoare, de la un roman de la BUCURESTI!!!
Lucian Boia: "Stefan cel Mare n-a fost romin si a vorbit moldoveneste"
ua-cam.com/video/U7fiZN_LqBQ/v-deo.html
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă:
1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga.
2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea!
3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716;
4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628;
5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697;
6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591
7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.;
8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa;
9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745)
10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787
11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824;
12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832
13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771;
14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635
15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716
16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716,
Dicţionare ale limbii moldoveneşti:
17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719.
18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672;
19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588
20. Regulamentul organic al Moldovei 1831
Ediții
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852
Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874
Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878
Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908
Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911;
Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912;
Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921;
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933.
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943.
Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939
Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944.
Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944.
Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955
Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958.
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978
Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979
Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984
Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986;
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989
Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990
Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20
Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor.
Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
Indiscutabil noi vorbim limba română. In Italia in manualul de geografie clasa 5-6 unde sunt arătate toate țările lumii, așezarea geografică, populația, limba vorbită, referitor la RM se spune că limba vorbită în această republică este limba română. Printre altele manualul este făcut de italianul Volpe și rusul Dobrovolski. Accentuez rusul Dobrovolski.
Teoria maldavanizmului a fost inventata de catre Stalin incepand cu anul 1924.
@Aldoma-up8od tu ști istoria stalinista ești un nimeni in domeniu lingvistic asa că asculta specialiștii din toată lumea cu excepția unor politruci din fosta URSS
Unde avea Moldova capitala bai prietene ?
Ca tot latri pe aici ca Moldova si bla bla ...
Cu parere de rau unini dintre moldoveni nici macar nu observa ca drapelul moldovei este identic cu cel romanesc
Respect stimată doamnă, a-ți dat o explicație foarte bună
Nimic clar!Ea vorbeste mult si nimic clar,ea vorbeste numai de veacul 19.Dar mai inainte ce a fost?Ea stie istoria?Sintagma"limba moldoveneasca" se gaseste in multe documente din veacuri de inainte de veacul 19.Nu am nimic contra limbii romane,dar de ce doamna ne educa moral,dar nu a vorbit nimic concret la tema.
@@lenacazacu8924 ua-cam.com/video/nuY-lJ8uoPk/v-deo.html
@@lenacazacu8924 da mie îmi pare că D-voastră ați scris un comentariu față justificație,aume nu va fost de înțeles în explicațiile acestei Doamne? Ce nu vă este înțeles în privința secolului 19?poate ne luminați mințile cu cunoștințele D-voastră în privința limbii moldovenești?????
Ziceți că nu aveți nimic în portiva limbii române, atunci spuneți-mi vă rog care este diferența istorică a noastră că popor și inclusiv diferența limbii corect vorbite????
@@lenacazacu8924 Nu ati inteles nu pentru ca nu a explicat dumneai clar si argumentat ci pentru ca nu puteti dumneavoastra sa intelegeti si alegeti sa nu acceptati.
Da, exista sintagma ''limba moldoveneasca'' in documente vechi dar in aceeasi masura, in documente la fel de vechi sau chiar mai vechi exista sintagmele ''limba valaha'' ( limba in care Stefan insusi a depus juramantul de credinta, ca vasal, fata de Kazimir al Poloniei) dar si ''limba românească''. Exista si marturii ( ale unor calatori straini) ca moldovenii insisi isi ziceau români iar unii dintre ei isi numeau chiar si tara, Țară Românească. Un ofiter finlandez care s-a aflat intr-o calatorie mai lunga prin Moldova, prin sec XVII, afirma ca batranii isi denumeau astfel tara si ca locuitorii Moldovei se suparau daca le ziceai moldoveni dar se bucurau cand le spuneai ''frate român''. Toate astea demonstreaza ca sintagma ''limba moldoveneasca'' a aparut mult mai tarziu dacat '' limba românească'' si nu a inlocuit-o niciodata ci doar a circulat in paralel cu aceasta. Mai mult, exista mici amanunte care pot sugera ca sintagma ''limba moldoveneasca'' a fost impusa de clasa boierimii neautohtone.
@@sergiubarbos9880 Stii ce nu-mi place in toata casa aciasta?Nu-mi place,ca din problema limbii,care ar trebui primita cu dragoste,se face politica.Si inca ce politica,ca mai s-ar ucide om pe om.Eu tare bine inteleg,ca lucrul acesta este facut special acu.:ca sa invrajbeasca si mai mult popoarele unu impotriva altuia.Nu era acum momentul cu limba.Acum ,cind lumea si asa o duce foarte rau.Dar eu nici nu astept altceva de la Sandu si PAS.Ei sint niste "botanici" si inca si tradatori.Economia la ei e pe ultimul punct.Principalul ei vor sa indepluneasca programul Soros :propaganda cit mai puternica impotriva Rusie.Cu Ucraina,cu Romania s-a primit mai usor,dar aici nu era omul lor,dar acum o infla ca pe un balon pe Sandu ,iar ea joaca intocmai,cum acestea ii cinta.Si sint convinsa,ca cu bine nu se va termina totul!Dar problema limbii au ridicat-o,ca sa atite lumea si mai tare,care vrea sa inteleaga lucrul acesta!
Alături sau pe lângă vorbele pline de adevăr, tot ce grăiți DOAMNĂ DRAGĂ, este mai mult decât REAL & ADEVĂRAT & AUTENTIC & PLIN DE ORIGINALITATE & FOARTE AUTOHTONĂ ! ✌️👍♥️
O DOAMNĂ cu spirit DACO- ROMÂNESC, cu care BUREBISTA, DECEBAL și MULȚI, MULȚI ALȚI BRAVI
STRĂMOȘI, S-AR MÂNDRI NESPUS cu (mai întâi de toate) " OMUL DACO-ROMÂN " care vă reprezintă cu vârf și îndesat ! Tot RESPECTUL CUVENIT, atât D-STRĂ cât și tuturor celor care vă cunosc sau auzit de persoana D-STRĂ!❤
RESPECT doamnei profesoare .🥰❤️
Stimată și ințeleaptă doamnă! 🌹
Îmi pare rău ca unii istorici insista gresit re-desenând pe hărțile istorice (vechi) “Țara românească” in loc de “Valahia”
@@Acasa558Moldovenii spuneau Muntenia, străinii Valahia, ei-Țara Românească.
Este interesul celor care vor sa ne dezbine. Nu i băgați în seamă. Ascultați specialiștii. Doamne ajuta.
@@sergiuneagu1604 Denumirea corecta este Muntenia sau Tara Munteneasca. De ce celelalte 2 sunt gresite ? Pentru ca : a) tari romanesti erau resp. sunt toate 3 (Transilvania, Muntenia incl. Dobrogea si Moldova), deci nu doar Muntenia era "tara romaneasca" ; b) Denumirea de "valah" (sau "blah") era data de straini romanilor din oricare din cele 3 provincii, deci nu se referea doar la romanii din Muntenia.
Respect doamna Vacarciuc!!!La noi cine tine la limba moldoveneasca???Toti cei care au ajuns la putere fiind dirijati de cei care nu ne-au iubit limba si ne-au pocit-o!!!Limba noastra e limba romana -- cea mai dulce si frumoasa limba !!!
Dar opinia mea este,ca limba este un instrument de manipulare,sarmanul popor,la noua lege,probabil este o coalitie din afara tarii cu interese economice,si vor sa cucereasca robi,pentru ce?Pentru exploatare,nimeni nu ajunge bogat pana cand nu exploateaza,lectiile de istorie din pacate se falsifica pentru interese.Lumea trebue sa se mintalizeze.
❤r
Lb romana = lb moldoveneasca modernizata
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă:
1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga.
2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea!
3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716;
4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628;
5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697;
6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591
7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.;
8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa;
9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745)
10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787
11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824;
12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832
13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771;
14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635
15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716
16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716,
Dicţionare ale limbii moldoveneşti:
17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719.
18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672;
19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588
20. Regulamentul organic al Moldovei 1831
Ediții
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852
Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874
Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878
Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908
Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911;
Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912;
Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921;
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933.
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943.
Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939
Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944.
Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944.
Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955
Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958.
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978
Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979
Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984
Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986;
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989
Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990
Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20
Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor.
Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
Respect doamnă Vacarciuc.!!!.
❤Limba noastrai o comoara In adincuri afu data complimente penrru emisiune
Pana si românca Vlah a inceput sa "gavareasca" perfect Limba străbunilor ei. VLAH= roman, locuitor al Valahiei Marele Alexandru Vlahuță ar putea fi strabunicu lui IRINA.
Chiar mă întrebam de ce Irinuca Vlah nu își cunoaște obârșia, sau o cunoaște dar o neagă... ce nu fac unii pentru bani! 🙂
Germanii, Italienii etc sunt si vorbesc germana sau italiana desi provin din state mai mici ce s-au unit abia recent, fenomen identic cu Romania. Natia e una si statul national e altceva. Românii cetateni americani sunt tot români, Eminescu este român si când era la Viena etc etc
Felicitari D-na profesoara .
Romania ca tara ca stat cu asa denumire a aparut pe harta europei in anul 1858 si a fost formata de moldoveanul Alexandru Ioan Cuza.
Nu vor sa auda😊!
Ba prostule, sa spui ca Romania ca tara a aparut pe harta Europei la 1859 e ca si cum ai zice ca Germania a aparut in 1990. Sau ca italienii au aparut ca natie in 1861, ba voi sunteti prea prosti pentru secolul acesta. Apropo, la 1858 voi nu faceati parte din Moldova! Erati sub ocupatie tarista. Sclavule!
@@moldavschiiadmiral Măi inteligență mică și foarte mică.... de tip siberian...
ȚARA UNIFICATĂ sub numele ROMÂNIA ... A APĂRUT in 1859... tot așa cum ȚARA UNIFICATĂ NUMiTĂ ITALIA A APĂRUT CU VREO 2 ANI MAI TÂRZIU DECÂT ȚARA UNIFICATĂ NUMITĂ ROMÂNIA și cu VREO 8 ANI MAI DEVREME DECÂT ȚARA UNIFICATĂ NUMITĂ DEUTSCHE LAND = GERMANIA.
Însă ca să existe ȚARA UNIFICATĂ NUMITĂ ROMÂNIA... AU TREBUIT SĂ EXISTE MAI ÎNTÂI:
ȚARA RUMÂNEASCĂ (așa cum se numește ea înca de la fondarea ei în secolul 13)
și ȚARA MOLDOVEI ... așa cum se numește ea de prin secolul 14 -15.
Moldoveanul Alexandru IOAN CUZA (ce provenea dintr-o familie cu rădăcini Italienești) ... a fost ALES DOMN și în ȚARA MOLDOVEI și în ȚARA RUMÂNEASCĂ ... de către parlamente și de către locuitori... ca DOMN al ROMÂNIEI!
Cu alte cuvinte, CUZA nu a FĂCUT UNIREA... ci UNIREA L-A FĂCUT DOMN PE EL!
În plus... eu nu înțeleg de ce idioții ca tine vorbesc despre MOLDOVA lui ALEXANDRU IOAN CUZA... că zău dacă înțeleg ce legătură are MOLDOVA mamei mele... și a lui ȘTEFAN CEL MARE... cu gubernia RUSEASCĂ în care te-ai născut tu, măi... inteligentule!
La momentul unirii de la 1859... "MOLDOVA" ta NICI NU EXISTA MĂCAR... pentru că din câte îmi amintesc eu... era gubernie Rusească și NU MAI făcea parte din MOLDOVA strămoșilor mei!
Din punctul meu de vedere... ca MOLDOVEAN AUTENTIC... din MOLDOVA AUTENTICĂ... din SUCEAVA... din capitala MOLDOVEI lui STEFAN CEL MARE... vărul lui VLAD ȚEPEȘ... și ambii fiind NEPOȚI ai lui MIRCEA CEL BĂTRÂN... care l-a rându-i era descendent al lui NEGRU VODĂ... fondatorul ȚĂRII RUMÂNEȘTI... la inceputul secolului 13....
EU NICI NU V-AȘ PERMITE SĂ FOLOSIȚI DENUMIREA DE REPUBLICA MOLDOVA ci ... GĂGĂUZIA...
așa că din punctul meu de vedere... nici măcar LIMBĂ MOLDOVENEASCĂ n-aveți dreptul să-i spuneți... pentru că TÂMPIȚII ca voi N-AU NIMIC DE-A FACE NICI MĂCAR CU MOLDOVA ISTORICĂ!
Măi inteligență mică și foarte mică.... de tip siberian...
ȚARA UNIFICATĂ sub numele ROMÂNIA ... A APĂRUT in 1859... tot așa cum ȚARA UNIFICATĂ NUMiTĂ ITALIA A APĂRUT CU VREO 2 ANI MAI TÂRZIU DECÂT ȚARA UNIFICATĂ NUMITĂ ROMÂNIA și cu VREO 8 ANI MAI DEVREME DECÂT ȚARA UNIFICATĂ NUMITĂ DEUTSCHE LAND = GERMANIA.
Însă ca să existe ȚARA UNIFICATĂ NUMITĂ ROMÂNIA... AU TREBUIT SĂ EXISTE MAI ÎNTÂI:
ȚARA RUMÂNEASCĂ (așa cum se numește ea înca de la fondarea ei în secolul 13)
și ȚARA MOLDOVEI ... așa cum se numește ea de prin secolul 14 -15.
Moldoveanul Alexandru IOAN CUZA (ce provenea dintr-o familie cu rădăcini Italienești) ... a fost ALES DOMN și în ȚARA MOLDOVEI și în ȚARA RUMÂNEASCĂ ... de către parlamente și de către locuitori... ca DOMN al ROMÂNIEI!
Cu alte cuvinte, CUZA nu a FĂCUT UNIREA... ci UNIREA L-A FĂCUT DOMN PE EL!
În plus... eu nu înțeleg de ce idioții ca tine vorbesc despre MOLDOVA lui ALEXANDRU IOAN CUZA... că zău dacă înțeleg ce legătură are MOLDOVA mamei mele... și a lui ȘTEFAN CEL MARE... cu gubernia RUSEASCĂ în care te-ai născut tu, măi... inteligentule!
La momentul unirii de la 1859... "MOLDOVA" ta NICI NU EXISTA MĂCAR... pentru că din câte îmi amintesc eu... era gubernie Rusească și NU MAI făcea parte din MOLDOVA strămoșilor mei!
Din punctul meu de vedere... ca MOLDOVEAN AUTENTIC... din MOLDOVA AUTENTICĂ... din SUCEAVA... din capitala MOLDOVEI lui STEFAN CEL MARE... vărul lui VLAD ȚEPEȘ... și ambii fiind NEPOȚI ai lui MIRCEA CEL BĂTRÂN... care l-a rându-i era descendent al lui NEGRU VODĂ... fondatorul ȚĂRII RUMÂNEȘTI... la inceputul secolului 13....
EU NICI NU V-AȘ PERMITE SĂ FOLOSIȚI DENUMIREA DE REPUBLICA MOLDOVA ci ... GĂGĂUZIA...
așa că din punctul meu de vedere... nici măcar LIMBĂ MOLDOVENEASCĂ n-aveți dreptul să-i spuneți... pentru că TÂMPIȚII ca voi N-AU NIMIC DE-A FACE NICI MĂCAR CU MOLDOVA ISTORICĂ!
Da! Corect! Si???
Tot. Respectul. Doamna. Profesoară
Dodon și haita de Socialiști și Comuniști ascultați și învățați, că din pricina voastră lumea se încurcă in ce limbă vorbesc.
Bravo, doamna
Минчуношилор
Foarte corect.😂😂😂😂😂😂😂
Eu întreb , oare aceste probleme sunt subiecte de secol xx1 e posibil atâta incultura in acest secol , sa-ți pui astfel de întrebări
💙💛❤
offf🤦🏻♂️ dar de Dacia ai uitat?
Pai asta , de dacia o uitat ! Pai daca vorbiti romina, de ce nu scriti in chirilica limba voastră? Moldovenii de adica dacii o grait pe moldoveneste care era citita in chirilica. Si in fine tara rominii nu exista inca cind noi moldovenii am vorbit limba moldoveneasca. OF, corect pentru ea e tirziu ça sa plece la scoala.
Coșeriu nu a fost fondatorul lingvisticii, o disciplină foarte veche, ci a fost specializat în lingvistica limbilor romanice.
Coșeriu e unul din puținii lingviști europeni de așa talie.
Coșeriu ”este fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen. Părinte a ceea ce azi se numește lingvistica integrală, Eugeniu Coșeriu este unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX”
@@ionbrad6753 De acord, dar doamna care a fost intervievată nu a precizat ceea ce ați scris dvs.
Iar romana e o limba romantica...
Bravo, doamna!
Scoliti-i pe politicieni!
Limba romina e foarte frumoasa.
Gata !! Cînd ma sfadesc pe internet cu rusnacii!!! Le spun ca de la descalicatu lu bogdan !!!
Problema este educatia pe care au primit-o atatia zeci de ani. In Romania limba rusa a fost obligatorie o perioada lunga, dar din fericire am reusit sa ne eliberam. Dincolo de Prut marea majoritate au fost fortati sa invete limba rusa, ( chiar daca Buneii nu au invatat niciodata rusa). Ca sa va dati seama de amploarea pe care a avut-o acest program al imperiului rus de uniformizare a limbii vorbite si a culturii, pot sa va dau un exemplu. Lucrand in Germania, acum peste 15 ani, am livrat un colet unei familii din Ucraina proaspat mutata acolo. Din cauza ca nu vorbeau limba germana, am incercat sa comunic in engleza, si a functionat. Ce a fost socant, este ca dupa ce le-am spus ca sunt de origine din Romania, au fost foarte mirati ca nu stiu limba rusa. Cum adica nu stii limba rusa? Mama Russia...Le-am explicat ca noi romanii, nu avem sentimente foarte pozitive vizavi de Rusia ( diverse acaparari /vanzari de teritorii catre alte puteri, furturi de tezaure, etc), si ca nu mai invatam limba rusa la scoala de prin 1958. Au fost socati. Cum adica? Uite asa.
Nu știu ce spune respectiva profesoară, Daniela Vacarciuc, basarabeancă sau bucovineană, (pentru că nu am sonor la calculator), cred că vorbește în frumoasa Limbă Dacă în specificul muzical din zona sa, dar este clar și scurt: ”Romînia” nu a apărut niciodată ! A apărut doar ca termen în urmă cu165 de ani, impus de ticăloșii care îi pupau (undeva) pe Sălbaticii din Occident, țara noastră fiind Dacia, formată din Principatele Daciei: Ardeal, Moldova, Muntenia zisă și Valahia. Acestea au apărut prin trista despărțire a Daciei prin ocuparea unor părți (cca 7 %) de către Barbarii de Romani (dar care erau ne-romani, exceptînd pe cinci dintre comandanți, ceilalți fiind adunați ”ex toto Orbe Romano”). Ca nume, Moldova a apărut cel mai tîrziu în secolele 13-14 cînd este menționat în folclor în legendele despre ostașii maghiari trimiși cu oaste și bani (ca și în Muntenia) pentru a le cotropi, prezentați, în fals, ca dușmani ai Vienei și ai ”maghiarorșag” spre a ne păcăli, dar Dacii nu au putut fi păcăliți, iar ”prinții” sau căpitanii respectivi au fost alungați sau au trecut de partea poporului. 13 octombrie 2024. Prof. Gheorghe I. Ungureanu
Goatee correct 👍
Felicitari. Impresionant doamna!!
Limba germana se vorbeste mai mult de catre romani in ultimii 9 ani pare mai interesat
Limba este limba in care gindesti si in care te intelegi!
Adevarat
Vorba scriitorului:,,Nu mai vorbiti despre Limba Romina.
Vorbiti-o,,.
Nici Moldova și nici România ci Dacia a fost prima
Cei ce sunt prosti cu toate ca nu-i doare,sa se uite si sa asculte de mai multe ori poate prind si ei ceva.
Cand au venit niste moldoveni in romnia au ramas surprinsi ca se intelg cu romanii si zic astia vorbesc moldoveneste
Super .. Limba Română .. în gura unei doamne Adevărate ! Cu Drag din Cleveland !
Frumoasa Lecție de Istorie 👏👏👏Felicitări doamna Vacarciuc 👏👏👏
Cat de frumos a vorbit distinsa Doamna! Va multumesc!
Lucian Boia: "Stefan cel Mare n-a fost romin si a vorbit moldoveneste"
ua-cam.com/video/U7fiZN_LqBQ/v-deo.html
Mai multa cultura trebuie! Citiți! Citiți! Citiți! Spor la citit. Lăsați telefoanele.
Nu stau moldovenii pe griji de limba română , dar văzând tendința statutului moldovenesc de a preface Moldova în România , asta- i
Republica Moldova ramane aceeasi,chiar daca limba tarii redevine Romana. Nu are nici o treaba,numele tarii cu limba vorbita. RDG si RFG erau 2 tari separate chiar de vorbeau Germana,Coreea de nord si Coreea de sud,vorbesc aceeasi limba,China si Taiwanul,Irlanda de Nord si Irlanda de sud,raman tari diferite chiar de au acelasi limba. Voi va luati dupa Rusi,ponegrind si schimband limba Romana. Ia spune.. Transnistrenii vorbesc Rusa sau Transnistreana? Nu mai spuneti prostii,si lasatii pe incultii alde Dodon sau Sor,Voronin. Ati vazut cum vorbesc Rusa? De ce nu o schimbati in maldaveana? V-ar scuipa Rusii intre ochi,daca ati face asa ceva cu limba lor. Sau.. Dodon,Sor si Voronin plus claca lor,sunt Rusi? In cazul asta ar cam trebui sa isi predea mandatele iar partidele desfintate.
Adica, nu ne deranjeaza tendinta Imperiului Rus de a ne distruge limba si ca natiune, dar ne deranjeaza faptul ca Cantemir si Eminescu au spus ca noi suntem romani. Asta-i !
@MsNikoff - Voi rusii chiar nu puteti gandi normal? Pai Moldova e in România, majoritatea moldovenilor sunt in Romania, ca Moldova si moldovenii au creat Romania in 1859, cand Principatul Moldova S-A TRANSFORMAT in statul National Modern Romania.
Deci Moldova e deja România, iar "statul moldovenesc" de care vorbesti a fost rupt tot de la Romania=Moldova-mamâ de rusi, deci e artificial si priovizoriu, e natural sa revina la Tara Mama
Rusi le-au bagat in cap ca vorbesc moldoveneste, e ca si cum sar duce Americani in ardeal si le ar spune ca vorbesc limba ardelenească
@@YuriYuri-ys4xe Mai este dilema "omului nou". Oare romanul de pe vremuri este la fel ca si cel de acum?
( Raspuns-ul ar fi da, caci tot aceleasi saracii au ramas >.>" )
Bravo Doamna!!!
limba moldoveneasca nu este o limba doar este o amestecatura de Limba Romana cu cuvinte rusesti.
Pot spune la fel: limba romîna nu este o limbă doar este o amestecatură de Limba Moldovenească cu cuvinte bulguresti, sîrbești, ungureşti ș mai apare englezisme, franțuzisme. 😄😄
@@viorisa442 "Suntem ROMÂNI și punctum " MIHAI EMINESCU 😂😂😂😂
@fabrivu6443 romînii pe teritoriul Republicii Moldova sînt minorităţi naționale (doar 7%) la fel ca și rușii, ucraineni, gagauzii etc.
Bravo, Stimată Doamnă !!! De acord, un astfel de Ministru al încățământului ar fi bine să fie în Republica Moldova !!!
Молдова este și va fii
Ți-a zis cineva vreodată că v-a dispărea? Ah și i-a zi și mie, așa se scrie Moldova în limba,, maldavneascâ " cum ai scris tu? 😂
Sunt chiar două...
@@ursuletulvrancean7544 Молдова, Мишка-косолапый😅😂😊
In 1359 se fondează principatul Moldavia. In 1457Stefan cel mare realizeaza la marea Moldavia. 1858 Cuza prima fondează la Rominia
Asa și mai departe.... zi ceva de legea romaneasca care era lege PENTRU oameni liberi !!!
Bravo!! Adevarata romanca !
😅Ce subtitlul principal.Natiunea unui popor e limba .Daca ar fi rusi la dinsi se devizeaza multe popoare cu scopul tea subjuga.Dar nu inteleg daca limba. e una cum poate sa exsplice de 2 popoare care vorbesc.😅
Basarabenii si Romanii sunt acelasi popor.