Mândra mea cu cârpa mură- Slavica Jovic Kolerovic
Вставка
- Опубліковано 4 гру 2015
- Viedo făcut de Drăgan M. Stoianel, profesor la un liceu la Novi Sad, născut la Jgobiţa (Omol'i), zona Cimocului, Sârbia de răsărit. Fotografiile care însoţesc audio materialu sînt scene din viaţa a Rumânilori de la Cimoc, dar şî o dovadă mare şî limpede care ne arată rădăcinle anoaştre.
Ovaj video je napravio Dragan M. Stojanjel(ović), profesor u gimnaziji u Novom Sadu, rodjen u Žagubici (Homolje), zona Timok, Istocna Srbija. Fotografije koje prate ovaj audio materijal jesu scene iz života Rumuna/Vlaha timocana, ali i istorijske cinjenice koje nepobitno govore o nasem poreklu.
Slavica Jovic Kolerovic, primadona vlaske (rumaneasca) izvorne muzike, u svom bogatom opusu je 12. XI 1979. godine u Studiju M Radio Novog Sada snimila devetnaest izvornih pesama mlavskog kraja.
Slavica Jovic Kolerovic, primadona cantecului rumanes din valea Mlavi, in opera ei bogata pe data 12. noiembrie 1979 în Studio M, Radio Novi Sad a inregistrat nouăsprezece piese din valea Mlavi (subregiunea Valei Timocului).
Fii marieţ că ieş Rumân!
Învață să scriĭ rumâńeașce, nu îngădui să ce facă pruost!
Asta ĭe scrisu șî alfabetu tău!
Așcea-s ļitere a tăļe!
Asta ĭe ļimba-tâă- ļimba rumâńească!
Budi ponosan na to sto si Rumân/Vlah!
Nauci da pises rumâńeașce, nikome nemoj dozvoliti da te ponizava!
Ovo je tvoje pismo!
Ovo su tvoja slova!
Ovo je tvoj jezik- maternji jezik!
Tekst pesme je transkribovan APHI (AFI) internacionalnom fonetskom konvencijom. Rec je o banatskom narecju kojim govore Rumâńi/Vlasi istocno od Homolja i Poreca u Homolju, Zvizdu, Resavi, Pomoravlju, Mlavi, Stigu i Branicevu. Fonetska transkripcija posebnih slovnih vrednosti koja je data dole, moze se primeniti i na govor Rumâńi/ Vlaha iz Poreca i Crnorcja koji se nalaze u prelaznoj dijalektskoj zoni izmedju banatskog i muntenskog narecja.
Fonetska transkripcija posebnih slovnih vrednosti
VOKALI
ă- izmedju a i e, npr. gură „usta”
â- mukli glas (najzatvoreniji vokal iz centralne serije koji se pise u sredini reci), npr. mâna „ruka”
î- mukli glas kao â (najzatvoreniji vokal iz centralne serije, pise se na pocetku ili kraju reci ), npr. întălńi „sresti” ili munțî „planine”
SUGLASNICI
c (+ a, o, u, ă, â, î)- cita se i pise kao „k”
c (+ e, i)- cita se i pise kao „će” i „ći”
che, chi- ke, ki
g (+ a, o, u, ă, â, î)- cita se i pise kao „g”
g (+ e, i)- kao „đe” i „đi”
ghe, ghi- cita se i pise kao „ge” i „gi”
ị- nalazi se samo iza konsonanata na kraju reci za oblik mnozine, npr. fluorị „cveće”, flutirị „leptiri”
ĭ- suglasnik identican srpskom „j”, npr. ĭarnă „zima”
j- suglasnik identican srpskom „ž”, npr. jumarăț „čvarci”
ļ- identican srpskom „љ”, npr. ļeamn „drvo”
ń- identican srpskom „њ”, npr. ńavă „sneg”
ș- identican srpskom „ш”, npr. șușńi „uzdahnu”
ś- banatsko palatalno „š”, npr. śe faś „šta radiš”
ț- identican srpskom „ц”, npr. țânțar „komarac”
ź- banatsko palatalno „ž”, npr. źinźeĭ „sekutici”
en.wikipedia.org/wiki/Vlachs_o...
Obozavam ovu pesmu i poslusala sam puno razlicitih interpretacija, ali ova je najlepsa. Bez konkurencije! ❤
Divno!
Nespus de frumos ! Multumim fratilor !
Ce cântec frumos!
👏👏👏👏👏❤👏
Bravo!
Mulțumim frumos!
Cu aleasă prețuire
Хубава песен с приятен съпровод. Поздрави от София и България!
Срдачан поздрав из Србије за нашу браћу из Бугарске!
@@draganstojanjelovic, здравей братле, бъди жив и здрав с много късмет и благополучие още дълги години!!!
Господине Иво Димитров, Хвала Вам на прикладним коментарима и лепим жељама. Драго нам је да Вам слушање песама са нашег канала причињава задовољство.
С особити поштовањем
Minunata postare, foarte frumos !!! Felicitari pentru tot ceea ce faceti , domnule Stoianel , va ramane in urma pentru generatiile ce vor sa vina si care asa isi vor cunoaste stramosii, traditiile si originea ADEVARATA !!! TOATA STIMA !!!!
Vă mulțumim domnule Dan Dim pentru cuvintele călduroase. Fac doar aia ce simt că trebuie să fac și că sunt dător fața de stramoși ai mei... Personal, de la ei mult am moștenit și am mult să împart nu doar cu românii din Timoc, ci și cu voi frați adevărați- românii de nord de Dunărea, amintindu mă la versurile unui cântec popular:” eu sînt țâie frace, tu iești mie frace, am supt tot o lapce!” Cu deosebit respect!
Acestia sunt adevaratii descendenti geto dacici si uitati-va ca au avut si o scriere si un limbaj cu adevarat dacic!!
Din pacate in mare parte deznationalizati!@@atanasieconstantin553
@@TheBanatan jel ti to rekao papa i vatikanski emisari, čudno da vas nisu uspjeli pokatoličiti
@@TheBanatan și toți guvernanții români nu fac eforturile necesare pentru a schimba în bine viața etnicilor români.
Să vă dea Dumnezeu sănătate putere de muncă. Cu fiecare melodie pe care o ascult,melodii pe care ni le împărtășiți pe canalul dumneavoastră , îmi umplu inima de bucurie.
Ce bine ar fi ca si vlahii ,cei care se cred diferiți față de români, să li de deschidă mintea și inima și să conștientizeze că și ei aparțin minunatului popor român.
Stimate domnule, sa teritorije 100 de ani!
Va multumesc pentru čuvanje. Fac doar će simt ca trebuie sa se faca pentru terzirea constintei nationale a romanilor din Serbia. Tare ma bucur ca va place! Sunt onorat.
@@nenadsavic413, vatikanska inkvizicija izgleda nikako ne miruje i ako nikako da ih prevede u katoličanstvo , apsurda li.
UAU!!!!
Am descoperit total din întâmplare postarea asta, și, de aici, canalul dumneavoastră... Doamne, ce frumos!!!!!!
Vă mulțumesc că ați creat acest spațiu prin care ne (MĂ!) pot conecta, peste și prin spațiu și timp, la neamul nostru...
🙏🏼🙏🏼🙏🏼🙏🏼
Fără patriotisme seci sau melodramatice, asta chiar îi sacru, pur și simplu!!
Unde sunteți, și/sau de unde este cântecul?? Că din câte îmi dau seama, e în afara României "oficiale"... ♥️♥️♥️♥️
Stimate Domnule, vă mulțumesc pentru un comentariu încurajător.
Acest canal conține o mulțime de videoclipuri cu muzica din zona Timocului (Serbia de Răsăsrit) si cu muzica aromâneasca din sudul Balcanului.
Deasemenea, sunt câteva zeci de videoclipuri în care este vorba despre probleme cu care se confruntă românii din Timocul sârbesc.
Acest cântec este din partea vestica a Timocului, subregiunea Homolie şi Mlava.
Cu deosebit respect
Din pură curiozitate poți afla multe. Poți afla că vlahii/românii/aromânii din Serbia nu aveau dreptul la biserică, la școală în limba lor, numele trebuiau să fie ,,sîrbești" șamd ... Astea le puteai afla din pură curiozitate și nu din patriotism sec sau melodramatic ...
@@gheorghe6620, izgleda da vama vatikanskim emisarima nikada dosta vaših prljavi rabota.
Izgleda da vama vatikanskim emisarima nikada dosta prljavih rabota protiv Srbije, 🤮
@@draganstojanjelovic, izgleda da vama vatikanskim emisarima nikada dosta prljavih rabota protiv Srbije.