Axion grecesc, glas 6 Piesă extrasă de pe discul "CÂNTĂRILE PRIVEGHERILOR", apărut cu revista "FAMILIA ORTODOXĂ", luna martie 2018. Psalt Liviu Cruceru
Salutare. Câteva observații cu privire la terminologie. Interpretarea nu poate fi "makamizată", astfel de exprimare nu găsiți in niciun tratat sau articol serios de muzică. Poți spune cel mult că interpretul X cântă cu ifos turcesc sau are profora turcească. În al doilea rând, nu știu ce înțelegeți prin taximizat. Taximul este o artă a improvizației instrumentale. Un "taxim" repetat de mai multe ori, identic, nu mai este taxim. Ceea ce face Liviu nu este improvizație, este o interpretare ce reflectă doar propria-i viziune asupra partiturii.
Foarte frumoasă interpretarea,ar fi mers mai multa atentie la anumite trigorgoane ,care nu prea au iesit ca si timp,inceputul nu e ca acolo,si sfarsitul respectat,cum scrie in partitura!mai ales ca este si pe cd,si varianta cu partitura.mai sunt si cunoscători:) dar repet,vocea si interpretarea potrivita acestui axion!
Păi hai cu o contrainterpretare? Fă o corecție boss, cine te.oprește? Trigorgoanele și chiar pentagorgoanele, dacă ai apucat să le observi, sunt doar orientative. Nici un psalt adevărat nu le va da vreodată mare atenție, ci va încerca le înțeleagă. Știu că e greu, dar crede-mă că am dreptate.
Care sunt toate cantarile de pe acest disc? De ce nu faceti o descriere si pentru volumul acesta cat si pentru volumul II la fel cum ati facut la volumul III?
Celelalte cântări sunt: Fericit bărbatul, glas 8, de Macarie Ieromonahul, Polieleu, glas 6, de Nichifor Cantuniari, Doxologie leghetos, de Hurmuz Hartofilax, Heruvic moldovenesc, glas 1.
Dan Spătariu mai concret: turcizat. Dar nu in sena negativ zic. Stim bine cum suna muzica bizantina pura si cum cea post bizantina, in mare, acum, care domina. Un Iacov prot sau altii ca el tin trad bizantina pura, restul sunt traditii cu radacini bizantine, dar cu fusion contemporan. E si firesc. Si ortodox chiar. Insa insistarea pe trigorgoane si alte hatisuri e necunoscuta anterior , sa zicem, sf de secol 18.
Nu e chiar necunoscuta, dar, da, nu e foarte frecvent intalnita. Mi se pare, totusi, urata exprimarea ta. Plus ca aici vorbim despre un axion cel mai probabil nemtean. Taksim-ul nu se poate compara cu asa ceva. "Makamizare" este total gresit spus. Turcizat, mi se pare cam mult spus.
Da frate. Am aflat mai nou ca e nemtean, insa nemtenii au invatat de la grecii ce au venit la Iasi psaltica, desigur, aducandu si aportul lor original, moldovenesc. Serioas acum, pe ce lume esti? Petru Lampdarie era angajat si la turci, scria si pentru ei, alti psaltii cunosteau bine si muzica turceasca. Vrei sa continui? pe scurt: Muzica bizantina pura e cea cucuzeliana, apoi cea medio-bizantina, secolele 16-17, care e f asemanatoare sau in esenta aceeasi cu cea cucuzeliana. Apoi ea s-a schimbat IN LINII MARI, IN STRUCTURA, sub influenta turco-occidentala. Turco-occidentalizata e mai ok? Dar nu inseamna ca ne-am paganizat, cantari sfinte s-au scris si in sec 19 pe sistima noua, deci. Cel mai putin turcizat autor, dupa mine, din sec 19, e Cuv Nectarie Protopsaltul. Si cu asta inchei, altele mai vb pe privat pe fb. Am studii gramada in PC, de ex un studiu tare dovedeste cum modurile varis, suzinak cromatic nu sunt vechi bizantine ci post...adica izvodite de turci si , daca nu gresesc, de persani sau alte influente. Ceea ce, iarasi, nu e neaparat deficitar, ci e pe duhul ortodox mai nou.
Stefane, eu am inteles din prima ce intentionezi sa spui, dar sa folosesti termeni precum "taksimizare" mi se pare prea mult spus. . "Taksimizare" gasesti la Pann cu acele "introduceri" la Heruvice. Da, partitura asta pare mai degraba de sfarsit de sec 18 - inceput de sec 19, cu secvente care aduc aminte bine de Pann sau Fotino. Suzinak(cromatic? cam pleonastic), hisar, mustar s.a., da, sunt insertiuni tarzii in muzica bizantina. In fine, da, nu cred ca are sens sa o lungim pe aici cu impresii de atotcunoscatori. :) Ne gasim pe Facebook. Te salut! Stima!
Mirific și interpretarea, superb!
Miltiadis Pappas a zis ca autorul este posibil sa fie un anume Grigorie din Lesvos.
in titlul axionului este trecut autor Grigorie Lesviul.
Pentru ca cel ce a facut video nu a cuprins toata imaginea. imi pare rau ca nu pot aplica poza cu titlul. daca imi lasi email, iti atasez.
Foarte frumos! Cine-i autorul Axionului?
Salutare. Câteva observații cu privire la terminologie. Interpretarea nu poate fi "makamizată", astfel de exprimare nu găsiți in niciun tratat sau articol serios de muzică. Poți spune cel mult că interpretul X cântă cu ifos turcesc sau are profora turcească. În al doilea rând, nu știu ce înțelegeți prin taximizat. Taximul este o artă a improvizației instrumentale. Un "taxim" repetat de mai multe ori, identic, nu mai este taxim. Ceea ce face Liviu nu este improvizație, este o interpretare ce reflectă doar propria-i viziune asupra partiturii.
Μπραβο
Foarte frumoasă interpretarea,ar fi mers mai multa atentie la anumite trigorgoane ,care nu prea au iesit ca si timp,inceputul nu e ca acolo,si sfarsitul respectat,cum scrie in partitura!mai ales ca este si pe cd,si varianta cu partitura.mai sunt si cunoscători:) dar repet,vocea si interpretarea potrivita acestui axion!
Păi hai cu o contrainterpretare? Fă o corecție boss, cine te.oprește?
Trigorgoanele și chiar pentagorgoanele, dacă ai apucat să le observi, sunt doar orientative. Nici un psalt adevărat nu le va da vreodată mare atenție, ci va încerca le înțeleagă. Știu că e greu, dar crede-mă că am dreptate.
Care sunt toate cantarile de pe acest disc? De ce nu faceti o descriere si pentru volumul acesta cat si pentru volumul II la fel cum ati facut la volumul III?
Celelalte cântări sunt: Fericit bărbatul, glas 8, de Macarie Ieromonahul, Polieleu, glas 6, de Nichifor Cantuniari, Doxologie leghetos, de Hurmuz Hartofilax, Heruvic moldovenesc, glas 1.
@@liviucruceru multumesc! Spor in continuare, faceti o treaba foarte buna!!
Cine e autorul? Super intepretat, makamizat sau taksimizat putin, dar nu conteaza.
makamizat? taksimizat?...
Dan Spătariu mai concret: turcizat. Dar nu in sena negativ zic. Stim bine cum suna muzica bizantina pura si cum cea post bizantina, in mare, acum, care domina. Un Iacov prot sau altii ca el tin trad bizantina pura, restul sunt traditii cu radacini bizantine, dar cu fusion contemporan. E si firesc. Si ortodox chiar. Insa insistarea pe trigorgoane si alte hatisuri e necunoscuta anterior , sa zicem, sf de secol 18.
Nu e chiar necunoscuta, dar, da, nu e foarte frecvent intalnita. Mi se pare, totusi, urata exprimarea ta. Plus ca aici vorbim despre un axion cel mai probabil nemtean. Taksim-ul nu se poate compara cu asa ceva. "Makamizare" este total gresit spus. Turcizat, mi se pare cam mult spus.
Da frate. Am aflat mai nou ca e nemtean, insa nemtenii au invatat de la grecii ce au venit la Iasi psaltica, desigur, aducandu si aportul lor original, moldovenesc. Serioas acum, pe ce lume esti? Petru Lampdarie era angajat si la turci, scria si pentru ei, alti psaltii cunosteau bine si muzica turceasca. Vrei sa continui? pe scurt: Muzica bizantina pura e cea cucuzeliana, apoi cea medio-bizantina, secolele 16-17, care e f asemanatoare sau in esenta aceeasi cu cea cucuzeliana. Apoi ea s-a schimbat IN LINII MARI, IN STRUCTURA, sub influenta turco-occidentala. Turco-occidentalizata e mai ok? Dar nu inseamna ca ne-am paganizat, cantari sfinte s-au scris si in sec 19 pe sistima noua, deci. Cel mai putin turcizat autor, dupa mine, din sec 19, e Cuv Nectarie Protopsaltul. Si cu asta inchei, altele mai vb pe privat pe fb. Am studii gramada in PC, de ex un studiu tare dovedeste cum modurile varis, suzinak cromatic nu sunt vechi bizantine ci post...adica izvodite de turci si , daca nu gresesc, de persani sau alte influente. Ceea ce, iarasi, nu e neaparat deficitar, ci e pe duhul ortodox mai nou.
Stefane, eu am inteles din prima ce intentionezi sa spui, dar sa folosesti termeni precum "taksimizare" mi se pare prea mult spus. . "Taksimizare" gasesti la Pann cu acele "introduceri" la Heruvice. Da, partitura asta pare mai degraba de sfarsit de sec 18 - inceput de sec 19, cu secvente care aduc aminte bine de Pann sau Fotino. Suzinak(cromatic? cam pleonastic), hisar, mustar s.a., da, sunt insertiuni tarzii in muzica bizantina. In fine, da, nu cred ca are sens sa o lungim pe aici cu impresii de atotcunoscatori. :) Ne gasim pe Facebook. Te salut! Stima!