Centrul Cultural Spiritual Varatic: Mănăstirea Văratic - vatră de istorie
Вставка
- Опубліковано 29 вер 2024
- Pe șoseaua Piatra Neamț - Tg. Neamț, după ce se trece de stațiunea Bălțătești, se desprinde o șosea pe partea stângă, ce străbate satul Valea Seacă, pe lângă Pădurea de Argint - la nord - și Culmea Filiorul - cu păduri de brad și foioase - pe unde drumeții și pelerinii pot ajunge la Mănăstirea Văratic - o așezare deschisă spre lume, un sat mănăstiresc ca o prelungire a satului românesc. Străbătând ulițele și potecile pe care sunt așezate casele albe, țărănești, încărcate cu flori și pomi roditori, ale călugărițelor care au ales să trăiască în castitate și iubire față de Dumnezeu, ajungem la Mănăstirea Văratic. Așezarea a fost constituită prin anii 1781-1785, de către Maica Olimpiada, la îndemnurile duhovnicești ale starețului Paisie, de la Mănăstirea Neamț, cu binecuvântarea Mitropolitului Gavriil Calimache. Astfel Maica Olimpiada a cumpărat ,,cu banii ei, de la un bătrân pădurarˮ o casă pe care a așezat-o într-o poiană, lângă care a construit o ,,bisericuță de lemn, foarte mică și săracăˮ - un schi, care se va numi Văratic, după numele poienii alese de Maica Olimpiada și pustnicul Iosif. Lângă acest schit se vor construi câteva chilii unde vor locui măicuțele slujitoare care viețuiau și munceau la acest schit.
Viața și liniștea Mănăstirii Văratic a fost tulburată de multe evenimente: invazia turcilor, din anul 1821, care au prădat și pustiit mănăstirea, cât și incendiile din 10-11 iulie 1900 și 24 mai 1916, care au ,,înspăimântat și demoralizat soborul mănăstirescˮ .
Patrimoniul material al Mănăstirii Văratic a început să se refacă încet-încet cu ajutorul Mitropoliei Moldovei și Ministerului Cultelor, prin donații de moșii și bunuri ale unor binefăcători și ctitori care au dorit să ajute această așezare monahală. La 50 de ani de la întemeierea acestei așezări, viețuiau la Văratic ,,628 schimonahii, monahii și suroriˮ . Foarte multe călugărițe din această mănăstire, proveneau din familii din neam ales, printre acestea fiind și Safta Brâncoveanu - care va intra în viața monahală pe la anul 1838, ctitorind acestui locaș. Anii s-au scurs, în mănăstire s-au ridicat generaţii noi, cultura monahiilor a căpătat şi alte orizonturi.
Acum, în anul 2018, aici vieţuiesc peste 400 de călugăriţe şi mănăstirea Văratic îmbracă o haină nouă. Lăcașuri sfinte: Adormirea Maicii Domnului - cunoscută sub numele de Biserica Mare - apoi bisericile Sf. Ioan și Schimbarea la față sunt valori spirituale, artistice și istorice pe care trebuie să le cunoaștem fiecare dintre noi.
Ctitoria Centrului Cultural Spiritual Văratic
Acest lăcaș cultural spiritual are la temelie un legământ de iubire, ce vorbește celor care îi trec pragul despre neuitare, forța iubirii, dăinuire și dăruire. În toamna anul 2015, în memoria soției sale, Sheila Margaret Richardson, dl Dianu Sfrijan decide să investească financiar dar mai ales sufletește, într-un proiect inițiat și coordonat de poeta Emilia Țuțuianu: construirea unui Centrul Cultural Spiritual Văratic lângă Mănăstirea Văratic. Mănăstirea, cu încuviințarea Consiliului mănăstirii și a maicii starețe Iosefina Giosanu, donează terenul pentru viitoarea construcție, lucrarea fiind finalizată în luna iulie a anului 2017.
Centrului Cultural Spiritual poartă emblema arhitecturală a locului și a fost ridicat „din iubire, entuziasm și generozitate, cu intenţia de a lumina, a aşeza şi a rostui lucrurile vieţii de obşte, pentru a păstra identitatea și tradițiile culturale locale și întru bucuria sufletului. O zidire de suflet, făcută cu sacrificii care se dorește a fi un loc de convergență a iubirii și un reper util și activ în viața comunității. ” Dianu Sfrijan.
Sheila Sfrijan a profesat ca bibliotecar principal, coordonator a 17 biblioteci din zona Manchester, aprofundând studiile în domeniul biblioteconomiei, fapt ce i-a înlesnit căpătarea unor temeinice informații din sfera culturală. Căsătoria cu Dianu Sfrijan a fost potrivirea a două suflete venite din depărtări și legate prin frumosul trăirilor și al umanismului.
Interesul și dragostea pentru stilul de viață românesc, obiceiurile, tradițiile și trăirile curate și senine au apropiat-o de patria soțului, făcând-o să iubească și să prețuiască peisajul și oamenii din România. Pentru dragostea nepământeană care i-a legat până dincolo de existența fizică, în memoria ei, Dianu Sfrijan va ridica la Sf. Mănăstire Văratic un așezământ pentru ,,vrednică folosință creatoare” dedicat comunității și vizitatorilor, interesați de păstrarea valorilor culturale.
Salonul Sheila este îmbogățit cu obiecte primite de la ctitor, un bust din bronz executat de sculptorul Lucian Tudorache, un tablou purtând semnătura artistului plastic Mihai Olteanu şi mobilier din nuc, efectuat manual.
Emilia Țuțuianu
un omagiu adus ctitorului CCSV Dianu Sfrijan, la 5 ani de la plecarea sa la cele vesnice
Astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie de a îmbrățișa și proteja valorile culturii naționale.
Efortul dumneavoastră dă roade. Felicitări!
Vă felicit, doamna Emilia Țuțuianu! Felicit pe toți cei ce au contribuit și contribuie la acest minunat proiect! Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți!
Minunat! Faceti lucruri deosebite stimata dna Emilia!
V-ati asumat o frumoasa “misie” de ctitor si de duce mai departe, in eternitate locuri speciale, incarcate de istorie si spiritualitate romaneasca!
Acolo am avut marele privilegiu sa poposim, prin ingaduinta maicii Starete Stavrofore si a Dvoastra, pentru o intalnire de suflet, romano- italiana, cu ceva timp in urma, de care ne aducem cu mare placere si emotie aminte!
Va multumim frumos si va dorim sanatate si Dumnezeu sa va dea puterea de a fi parte incontinuare dintre cei ce fac sa functioneze Centrul Cultural de la Varatec, pentru care v-ati straduit sa-l infiintati!
Cu multa stima,
Ioana Grosaru
Mulțumesc, doamna Țuțuianu! Am revăzut ceea ce vizitasem acum vreo șapte ani. Doamne, ajută!
Este o idee minunată să fie astfel cunoscută această ctitorie de suflet, de neuitare a marelui poet național,Mihai Eminescu. Centrul Cultural Spiritual este o realizare unicat.Toată prețuirea ,toată admirația pentru Maica ,Stareța Stavrofora Iosefina care a fost de acord să doneze pământul,a IPS Ioachim,dar ,nu mai puțin, pentru excepționala dăruire și osteneală a Doamnei Emilia Țutuianu,poetă și Editor,om de cultură, și , desigur,a Dl_ui.Ing.Dorin Dospinescu!! Au reușit să adauge încă un crâmpei de neuitare pentru credință,
poezie și locuri de însemnătate națională. Meritul lor este inegalabi.Au daruit o "ctitorie" in numele culturii . .Realizare nu îndeajuns de cunoscută , deloc remunerata.Cine a construit o casă poate înțelege mai ușor câtă muncă au depus absolut admirabilii iubitori de cultură ,ei înșiși ctitori.Premiile cu numele lor,nu ajung până la Varatic .Dar Centrul Cultural Spiritual este o prezența vizibilă ale carui uși vă așteaptă dechise.Ca o intrare
in smerenie,sfințire și poezie.Cine ajunge acolo,va lăsa macar un gând de mirare
și o emoționantă plecăciune că mai există și astăzi asemenea oameni.Să fie binecuvântați !! In unduirea "timpului care vine,care trece" și de spiritul eminescian!.
Foarte frumoasa prezentarea. FELICITARI !!!