MANASTIREA ARNOTA

Situată în Munții Căpățânii, la o altitudine de 840 metri de unde se dezvăluie o panoramă superbă, Mănăstirea Arnota păstrează încă frumusețea și originialitatea din momentului ctitoririi de către Matei Basarab, în 1636, voievodul ridicând acest frumos lăcaș în semn de mulțumire față de Dumnezeu pentru că l-a scăpat de turcii trimiși pe urmele sale de către sultan cu scopul de a-l omorî.
Prima atestare documentară a mănăstirii apare în 11 iulie 1636, iar doi ani mai târziu, pe 23 aprilie 1638, are loc sfințirea cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Pe lângă Matei Basarab, ale cărui oseminte sunt înhumate aici alături de cele ale tatălui său Danciu Vornicul, și domnitorul Constantin Brâncoveanu și-a adus contribuția la acest lăcaș, de la el păstrându-se până azi ușa de lemn de castan de la intrare și cele două clopote de 200 și 400 kg cu stema basarabilor, tot el adăugând pridvorul cu turlă.
În ceea ce privește biserica, se remarcă în pronaos cele două cupole foarte interesante înfățișându-L pe Mântuitor în două momente diferite ale vieții, prunc și adult. Ca un element distinctiv față de celelalte biserici, scena Învierii este reprezentată în dreapta, iar Nașterea în partea stângă. Se mai remarcă în pronaos și icoana mare înfățișând Soborul Celor Șapte Sfinți Arhangheli.
La momentul ctitoririi, voievodul a înfrumusețat mănăstirea material și spiritual, aducând de la Sfântul Munte Athos, în ferecătură de aur și pietre prețioase, moaștele mai multor sfinți precum Mucenița Marina, Mihail Episcopul Sinadei sau Maxim Mărturisitorul.
De-a lungul timpului, Mănăstirea Arnota a trecut prin grele încercări precum incendiul din secolul al XVIII-lea care a distrus-o în proporție de 85% sau cutremurul din secolul al XIX-lea care a ruinat-o, însă a fost refăcută de fiecare dată păstrând aceeași notă de originalitate. În secolul al XIX-lea a fost reconstruită de Știrbei Vodă în stil cetate așa cum o regăsim și astăzi, acesta dându-i destinația de închisoare politică.
Deși timp de aproape 400 ani aici au slujit doar călugări, în ziua de azi, sfântul lăcaș Arnota este o mănăstire de maici, acest fapt datorându-se Înaltului Gherasim, arhiepiscop al Râmnicului, cel care a dorit să reînvie viața în mănăstire. În incinta mănăstirii, pe lângă biserica paraclis construită la începutul anilor 2000, mai există și ateliere de croitorie, pictură, sculptură, dar și un muzeu având expuse vechi obiecte bisericești.
Mănăstirea Arnota este un punct de reper în ceea ce privește monumentele istorice și religioase din țara noastră. Vino și tu să o descoperi!