2024 - The little ewe (pastoral ballad) Near a low foothill At Heaven’s doorsill, Where the trail’s descending To the plain and ending, Here three shepherds keep Their three flocks of sheep, One, Moldavian, One, Transylvanian And one, Vrancean. Now, the Vrancean And the Transylvanian In their thoughts, conniving, Have laid plans, contriving At the close of day To ambush and slay The Moldavian; He, the wealthier one, Had more flocks to keep, Handsome, long-horned sheep, Horses, trained and sound, And the fiercest hounds. One small ewe-lamb, though, Dappled gray as tow, While three full days passed Bleated loud and fast; Would not touch the grass. ”Ewe-lamb, dapple-gray, Muzzled black and gray, While three full days passed You bleat loud and fast; Don’t you like this grass? Are you too sick to eat, Little lamb so sweet?” ”Oh my master dear, Drive the flock out near That field, dark to view, Where the grass grows new, Where there’s shade for you. ”Master, master dear, Call a large hound near, A fierce one and fearless, Strong, loyal and peerless. The Transylvanian And the Vrancean When the daylight’s through Mean to murder you.” ”Lamb, my little ewe, If this omen’s true, If I’m doomed to death On this tract of heath, Tell the Vrancean And Transylvanian To let my bones lie Somewhere here close by, By the sheepfold here So my flocks are near, Back of my hut’s grounds So I’ll hear my hounds. Tell them what I say: There, beside me lay One small pipe of beech Whith its soft, sweet speech, One small pipe of bone Whit its loving tone, One of elderwood, Fiery-tongued and good. Then the winds that blow Would play on them so All my listening sheep Would draw near and weep Tears, no blood so deep. How I met my death, Tell them not a breath; Say I could not tarry, I have gone to marry A princess - my bride Is the whole world’s pride. At my wedding, tell How a bright star fell, Sun and moon came down To hold my bridal crown, Firs and maple trees Were my guests; my priests Were the mountains high; Fiddlers, birds that fly, All birds of the sky; Torchlights, stars on high. But if you see there, Should you meet somewhere, My old mother, little, With her white wool girdle, Eyes with their tears flowing, Over the plains going, Asking one and all, Saying to them all, ’Who has ever known, Who has seen my own Shepherd fine to see, Slim as a willow tree, With his dear face, bright As the milk-foam, white, His small moustache, right As the young wheat’s ear, With his hair so dear, Like plumes of the crow Little eyes that glow Like the ripe black sloe?’ Ewe-lamb, small and pretty, For her sake have pity, Let it just be said I have gone to wed A princess most noble There on Heaven’s doorsill. To that mother, old, Let it not be told That a star fell, bright, For my bridal night; Firs and maple trees Were my guests, priests Were the mountains high; Fiddlers, birds that fly, All birds of the sky; Torchlights, stars on high.” lyricstranslate.com
Multumim Maestrului Artist Emerit al neamului roma esc pt interpretarea deosebita a acestei balade stravechi. "Miorita"reprezinta credinta poporului roman in Dumnezeu ca sa se faca voia Lui .Este esenta crestinatatii sa nu raspunzi cu Rau raului pt ca facand asa vei inmulti RAUL si nu BINELE in lume si intr o zi acel rau ne va atinge pe fiecare din noi. Asa ca e de datoria noastra crestineasca sa inmultim BI NELE.Cineva a raspuns foarte corect"Miorita"reprezinta abandonul de sine,lepadarea EGOULUI ,contopirea cu natura ,de unde venim acolo ne intoarcem,nu luam nimic cu noi,dar nici rau nu facem nimaniu,nu participam la Rau. Si se vede asta si in istoria poporului român pt ca noi nu am fost lacomi si nu ne am dus cu razboaie peste alte popoare ci doar ne am aparat cand a fost cazul ,neamul si credinta. Asta e POPORUL ROMAN ,UN NEAM CREDINCIOS CARE LASA DREPTATEA IN MANA LUI DUMNEZEU PT CA DE EL NU AI UNDE SA FUGI SI EL POPORUL IN INTELEPCIUNEA LUI A INTELES ASTA SI BRAVO LUI SI BRAVO NOUA NEAMULUI ROMÂNESC!!! ❤❤❤
Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Şi unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Şi cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ş-are oi mai multe, Mândre şi cornute, Şi cai învăţaţi, Şi câni mai bărbaţi, Dar cea mioriţă, Cu lână plăviţă, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. - Mioriţă laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ţi mai tace! Ori iarba nu-ţi place, Ori eşti bolnăvioară, Drăguţă mioară? - Drăguţule bace, Dă-ţi oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Şi umbră de voi. Stăpâne, stăpâne, Îţi cheamă ş-un câine, Cel mai bărbătesc Şi cel mai frăţesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Şi cu cel vrâncean! - Oiţă bârsană, De eşti năzdrăvană, şi de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Şi lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii Să-mi aud cânii. Aste să le spui, Iar la cap să-mi pui Fluieraş de fag, Mult zice cu drag; Fluieraş de os, Mult zice duios; Fluieraş de soc, Mult zice cu foc! Vântul, când a bate, Prin ele-a răzbate Ş-oile s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrimi de sânge! Iar tu de omor Să nu le spui lor. Să le spui curat Că m-am însurat Cu-o mândră crăiasă, A lumii mireasă; Că la nunta mea A căzut o stea; Soarele şi luna Mi-au ţinut cununa. Brazi şi paltinaşi I-am avut nuntaşi, Preoţi, munţii mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Şi stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuţă bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toţi întrebând Şi la toţi zicând: "Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Feţişoara lui, Spuma laptelui; Musteţioara lui, Spicul grâului; Perişorul lui, Peana corbului; Ochişorii lui, Mura câmpului?" Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Şi-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuţă Să nu spui, drăguţă, Că la nunta mea A căzut o stea, C-am avut nuntaşi Brazi şi paltinaşi, Preoţi, munţii mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Şi stele făclii!
D.le Tudor....vremurile s.au schimbat ori noi am turbat... acum cel moldovean iti da in cap cu bolovan... iti i.a portofelu...chiar si telefonu... si te lasa de belea... fara un leu la tescherea.... acum sa vad ce zice mioritza ce.a balaie... poate o fi la parnaie cu cel care.l plangea.... acum n.are cin sa.l planga... vremurile s.au schimbat... ca e incatusat... de.o vreme incoace ...nimeni nu.l mai place...miorita acum tace...s.a saturat ...!...pasaport si.a luat...!!!...a plecat in tari straine .. de nevoi si de mai bine...!!!
Păcat că Tudor Gheorghe nu respectă textul "canonic", așa cum a fost stabilit de Vasile Alecsandri care a publicat, prima oară, această baladă - text fondator, alături de "Meșterul Manole", al spiritualității românești. Sunt multe abateri de la versiunea lui V. Alecsandri, abateri care nu merg spre fondul primar, originar, al baladei, ci denotă o viziune "orășenească" proprie lui Tudor Gheorghe (și, în bună măsură, falsă)... E viziunea unui menestrel (= cântăreț de curte), nu a unui autentic interpret de muzică populară... Cum era regretatul Liviu Vasilică. Sau cum este marele, unicul, inegalabilul Grigore Leșe. Păcat! "Miorița" merită să fie tratată cu mult mai mult respect decât îi acordă Tudor Gheorghe... care, în "cântecele de lume" etc., îmi place foarte mult. De altfel, i-am și spus-o.
De afara .!
🌟🌟🌟🌟🌟👏👏 Dumnezeu să îi de-a sănătate și viață lungă
Oara doi boii . Cu Geoana tri . 😇
Bravoooo felicitări pentru aceste cuvinte sfinte amin
N ui pentru boii .!
Trei de afara Vodafone !
Doii. Aaammuu . !
2024! Respect!!!
Nemuritoare 🌟🌟🌟🌟🌟👏👏
Nemuritoare
Bravo cu o mai ❤❤❤❤❤❤😢😢😢😢😢😢😢😢😢😢😢😢😢😢😢
Vodafone . Glia cui .🐒
Muntean tu .🤔
Sef la nato .🐒
Popa cuvinte . .🐒
2024 - The little ewe (pastoral ballad) Near a low foothill At Heaven’s doorsill, Where the trail’s descending To the plain and ending, Here three shepherds keep Their three flocks of sheep, One, Moldavian, One, Transylvanian And one, Vrancean. Now, the Vrancean And the Transylvanian In their thoughts, conniving, Have laid plans, contriving At the close of day To ambush and slay The Moldavian; He, the wealthier one, Had more flocks to keep, Handsome, long-horned sheep, Horses, trained and sound, And the fiercest hounds. One small ewe-lamb, though, Dappled gray as tow, While three full days passed Bleated loud and fast; Would not touch the grass. ”Ewe-lamb, dapple-gray, Muzzled black and gray, While three full days passed You bleat loud and fast; Don’t you like this grass? Are you too sick to eat, Little lamb so sweet?” ”Oh my master dear, Drive the flock out near That field, dark to view, Where the grass grows new, Where there’s shade for you. ”Master, master dear, Call a large hound near, A fierce one and fearless, Strong, loyal and peerless. The Transylvanian And the Vrancean When the daylight’s through Mean to murder you.” ”Lamb, my little ewe, If this omen’s true, If I’m doomed to death On this tract of heath, Tell the Vrancean And Transylvanian To let my bones lie Somewhere here close by, By the sheepfold here So my flocks are near, Back of my hut’s grounds So I’ll hear my hounds. Tell them what I say: There, beside me lay One small pipe of beech Whith its soft, sweet speech, One small pipe of bone Whit its loving tone, One of elderwood, Fiery-tongued and good. Then the winds that blow Would play on them so All my listening sheep Would draw near and weep Tears, no blood so deep. How I met my death, Tell them not a breath; Say I could not tarry, I have gone to marry A princess - my bride Is the whole world’s pride. At my wedding, tell How a bright star fell, Sun and moon came down To hold my bridal crown, Firs and maple trees Were my guests; my priests Were the mountains high; Fiddlers, birds that fly, All birds of the sky; Torchlights, stars on high. But if you see there, Should you meet somewhere, My old mother, little, With her white wool girdle, Eyes with their tears flowing, Over the plains going, Asking one and all, Saying to them all, ’Who has ever known, Who has seen my own Shepherd fine to see, Slim as a willow tree, With his dear face, bright As the milk-foam, white, His small moustache, right As the young wheat’s ear, With his hair so dear, Like plumes of the crow Little eyes that glow Like the ripe black sloe?’ Ewe-lamb, small and pretty, For her sake have pity, Let it just be said I have gone to wed A princess most noble There on Heaven’s doorsill. To that mother, old, Let it not be told That a star fell, bright, For my bridal night; Firs and maple trees Were my guests, priests Were the mountains high; Fiddlers, birds that fly, All birds of the sky; Torchlights, stars on high.” lyricstranslate.com
Amu se vede .🤔
Unire .🦄
Baltagu alta problema .🤔
🐕.🤔
Multumim Maestrului Artist Emerit al neamului roma esc pt interpretarea deosebita a acestei balade stravechi. "Miorita"reprezinta credinta poporului roman in Dumnezeu ca sa se faca voia Lui .Este esenta crestinatatii sa nu raspunzi cu Rau raului pt ca facand asa vei inmulti RAUL si nu BINELE in lume si intr o zi acel rau ne va atinge pe fiecare din noi. Asa ca e de datoria noastra crestineasca sa inmultim BI NELE.Cineva a raspuns foarte corect"Miorita"reprezinta abandonul de sine,lepadarea EGOULUI ,contopirea cu natura ,de unde venim acolo ne intoarcem,nu luam nimic cu noi,dar nici rau nu facem nimaniu,nu participam la Rau. Si se vede asta si in istoria poporului român pt ca noi nu am fost lacomi si nu ne am dus cu razboaie peste alte popoare ci doar ne am aparat cand a fost cazul ,neamul si credinta. Asta e POPORUL ROMAN ,UN NEAM CREDINCIOS CARE LASA DREPTATEA IN MANA LUI DUMNEZEU PT CA DE EL NU AI UNDE SA FUGI SI EL POPORUL IN INTELEPCIUNEA LUI A INTELES ASTA SI BRAVO LUI SI BRAVO NOUA NEAMULUI ROMÂNESC!!! ❤❤❤
Cineva in 2024 ? Cam trist ca cei ce se miauna de 2 ori au mii de vizualizari si opera romnana e uitata 😢
❤️🇲🇩
Супер, помню учили в школе. Foarte emotional
🎉❤😊
Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Şi unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Şi cu ce-l vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ş-are oi mai multe, Mândre şi cornute, Şi cai învăţaţi, Şi câni mai bărbaţi, Dar cea mioriţă, Cu lână plăviţă, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. - Mioriţă laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ţi mai tace! Ori iarba nu-ţi place, Ori eşti bolnăvioară, Drăguţă mioară? - Drăguţule bace, Dă-ţi oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Şi umbră de voi. Stăpâne, stăpâne, Îţi cheamă ş-un câine, Cel mai bărbătesc Şi cel mai frăţesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Şi cu cel vrâncean! - Oiţă bârsană, De eşti năzdrăvană, şi de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Şi lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii Să-mi aud cânii. Aste să le spui, Iar la cap să-mi pui Fluieraş de fag, Mult zice cu drag; Fluieraş de os, Mult zice duios; Fluieraş de soc, Mult zice cu foc! Vântul, când a bate, Prin ele-a răzbate Ş-oile s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrimi de sânge! Iar tu de omor Să nu le spui lor. Să le spui curat Că m-am însurat Cu-o mândră crăiasă, A lumii mireasă; Că la nunta mea A căzut o stea; Soarele şi luna Mi-au ţinut cununa. Brazi şi paltinaşi I-am avut nuntaşi, Preoţi, munţii mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Şi stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuţă bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toţi întrebând Şi la toţi zicând: "Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Feţişoara lui, Spuma laptelui; Musteţioara lui, Spicul grâului; Perişorul lui, Peana corbului; Ochişorii lui, Mura câmpului?" Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Şi-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuţă Să nu spui, drăguţă, Că la nunta mea A căzut o stea, C-am avut nuntaşi Brazi şi paltinaşi, Preoţi, munţii mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Şi stele făclii!
2023?
Cineva în 2023
Wow
Nu sa schimbat nimic,nici acum!Ura intre zone inca exista,Moldovean,Oltean,Ardelean etc.
L
D.le Tudor....vremurile s.au schimbat ori noi am turbat... acum cel moldovean iti da in cap cu bolovan... iti i.a portofelu...chiar si telefonu... si te lasa de belea... fara un leu la tescherea.... acum sa vad ce zice mioritza ce.a balaie... poate o fi la parnaie cu cel care.l plangea.... acum n.are cin sa.l planga... vremurile s.au schimbat... ca e incatusat... de.o vreme incoace ...nimeni nu.l mai place...miorita acum tace...s.a saturat ...!...pasaport si.a luat...!!!...a plecat in tari straine .. de nevoi si de mai bine...!!!
🥰❤️
Foarte frumos cantecul!! O voce minunata! ✨
Даже в старинной балладе нет никакого румына. А есть только молдаванин!!! Не существует такой нациии как румыны, это цыгане.
5:36 🤣🤣🤣
eu am râs La muzica asta, LoL! 😂
2022?
2035!
Doamne aceste versuri te fac sa plangi
Pînă şi poveştilor le mințiți.
Minciunã. Pe unguru l voiră a omorî.
Cnv în 2022?
Respect pentru adevărații artiști
Întrebare pt bac : " cine a scris <<Miorița>> ....!!!! ;)
2021... Doamne câtă durere...
2021❤
Prezent!!
Din trecut,dar dar arat.
Păcat că Tudor Gheorghe nu respectă textul "canonic", așa cum a fost stabilit de Vasile Alecsandri care a publicat, prima oară, această baladă - text fondator, alături de "Meșterul Manole", al spiritualității românești. Sunt multe abateri de la versiunea lui V. Alecsandri, abateri care nu merg spre fondul primar, originar, al baladei, ci denotă o viziune "orășenească" proprie lui Tudor Gheorghe (și, în bună măsură, falsă)... E viziunea unui menestrel (= cântăreț de curte), nu a unui autentic interpret de muzică populară... Cum era regretatul Liviu Vasilică. Sau cum este marele, unicul, inegalabilul Grigore Leșe. Păcat! "Miorița" merită să fie tratată cu mult mai mult respect decât îi acordă Tudor Gheorghe... care, în "cântecele de lume" etc., îmi place foarte mult. De altfel, i-am și spus-o.
✨
În 2021 cineva?