Ioana Radu - Car frumos cu patru boi
Вставка
- Опубліковано 25 сер 2024
- Pe regina romanței românești, cum a numit-o inspirat memorialistul Harry Negrin, n-o chema nici Ioana, nici Radu. Fiica modestului cârciumar craiovean Constantin Braia se numea Eugenia Braia, dar acasă era alintată cu diminutivul Jana.
Cârciumaurul, proprietarul localului "La ieftinirea traiului", avea patru copii, Maria, Giugiu, Nuna si Eugenia. Tuturor le plăcea să cânte, Maria era recunoscută pentru glasul ei cristalin și numai pe mezina Eugenia n-o lăsau ceilalti sa îngâne nimic, pentru că glasul ei... scârțâia.
De la lăutarii cârciumei tatălui său, Constantin Braia -- Ion al lui Țache, Gheorghe al lui Gâgă, Limbă -- culege și învață primele cântece populare și lăutărești.
O voce ce arde dincolo de timp, doinind triluri vechi, doruri şi poveşti de dragoste. Talent, pasiune, muncă, spectacol, muzică, folclor. Şi dacă toate acestea trebuiau să poarte un nume, Dumnezeu le-a botezat IOANA RADU.
În ianuarie 1936 sosește în București. Aici, se înscrie, cu ajutorul cântărețului Petre Alexandru (soțul Miei Braia), la un concurs de muzică populară organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, care a durat trei luni și la care erau înscriși 800 de candidați. A reușit de la prima încercare melodia De cine dorul se leagă impresionând comisia, condusă de dirijorul Theodor Rogalski. Au câștigat doar Eugenia Braia și Eugenia Nedelea (Rodica Bujor). Comisia era alcătuită din Valentina Crețoiu, Aurel Alexandrescu (amândoi prim soliști ai Operei), Alfred Pagoni, Grigoraș Dinicu, Alfred Alessandrescu și Să ne cinstim românii episodul 36: Ioana Raducompozitorul Ion Filionescu, cel care i-a ales pseudonimul artistic -- Ioana Radu.
Debutează la Radio România în 1937 cu melodiile Astă iarnă era iarnă și Spune măiculiță spune acompaniată de orchestra Vasile Julea. Atunci crainicul radio-ului a anunțat-o Ioana Radu.
Cariera artistică
După succesul de la Radio ajunge în Ploiești unde cântă la restaurantul „Azuga" timp de 6 luni. A avut drept acompaniament orchestra fraților Melak din Lugoj. De trei ori pe săptămână revenea în București pentru a-și susține „micro-recitalurile" la Radio.
Dupa încheierea contractului cu restaurantul „Azuga" se stabilește definitiv în Capitală, cultivând cu mare succes de public valorile muzicii populare în vestite restaurante și grădini de vară ale timpului („Potcoava", „Princiar", „Motanul negru", „Cina"), acompaniată de formațiile instrumentale Vasile Julea, Costică Tandin, Dumitru Spirescu-Oltenița (cu care a fost și căsătorită), Nicușor Predescu, Victor Predescu, Nicu Stănescu etc. Concomitent, în urma sfatului primit de la Gaby Michăilescu (impresarul artiștilor Maria Tănase, Petre Ștefănescu-Goangă), se dedică interpretării romanței românești.
După război, și-a continuat activitatea concertistică la Radiodifuziunea Română, la Teatrul de Estradă „Constantin Tănase" (unde cânta și Maria Tănase), la Circul de Stat și la Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru" din București.Să ne cinstim românii episodul 36: Ioana Radu
A participat la mai multe ediții ale Festivalului național de romanțe „Crizantema de Aur", de la Târgoviște și a făcut parte din juriul Festivalului-concurs „Maria Tănase" de la Craiova încă de la prima ediție (1969).
În 1986 Ion Popescu-Gopo a inclus-o în documentarul Bucureștiul ieri, Bucureștiul azi, Bucureștiul mâine, iar în 1987 Pompiliu Gâlmeanu a realizat filmul Omagiu romanței - Ioana Radu, având drept protagonistă artista.
O capodopera a muzicii românești. Bunul. Dumnezeu s o odihnească în pace
O mare cantăreată de folclor autentic și cea mai mare interpretă de romante. Dumnezeu să o odihnească in pace.
Îmi dau la crimile ascultând acest cântec cu astfel de versuri nu mai vorbesc de vocea ineggalabila
fara cuvinte , numai lacrimi.......
ce frumos , sunt acum la varsta cand canta ea aceasta romanta ! traiesc acest cantec gandindu-ma la copilaria mea ! ce dulci si frumoase timpuri !
O voce de aur
Doamna romantei,o voce de aur. Muzica de alta data o ascult mereu cu aceeasi placere.
Mesajul pe, care desavarsita artista il transmite este unic, lasand la o parte vocea aceea unica, completata de dictia fara cusur.
Nu se vai repeta , nici odata asa voce, romante si vremurile de atunci.
O nostaijie din trecut.
Tatalui meu ii placea aceasta melodie , dar s-a dus demult. Superba melodie ma impresioneaza si acum dupa atitia ani.
De neutat ..
Offfff cce mai canta mama aceastaa romanttaa😪😪😪😪😪😪❤❤❤❤❤❤❤❤
Melodia este superba, dar si textul. Ca si la alte romante la fel de superbe ("A venit aseara mama" sau "M-am nascut intr-un bordei"), versurile apartin marelui poet Vasile Militaru, mort in 1959 in lagarul de la Ocnele Mari. Din pacate, incepind cu luna august a acestui an, nu mai avem voie sa-l laudam pe Vasile Militaru, intrucit a fost legionar. Daca il laudam, riscam sa fim arestati.
Dumezeule mare , ce melodi si texte cantau acesti Nemuritori . D-zeu sa-i ierte .
Avem amintiri in lacrimi.
Text și voce, fără comentarii
O frumoasa capedopera ! Ma uit pe comentarii si vad numai acum 2 ani /5 ani /3ani ! OAMENI BUNI ! VOI nu mai sunteti ROMANI?
Voce de aur stea nemuritoare a romantelor d zeu so odihnneasca
O voce de aur... S-a născut cu căntecul in suflet in “ţara doinelor”, intr-un oraş in care frunza, Jiul şi păsările cerului căntă, iar oltenii se iau la intrecere cu ele.
O voce de aur!
Tulburator de frumos!
Adevarate comori ale muzicii romanesti prin muzica text deosebit, voce fara egal
De ne uitat !
D-zeu sa o odihneasca in pace!
Cu adevarat, Regina Romantelor.
Super
)Ioană, dragă Ioana /1917-1990/ Jana-Bucureșteana /
Ea prin viață ne-a purtat / Suflet fin de neuitat
Existență trecătoare / Inimă ne-muritoare
Chișinăul vă salută / Pe cei buni, pe toți sărută !
De neuitat!
Sublim...
Neegalata !
Aşa glas frumos nu am auzit niciodată.
Doamna dureriii
Muzica cu care în ziua de astăzi nu te mai poți intalni
Nestemate ale muzicii romanesti
Da mai încet nu poți (nu că ar fi vreo graba
DOAMNE,VEI MAI PUTEA "CREEA"ASEMENEA ARTIST,...ASEMENEA MUZICA...!?😪