Multumesc Herta Muller, faceti un mare bine chiar si celor care nu realizeaza ce se intampla sau care va denigreaza. Atitudinea dvs. ne impinge vrand-nevrand spre normalitate. Tocmai prin neprostituarea adevarului. Ramaneti asa cum sunteti va rog!
Eu o intzeleg bine pe Herta Müller. Eu insa am fost orasean "neaos si sadea". Am avut si eu ocazia sa cunosc "interventzia" Securitatzii in viatza mea personala. M-au invitat intr-o locuintza "conspirativa", dar am refuzat/nu am semnat nici-un "angajament", cum a vrut "tovarasul". Dar am stiut ce nu le place: publicitatea ! Am povestit la totzi dorintza lor, de a ma racola. Tatal meu s-a dus direct la Securitate, cerindu-le s-ai lase "copii" in pace/inclusiv sora mea ! Copii, in ghilimele, ptr ca eram trecut de 30 si ceva de ani. Cu ocazia unei audientze la sediul Securitatzii din Brasov, mi-am vazut dosarul pe masa lor. Era un fel de "Turn din Pisa", pe masa lor. Bineinteles nu am putut sa ma uit in el, numai de la distantza ! Ocazia a fost cererea mea ptr. un pasaport ptr. Occident. L-am primit dupa 2 ani de asteptari plus/contestatzie si m-am inscris si ptr. o excursie in URSS, pe linga RFG. M-au intrebat unde vretzi de fapt ? Am facut pe prostul, zicand: " las la aprecierea dvs"..... Am primit viza ptr. RFG, de unde m-am intors ptr. ca mama mea, nascuta intr- un cartier din Berlinul de Vest, dupa razboi, a venit la 24 de ani in tzara in 1945 cu parintzii ei, (nasc. in 1920), necunoscind pina atunci Romania, sau limba romina, cu exceptzia unei poezii, ( "cainele si pisica" accentul "cinele si pizika") ,nu avea voie sa-si revada orasul ei natal si bolnava fiind, avea nevoie de ajutorul meu. Cu mama mea sunt si alte secrete, pe care nu le dezvalui cu ocazia asta. Securitatea le stia bine de tot ! Pana la urma, am scos- o cu ajutorul unui fost vecin evreu german, dintr-un cartier britanic al Berlinului de Vest, care a fost ajutat de parintzii ei in perioada nazista sa supravietzuiasca. Un roman intreg pe fond romansco-european. Poate-l voi scrie odata, nu stiu daca va merita premiul "Nobel" ptr. istorie nu exista, iar ptr. literatura, trebuie sa ma pun pe treaba ! Nu stiu daca merita !
![Herta Müller&Gabriel Liiceanu in Conversation [Translated]](/img/n.gif)
Multumesc Herta Muller, faceti un mare bine chiar si celor care nu realizeaza ce se intampla sau care va denigreaza. Atitudinea dvs. ne impinge vrand-nevrand spre normalitate. Tocmai prin neprostituarea adevarului. Ramaneti asa cum sunteti va rog!
Greu de gasit cuvinte in fata unui laureat de premiu NOBEL ! 💐
Eu o intzeleg bine pe Herta Müller. Eu insa am fost orasean "neaos si sadea".
Am avut si eu ocazia sa cunosc
"interventzia" Securitatzii in viatza mea personala. M-au invitat intr-o locuintza "conspirativa", dar am refuzat/nu am semnat nici-un "angajament", cum a vrut
"tovarasul". Dar am stiut ce nu le place: publicitatea ! Am povestit la totzi dorintza lor, de a ma racola. Tatal meu s-a dus direct la Securitate, cerindu-le s-ai lase "copii" in pace/inclusiv sora mea ! Copii, in ghilimele, ptr ca eram trecut de 30 si ceva de ani.
Cu ocazia unei audientze la sediul Securitatzii din Brasov, mi-am vazut dosarul pe masa lor. Era un fel de "Turn din Pisa", pe masa lor. Bineinteles nu am putut sa ma uit in el, numai de la distantza !
Ocazia a fost cererea mea ptr. un pasaport ptr. Occident. L-am primit dupa 2 ani de asteptari plus/contestatzie si m-am inscris si ptr. o excursie in URSS, pe linga RFG. M-au intrebat unde vretzi de fapt ? Am facut pe prostul, zicand: " las la aprecierea dvs".....
Am primit viza ptr. RFG, de unde m-am intors ptr. ca mama mea, nascuta intr- un cartier din Berlinul de Vest, dupa razboi, a venit la 24 de ani in tzara in 1945 cu parintzii ei, (nasc. in 1920), necunoscind pina atunci Romania,
sau limba romina, cu exceptzia unei poezii,
( "cainele si pisica" accentul "cinele si pizika")
,nu avea voie sa-si revada orasul ei natal si bolnava fiind, avea nevoie de ajutorul meu. Cu mama mea sunt si alte secrete, pe care nu le dezvalui cu ocazia asta. Securitatea le stia bine de tot ! Pana la urma, am scos- o cu ajutorul unui fost vecin evreu german, dintr-un cartier britanic al Berlinului de Vest, care a fost ajutat de parintzii ei in perioada nazista sa supravietzuiasca. Un roman intreg pe fond romansco-european. Poate-l voi scrie odata, nu stiu daca va merita premiul "Nobel" ptr. istorie nu exista, iar ptr. literatura, trebuie sa ma pun pe treaba ! Nu stiu daca merita !
Scrietiiiii !
E unica metoda de a nu sterge isoria !
@@julianaciornei9913 Poate!
E formidabila Hera Muller!
NOBEL!!!
Fiecare cuvint al doamnei doare ,simt o suferinta proprie chinuitoare !
Viaţa e o fericire infinită, dictatura nefericiţilor!