Gena Bârsan - Păsărică de sub nor
Вставка
- Опубліковано 26 сер 2020
- S-a născut în anul 1916 în Târgu Cărbunești, județul Gorj, într-o familie de lăutari. Părinții săi, Coadă și Polina Turleanu, au fost printre primii lăutari din localitate. Se căsătorește cu violonistul Ion Bârsan, din taraful căruia mai făcea parte basistul Nelu Petrescu, și începe să cânte cu aceștia.
Între 1938-1942 cântă cu taraful soțului ei și cu taraful lui Nelu Busuioc în București, la cârciuma „La Crețu” din zona Gării de Nord, unde erau vizitați de cântărețele Maria Tănase și Rodica Bujor. La întoarcerea din București, în taraful ei intră basistul Aurică Gugin.
Pe data de 16 iulie 1940 este descoperită de folcloristul Tiberiu Alexandru și este chemată să înregistreze pentru Arhiva de Folklore a Societății Compozitorilor Români (Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” de astăzi). În același an îi apare primul disc la Electrecord, cu propria sa creație - „Sârba concentraților”.
Din 1948 începe să cânte cu ginerele său, lăutarul Gheorghe Pițigoi (braci și bas) și cu fiica sa, Elena Bârsan.
În martie 1949 este prima solistă angajată a orchestrei „Taraful Gorjului” din Târgu Jiu, înființată de către dirijorul Nicolae Novac, cu care efectuează mai multe înregistrări.
În 1950 îi apare un disc „Le Chant du Monde” în Franța cu două cântece de propagandă comunistă.
În 1954 efectuează înregistrări la Radio Craiova cu taraful soțului ei, cu taraful lui Marin Piculeață din Craiova și cu Taraful „Murmurul Gilortului” condus de violonistul Costică Dindiri. Câteva din înregistrări i-au fost editate în 1968 pe un disc Electrecord (un EP cu patru piese).
A întreprins numeroase turnee în țară, cu Taraful Gorjului, cântând alături de artista Maria Tănase (devenită folclorist al orchestrei), dar și de alte soliste cunoscute din județ: Maria Lătărețu și Lia Bobirci.
În memoria sa anual în Târgu Cărbunești, în luna august, se desfășoară Festivalul-concurs interjudețean de muzică lăutărească „Gena Bârsan”, organizat de primăria orașului. În cadrul său se întrec cele mai bune tarafuri gorjenești, dar și cei mai buni rapsozi. - Розваги
O surpriza plăcută pentru mine, chiar îmi este rușine sa spun ca eu ca și interpret de muzica populară nu am știut de aceasta mare și talentata cântăreața! Voce frumoasa, stil autentic! Dumnezeu sa o ierte și sa o așeze la dreapta sa! Așa se pierd vocile bune și nu îmi explic de ce nu a fost mediatizata!
BRILIANTĂ!!!!
O inegalabilă a folclorului românesc din epoca ei și nu numai!
Îmi place
Felicitări pentru postare 👍👍👍... Gorjul a dat multe cântărețe foarte bune nu numai Maria Lătărețu.... aceasta a avut șansa de a fi angajată într-o orchestră profesionistă înființată în București și în felul acesta i sau deschis porțile
Dumnezeu să te odihnească în pace pasăre maiastra cu glas de priviegatoare căci cum ai fost tu nu se mai nasc Odihnă Veșnică
O mare valoare în muzica populară!!!Felicitări!🌲⚘❤🌷🌲👍👏
Hei ce mai vremuri cât de greu își purta oamenii dorul și o ful
Nu am știut de aceasta cântăreața iată câte valori descoperim semăna la voce cu Lataretu