GREȘIT ! (07) (ELECTROSTATICĂ ȘI ELECTROCINETICĂ)
Вставка
- Опубліковано 1 жов 2024
- ”PARADOXUL CELOR DOUĂ CONDENSATOARE” AFIRMĂ CĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ÎNCĂRCĂM UN CONDENSATOR FOLOSIND SARCINA DE PE ALT CONDENSATOR ENERGIA NU SE CONSERVĂ.
VIDEOCLIPUL DEMONSTREAZĂ CĂ ACEST LUCRU NU ESTE ADEVĂRAT.
LINK
CURS DE ELECTROSTATICĂ 2
• POTENȚIALUL ELECTRIC Ș...
Ușor de zis greu de făcut dacă nu dovediti și cu practica
@@ioncioi141 Teoria vine din practică. Legile pe care le folosim ca să demonstrăm ceva sunt descoperite prin practică.
Așa că, dacă nu credeți ceea ce am demonstrat, dumneavoastră trebuie să dovediți, practic, că nu este așa.
Bineînțeles că dvs o înțelegeți dar multi oameni nu pot înțelege decit văzând practica după cum spune și Domnul Isus ce faceți cu cuvântul să arătați și cu fapta
Domnul Isus spune
Pe vremea lui Isus nu exista știință.
Azi există fizicieni teoreticieni și fizicieni experimantaliști. Ce pot face cei dintr-o categorie, nu pot face ceilalți.
Eu n-am cum să demonstrez practic ce se întâmplă cu energia celor două condensatoare, nu dispun de aparatura necesară și nici de pregătirea experimentală necesară.
De aceea, am încredere în cei care au făcut tot felul de experimente și au găsit niște legi ale naturii care se pot exprima matematic și care ne permit să demonstrăm sau să infirmăm anumite ipoteze.
Știința este sinteza practicii, a experimentului.
S-au inventat supraconductorii. Nu știu ce să zic . Parcă m-aș întreba dacă tensiunea determină sarcina pe armături sau sarcina determină tensiunea . O fi oportun să eliminăm tensiunea din primele două ecuații ? Sau energia ? Și o calculăm la sfârșit după ce aplicăm un Kirchhoff cinstit.
@@robertpopescu7930 N-am eliminat tensiunea, am eliminat intensitatea curentului, tocmai ca să obțin o ecuație diferențială care ne poate arăta cum variază tensiunea.
@@RomulusBoeriu Scuze ! Mărturisesc că m-am uitat fără ochelari și cam în grabă prima dată . Motivul este că nu sunt de acord cu abordarea . Cu tot respectul . Nu vă supărați ! M -am uitat și pe Wikipedia pentru că nu auzisem de acest paradox și am văzut felul lor de a trata problema . Eu am o altă abordare . Și nu e deloc un paradox .
@@robertpopescu7930 Da, asta am vrut și eu să arăt, că nu este un paradox, energia se conservă.
Cât despre abordare, sunt sigur că ştiți că orice problemă poate fi rezolvată în mai multe moduri.
Așa că, sunt convins că și abordarea dumneavoastră este corectă, din moment ce ați demonstrat că energia se conservă.
Dacă, totuși, credeți că demonstrația mea este greșită, vă rog să-mi scrieți la romulusboeriu@yahoo.com și să-mi arătați greșeala.
Mulțumesc pentru comentariu, după masă plăcută !
@@johnflower8384 Căldura este o formă a schimbului de energie, apare când o parte a unei forme de energie este disipată.
Când se degajă căldură, după dumneavoastră îneamnă că dispare energie ?
@johnflower8384 Cred că nu înțelegeți ce am vrut să arăt în acest videoclip.
Dacă încărcăm un condensator folosind alt condensator, identic, energia ELECTRICĀ a celor două condensatoare este în final doar jumătate din energia electrică a condensatorului încărcat inițial.
Eu am arătat că energia electrică lipsă nu a dispărut, ci s-a transformat în căldură.
Cu ce nu sunteți de acord ?
Domnule profesor, stim dintr-un calcul simplificat ca legand doua condensatoare in paralel obtinem suma capacitatilor. As fi curios daca printr-un calcul mai exact, capacitatea finala este aceeasi in CC si AC!
Adică dacă prin legarea a două condensatoare în paralel se obține o capacitate egală cu suma capacităților atât în curent continuu cât și în curent alternativ ?
@@RomulusBoeriu DA Domnule Profesor.
Multumesc!
@Brasovanu Bună dimineața !
Capacitatea unui condensator se definește așa cum am arătat în videoclip: raportul dintre sarcina adusă pe armăturile lui și tensiunea care apare între acestea.
Deci se definește cu ajutorul sarcinii și tensiunii, nu cu ajutorul unui curent și rămâne aceeași indiferent cum folosim condensatorul, este o proprietate intrinsecă a acestuia.
De asemenea, faptul că legarea condensatoarele în paralel duce la o capacitate egală cu suma capacităților este adevărat indiferent de regimul de curent.
Ceea ce se poate schimba este reactanța condensatorilor. În primul rând, ea depinde de frecvență.
Apoi, dacă avem doi condensatori legați în paralele și folosim curenți alternativi de frecvențe mari, reactanța lor totală poate să varieze diferit decât ne așteptăm la schimbare frecvenței, deoarece putem avea ventre și noduri ale oscilațiilor electrice din circuit.
Adică se pot comporta CA ȘI CÂND li s-ar schimba capacitatea, dar, repet, ceea ce se schimbă este reactanța, nu capacitatea.
Asa cum spune si dl. profesor, capacitatea este o proprietate intrinseca a unui condensator ideal. Singura. Iar formulele sunt asa cum le vezi. Ceea ce variaza de la DC la AC si cu frecventa este reactanta (capacitiva, Xc, in cazul condensatorului). Automat, va varia si impedanta capacitorului, Z(Ohm) =R+i*Xc. Iar daca te intereseaza un capacitor care este modelat un pic mai realist, atunci implici proprietatile dielectricului si rezistivitatea si lungimea nenule ale contactelor si incepi sa vorbesti despre tensiunea de strapungere, ESR (rezistenta serie echivalenta), ESL (inductanta serie echivalenta), factorul de calitate (Q= Xc / ESR) si tot asa.
Gradul de abstractizare, nivelul de modelare, depinde de natura problemei si de limitele pe care ni le impunem in rezolvarea problemei. Iar printre aceste limite se gaseste si eroarea pe care suntem dispusi sa o neglijam. Uite un exemplu: intre vr (m/s) = v1 + v2, unde vr-viteza relativa intre doua obiecte cu viteze v1 si v2 (vectori) si vr = (v1+v2) / (1 + (v1*v2/c^2)) nu este aproape nici o diferenta. Prima formula se aplica masinilor care circula pe strada, cea de-a doua, masinilor care circula cu viteze apropiate de viteza luminii (viteze relativiste). Cea mai "buna" formula este, desigur, cea de-a doua. Satelitii GPS depind de ea. Insa prima formula are erori atat de mici pentru vitezele noastre cotidiene (daca nu suntem astronauti, desigur) incat nu are sens sa-l invocam pe Einstein la fiecare pas. La fel, cand ai in fata un condensator, ca este fizic, o picatura de Ta sinterizat, ca este ideal, pe hartie, intrebarea este ce ni se cere? Calculul unei capacitati, treaba de 'generala', calculul unei reactante, treaba de liceu (unde se presupune ca stii ce inseamna i), sau calculul unei surse in comutatie, treaba de facultatea de electronica. Cheers!
@@milutzuk Mulțumesc pentru comentariul competent și interesant !
Mulțumesc!
@@bucurflorica4451 Cu plăcere !