Festival de tradiții la Bănia--Bozovici --1 Martie 2020
Вставка
- Опубліковано 9 лют 2025
- Festival de tradiții la Bănia--Bozovici --1 Martie 2020
OAMENI SI LOCURI | Nunta Cornilor, obicei unic în satele de români, încă se mai păstreză la Bănia
producție: Nicu Surulescu
imagine și montaj: Augustin Marius Leahu
Zona mai înaltă a Banatului. Așa zisul Banat montan, ce se află în cea mai mare parte în județul Caraș-Severin, încă mai păstrează un șir lung de obiceiuri străvechi. Poate din cauza izolării pe văi ori culmi muntoase, aici oamenii trăiesc în mai mare comuniune cu natura, dar și legărturile dintre consăteni sunt trainice.
Păi cum să nu te miri când auzi de petreceri cu astfel de nume: Balul Leoarfelor, Tocma Cornilor, Balul Izmenelor? Toate sunt specifice în Banatul Înalt, înaintea Postului Paștelui.
Toată partea de sud a județului are obiceiuri specifice păstrate de sute de ani nealterate, ce nu prea se găsesc pe alte meleaguri locuite de români. Valea Almăjului mai are enorm de multe taine de dezvăluit celor ce ar dori să le cerceteze cu atenție. Dar la Bănia se poate spune că este cea mai ciudată petrecere populară, care nu se mai regăsește niciunde.
În ultima zi înaintea postului mare la Bănia este petrecere, ca la o nuntă. Se pomenește ca zăpostit aceste zile. La lăsata secului de brânză are loc Tocma și Nunta Cornilor. Este ultima ocazie de a petrece cu invitați, prieteni, rude. Se mănâncă și se bea. Bineînțeles cu muzică de fanfară. Se spune că ar fi o petrecere de primăvară ce ar fi fost adusă aici de legionarii romani. Și ei sărbătoreau la finele iernii bucuria unui anotimp nou. Carnavalurile atât de colorate de prin alte locuri au legătură cu Nunta cea sucită din Bănia. Legătura este cu fertilitatea anului agricol ce va începe și plecarea definitivă a iernii.
După „Nunta Cornilor” din ziua de duminică a doua zi se ține „Lunea Cornilor” când toți se maschează cu cele mai hidoase măști pentru a speria vecinii, dar și iarna ce ar mai putea veni. Mascații vor defila prin sat și vor face mare hărmălaie pentru a băga frica în spiritele rele. Partea deosebită este că toate momentele sunt dedicate bărbaților. Și rolurile de femei sunt jucate tot de bărbați în travesti. Adică tot alaiul de nuntă cu nași, miri, perechi de tineri, inclusiv mireasă sunt interpretate doar de bărbați. Chiar și domnișoarele de onoare sunt tot flăcăi vopsiți. Toți flăcăii se rujează, fardează și îmbracă veșminte femeiești. Unii chiar arată deosebit de schimbați, aproape de nerecunoscut.
Zona mai înaltă a Banatului. Așa zisul Banat montan, ce se află în cea mai mare parte în județul Caraș-Severin, încă mai păstrează un șir lung de obiceiuri străvechi. Poate din cauza izolării pe văi ori culmi muntoase, aici oamenii trăiesc în mai mare comuniune cu natura, dar și legărturile dintre consăteni sunt trainice.
Păi cum să nu te miri când auzi de petreceri cu astfel de nume: Balul Leoarfelor, Tocma Cornilor, Balul Izmenelor? Toate sunt specifice în Banatul Înalt, înaintea Postului Paștelui.
Toată partea de sud a județului are obiceiuri specifice păstrate de sute de ani nealterate, ce nu prea se găsesc pe alte meleaguri locuite de români. Valea Almăjului mai are enorm de multe taine de dezvăluit celor ce ar dori să le cerceteze cu atenție. Dar la Bănia se poate spune că este cea mai ciudată petrecere populară, care nu se mai regăsește niciunde.
În ultima zi înaintea postului mare la Bănia este petrecere, ca la o nuntă. Se pomenește ca zăpostit aceste zile. La lăsata secului de brânză are loc Tocma și Nunta Cornilor. Este ultima ocazie de a petrece cu invitați, prieteni, rude. Se mănâncă și se bea. Bineînțeles cu muzică de fanfară. Se spune că ar fi o petrecere de primăvară ce ar fi fost adusă aici de legionarii romani. Și ei sărbătoreau la finele iernii bucuria unui anotimp nou. Carnavalurile atât de colorate de prin alte locuri au legătură cu Nunta cea sucită din Bănia. Legătura este cu fertilitatea anului agricol ce va începe și plecarea definitivă a iernii.
După „Nunta Cornilor” din ziua de duminică a doua zi se ține „Lunea Cornilor” când toți se maschează cu cele mai hidoase măști pentru a speria vecinii, dar și iarna ce ar mai putea veni. Mascații vor defila prin sat și vor face mare hărmălaie pentru a băga frica în spiritele rele. Partea deosebită este că toate momentele sunt dedicate bărbaților. Și rolurile de femei sunt jucate tot de bărbați în travesti. Adică tot alaiul de nuntă cu nași, miri, perechi de tineri, inclusiv mireasă sunt interpretate doar de bărbați. Chiar și domnișoarele de onoare sunt tot flăcăi vopsiți. Toți flăcăii se rujează, fardează și îmbracă veșminte femeiești. Unii chiar arată deosebit de schimbați, aproape de nerecunoscut.
Există și o mireasă! Alaiul colindă satul cu steaguri și uiege de răchie în mână în sunetele muzicii. Dar și adună într-un butoiaș răchia oferită cu generozitate de săteni pentru balul de seară. Femeile satului sunt doar admise să admire trăsnăile, nu au de jucat nici un rol.