O legenda bine ticluita! Nu stiu cat adevar ascunde insa prea mult sange a curs in numele "credintei " ceea ce nu poate fi pe placul Marelui Creator. Evreii n-au inteles nimic si de aici prigonirea lor. Lacomia, crima, asuprirea, orgoliul, inselatoria... Nu sunt pe placul lui Dumnezeu! Nu poti fi un popor ales daca n-ai toleranta fata de alte popoare mai ales ca intr-un fel sunt rude de sange cu arabii. Arabii, in fanatismul lor, au ajuns sa fie spaima omenirii. Cand vezi un arab te intrebi daca nu cumva e un terorist ce ascude o bomba. Singura cale este concilierea, toleranta, pacea. Tot ce retin eu din biblie si imi place sunt cuvintele Domnului : "Sa va iubiti unii pe altii asa cum va iubesc Eu!"
Ctuves a fost suferința ptr Domnul nostru ISUS HRISTOS.Se presupune.dar nu s3 știe exact.BIBLUA SPUNE.SA NU ADĂUGĂM SAU SA SCUATEM CEVA DIN SF.SCRPTURA.DUMEZRU CU NOI CU TOȚI 😥😥🙏🙏🤦♀️🤦♀️🕊💔💔❤❤❤🙏🙏
Isus ,apostolii ,Maria si toti crestinii din primul secil de dupa Isus nu s au inchinat la Cruce . Aceasta traditie nescripturala a aparut la 300 de ani dupa Isus😊
Nu era armata romana cea care l-a prins, ci garzile sinedriului (iar seful garzilor sinedriului a fost numit de catre Christos ca fiind stapanul acestei lumi; dinastia Valentiniana era descendenta din acel sef al garzilor sinedriului). Evreii se ingroapa pe versantul vestic al Muntelui Eleon pentru ca ei asteapta un Mesia Bar Kokhba (potrivit Talmudului) care este dupa randuiala lui Melchisedec. Arabii, daca te uiti, sunt ingropati pe versantul estic al muntelui Sion, dovada ca ei asteapta o a doua venire a lui Massih (Mesia) care vine din adancul Sionului {Psalmul 84: . Aceasta (din psalm) este intalnirea dintre Avraam si Melchisedec dupa ce Avraam a venit din Siria, unde ii invinsese pe cei 4 regi care s-au luptat cu cei 5 regi ai cetatilor Sodomei. Deci toti cei care au fost ba furi si talhari uzurpand dreptul lui Mesia incepand de la Moise si pana la Christos, din generatie in generatie (in neamul ancestorilor lui Christos), precum si cei care au facut un mesia alternativ, absolut toti au ramas dupa moartea lui Christos pe cruce, in randuiala lui Melchisedec, cum statueaza si apostolul goyimilor Pavel in Evrei 7. Dar Isaia scrie in cartea lui, Isaia 14, ca sub muntele Eleon, in adanc, este Sheolul, in care sunt captivi toti regii pamantului care au fost furi si talhari, care l-au uzurpat pe Mesia si care au jecmanit oamenii (Isaia 14: }. Lumea, intial a fost spirituala, gandita, iar Christos s-a intrupat (materializat) dupa randuiala Evei si a lui Adam (pentru ca mai este o randuiala, a lui Cain si a descendentilor lui). Si ei bine, a doua venire a lui Christos este ca in steaua lui David. Primul triunghi echilateral, cu baza in jos (pe pamant) si cu varful in sus (in cer), reprezinta a doua venire a Fecioarei Maria, iar al doilea triunghi echilateral, cu baza in sus (cer) si cu varful in jos (in adancul unde au fost puse temeliile lumii pe apa), reprezinta a doua venire a lui Christos, asa cum scrie in psalmul 109: .
Argumente scripturistice pentru cinstirea Sfintei Cruci Caci cuvantul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu.( 1 Corinteni 1,18) - Crucea este Semnul lui Hristos: Atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului si vor plange toate neamurile pamantului si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa. Si va trimite pe ingerii Sai, cu sunet mare de trambita, si vor aduna pe cei alesi ai Lui din cele patru vanturi, de la marginile cerurilor pâna la celelalte margini. (Matei 24,30-31) Dezbracand (de putere) incepatoriile si stapaniile, le-a dat de ocara in vazul tuturor, biruind asupra lor prin cruce. (Coloseni 2,15) Si i-a zis Domnul: Treci prin mijlocul cetatii, prin Ierusalim, si insemneaza cu semnul crucii (litera "tau" care înseamnă în alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem si care plang din cauza multor ticalosii care se savarsesc în mijlocul lui". Iar celorlalti le-a zis în auzul meu: "Mergeti dupa el prin cetate si loviti! Sa nu aveti nici o mila si ochiul vostru sa fie necrutator! Ucideti si nimiciti pe batrani, tineri, fecioare, copii, femei, dar sa nu va atingeti de nici un om, care are pe frunte semnul "+"! Si sa începeti cu locul Meu cel sfant!" Si au Ănceput ei cu batranii, care erau inaintea templului. (Iezechiel 9,4-6) - Crucea este pecetea lui Dumnezeu: Si am vazut un alt inger care se ridica de la Rasaritul Soarelui si avea pecetea Viului Dumnezeu. Ingerul a strigat cu glas puternic catre cei patru ingeri, carora li s-a dat sa vatame pamantul si marea, Zicand: Nu vatamati pamantul, nici marea, nici copacii, pana ce nu vom pecetlui, pe fruntile lor, pe robii Dumnezeului nostru. (Apocalipsa 7,2-3) Si li s-a poruncit sa nu vatame iarba pamantului si nici o verdeata si nici un copac, fara numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe fruntile lor. (Apocalipsa 9,4) - Crucea a fost sfintita de Hristos prin sangele sau, devenind altar de jertfa: Iar Hristos, venind Arhiereu al bunatatilor celor viitoare, a trecut prin cortul cel mai mare si mai desavarsit, nu facut de mana, adica nu din zidirea aceasta; El a intrat o data pentru totdeauna în Sfanta Sfintelor, nu cu sânge de tapi si de vitei, ci cu insusi sangele Sau, si a dobandit o vesnica rascumparare. Caci daca sangele tapilor si al taurilor si cenusa junincii, stropind pe cei spurcati, îi sfinteste spre curatirea trupului, Cu cat mai mult sangele lui Hristos, Care, prin Duhul cel vesnic, S-a adus lui Dumnezeu pe Sine, jertfa fara de prihana, va curati cugetul vostru de faptele cele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului celui viu? (Evrei 9,11-14) Si printr-Insul toate cu Sine sa le impace, fie cele de pe pamant, fie cele din ceruri, facand pace prin El, prin sangele crucii Sale. (Coloseni 1,20) (Coloseni 1,20) Si chemand la Sine multimea, impreuna cu ucenicii Sai, le-a zis: Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie. (Marcu 8,34) Si cel ce nu-si ia crucea si nu-Mi urmeaza Mie nu este vrednic de Mine. (Matei 10,38) - Evreii pastrau la loc de cinste cu mare evlavie sabia cu care David l-a ucis pe Goliat, deci cum noi nu vom cinsti arma prin care Hristos a biruit pe diavol? Si a zis David catre Ahimelec: "N-ai cumva la indemana vreo sulita sau vreo sabie? Caci eu nu mi-am luat nici sabia, nici alta arma, deoarece porunca regelui a fost grabnica". Preotul însa a raspuns: "Iata sabia lui Goliat filisteanul pe care l-ai ucis în Valea Stejarului; ea este invelita intr-o haina, dupa efod; de vrei, ia-o; alta afara de aceea n-am aici". David a raspuns: "Ca ea nu mai este alta, da-mi-o!" si i-a dat-o. (1 Regi 21,8-9)
Argumente scripturistice pentru cinstirea Sfintei Cruci Caci cuvantul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu.( 1 Corinteni 1,18) - Crucea este Semnul lui Hristos: Atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului si vor plange toate neamurile pamantului si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa. Si va trimite pe ingerii Sai, cu sunet mare de trambita, si vor aduna pe cei alesi ai Lui din cele patru vanturi, de la marginile cerurilor pâna la celelalte margini. (Matei 24,30-31) Dezbracand (de putere) incepatoriile si stapaniile, le-a dat de ocara in vazul tuturor, biruind asupra lor prin cruce. (Coloseni 2,15) Si i-a zis Domnul: Treci prin mijlocul cetatii, prin Ierusalim, si insemneaza cu semnul crucii (litera "tau" care înseamnă în alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem si care plang din cauza multor ticalosii care se savarsesc în mijlocul lui". Iar celorlalti le-a zis în auzul meu: "Mergeti dupa el prin cetate si loviti! Sa nu aveti nici o mila si ochiul vostru sa fie necrutator! Ucideti si nimiciti pe batrani, tineri, fecioare, copii, femei, dar sa nu va atingeti de nici un om, care are pe frunte semnul "+"! Si sa începeti cu locul Meu cel sfant!" Si au Ănceput ei cu batranii, care erau inaintea templului. (Iezechiel 9,4-6) - Crucea este pecetea lui Dumnezeu: Si am vazut un alt inger care se ridica de la Rasaritul Soarelui si avea pecetea Viului Dumnezeu. Ingerul a strigat cu glas puternic catre cei patru ingeri, carora li s-a dat sa vatame pamantul si marea, Zicand: Nu vatamati pamantul, nici marea, nici copacii, pana ce nu vom pecetlui, pe fruntile lor, pe robii Dumnezeului nostru. (Apocalipsa 7,2-3) Si li s-a poruncit sa nu vatame iarba pamantului si nici o verdeata si nici un copac, fara numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe fruntile lor. (Apocalipsa 9,4) - Crucea a fost sfintita de Hristos prin sangele sau, devenind altar de jertfa: Iar Hristos, venind Arhiereu al bunatatilor celor viitoare, a trecut prin cortul cel mai mare si mai desavarsit, nu facut de mana, adica nu din zidirea aceasta; El a intrat o data pentru totdeauna în Sfanta Sfintelor, nu cu sânge de tapi si de vitei, ci cu insusi sangele Sau, si a dobandit o vesnica rascumparare. Caci daca sangele tapilor si al taurilor si cenusa junincii, stropind pe cei spurcati, îi sfinteste spre curatirea trupului, Cu cat mai mult sangele lui Hristos, Care, prin Duhul cel vesnic, S-a adus lui Dumnezeu pe Sine, jertfa fara de prihana, va curati cugetul vostru de faptele cele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului celui viu? (Evrei 9,11-14) Si printr-Insul toate cu Sine sa le impace, fie cele de pe pamant, fie cele din ceruri, facand pace prin El, prin sangele crucii Sale. (Coloseni 1,20) (Coloseni 1,20) Si chemand la Sine multimea, impreuna cu ucenicii Sai, le-a zis: Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie. (Marcu 8,34) Si cel ce nu-si ia crucea si nu-Mi urmeaza Mie nu este vrednic de Mine. (Matei 10,38) - Evreii pastrau la loc de cinste cu mare evlavie sabia cu care David l-a ucis pe Goliat, deci cum noi nu vom cinsti arma prin care Hristos a biruit pe diavol? Si a zis David catre Ahimelec: "N-ai cumva la indemana vreo sulita sau vreo sabie? Caci eu nu mi-am luat nici sabia, nici alta arma, deoarece porunca regelui a fost grabnica". Preotul însa a raspuns: "Iata sabia lui Goliat filisteanul pe care l-ai ucis în Valea Stejarului; ea este invelita intr-o haina, dupa efod; de vrei, ia-o; alta afara de aceea n-am aici". David a raspuns: "Ca ea nu mai este alta, da-mi-o!" si i-a dat-o. (1 Regi 21,8-9)
Crucea a fost sfințită prin sângele dumnezeiesc scurs pe ea și a devenit instrument de mântuire, obiect de cinstire, semn distinctiv și pricină de mândrie și de laudă pentru creștini. „Cuvântul de cruce este sminteală pentru iudei, nebunie pentru păgâni, dar pentru noi (creștinii) mântuire, spune Sf. Apostol Pavel (1 Cor. I, 18, 23). De aceea, spune el in altă parte, „mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos..;” (Gal. VI, 14. Comp. și Col. I, 20 și II, 14; Efeseni II, 16 -ș.a.) Încă de la început s-a acordat deci un cult religios Sfintei Cruci, ca oricărora dintre sfintele relicve care aduceau aminte de jertfa mântuitoare a Domnului. Crucea este, într-adevăr, cel dintâi obiect sfânt al religiei noastre, pe care istoria ni-l înfățișează clar, ea bucurându-se de un cult relativ. Este adevărat că sfânta Cruce pe care s-a răstignit Domnul - din ‘pricina’ împrejurărilor istorice vitrege, care caracterizează istoria creștinismului primar, va rămâne pentru un timp dată uitării și îngropată sub temeliile templului păgân, prin a cărui zidire împăratul Adrian căuta să acopere urmele materiale ale evenimentului Crucificării și învierii lui Hristos. Dar cinstirea semnului sfânt al Crucii era așa de generală în primele trei secole, încât ea nu avea adversari decât pe păgâni. Într-adevăr, unul dintre obiectivele atacurilor păgâne împotriva religiei celei noi era „adorarea” crucii de către creștini, care scandaliza mentalitatea păgână și pe care păgânii, neînțelegând-o, o răstălmăceau și o denaturau, numind în derâdere pe creștini adoratori ai Crucii. Dar tocmai atacurile acestea constituie astăzi dovezi indirecte despre existența unui cult creștin al Crucii în acea vreme. Apologeții creștini din secolele II și III sunt nevoiți să răspundă și să restabilească adevărul, justificând cinstirea Crucii; așa fac, de exemplu, Tertulian (Apologeticum, XVI (P.L., t. I, col. 365 ș.u.).), Minucius Felix (Octavius, IX-XII (PL.., t. III, col. 260 ș.u.), Origen ș.a. Ceva mai tîrziu (sec. IV), printre ultimii și cei mai înverșunați adversari ai Crucii, îl aflăm pe împăratul ‘Iulian Apostatul, care reproșa creștinilor : „Voi venerați lemnul gol al Crucii, făcând semnul ei pe frunte și înscriindu-l la intrarea caselor voastre…” La Sf. Chiril al Ierusalimului, Împotriva lui Iulian, cart. VI (PG., LXXVI, col. 796-797) Dar nu lipsesc nici dovezile directe despre încrederea, cinstea și respectul cu care creștinii înconjurau Sfânta Cruce în primele trei secole. Pe la sfârșitul secolului II și, începutul secolului III, Tertulian numește pe creștini cinstitori ai Crucii (Crucis religioși). Cele mai vechi acte martirice arată pe martiri pecetluindu-se cu semnul Sfintei Cruci în clipele dureroase ale judecății și pătimirii lor sau închinîndu-se spre locul în care le apare Sfânta Cruce în viziunile lor (Vezi, de ex., cazul Sfântului Mucenic Teodot și cele șapte fecioare - la Gherasim Timuș, Dicț. aghiogiatic, București, 1898, p. 815). Un mod de a exprima prețuirea față de Sfânta Cruce era întrebuințarea deasă a semnului ei în numeroase împrejurări și momente din viața creștinilor (la deșteptarea din somn, la culcare, la masă, la muncă etc.), despre care ne încredințează, de ex., Tertulian (De corona militis, III și IV - P.L., t. II, col. 80) și Origen, precum și purtarea ei ca semn protector de către creștini (așa, de ex., Sf. Procopiu, martir din persecuția lui Dioclețian (303), purta la gât o cruce de aur și argint (vezi Actele Sinodului VII ecumenic, în SCNAC, XIII, col. 89). Trecând de la textele literare la monumente, arheologia ne arată cât de des era reprezentat semnul Sfintei Cruci în inscripții, picturi, sculpturi, gravura obiectelor portative (pe relicvarii, bijuterii, lămpi, inele, monezi, sigilii etc.), dintre care multe s-au păstrat până azi. Din pricina situației speciale a creștinismului în primele trei secole, semnul Sfintei Cruci e reprezentat însă, de obicei, pe cele mai vechi monumente, în forme deghizate sau în simboluri, ca de ex., ancora, tridentul, litera grecească T sau monogramul, în diferitele lui variante, care se întâlnesc pe numeroase monumente funerare din epoca persecuțiilor. Prima reprezentare sigură datată a Crucii pe un monument creștin apare incizată pe peretele unei case din Herculanum, înainte, de anul 79 (Vezi la Daniel Rops, Jesusj in seiner Zeit Wien Munchesn, 1936, p. 228); alta o găsim mai târziu în inscripția de pe un altar din Palmiria, din anul 134. In inscripțiile și epitafele din picturile catacombelor găsim de vreo 20 de ori semnul Crucii, iar ultimele descoperiri arheologice din Palestina ne-au adus noi mărturii că semnul crucii era folosit ca simbol creștin pe osuarele din necropolele aparțind chiar membrilor primei comunități creștine din Ierusalim (Vezi Pr. Prof. VI. Prelipceanu, Vechimea crucii ca obiect de cinstire și simbol creștin, în lumina descoperirilor arheologice mai noi, în MMS, an. 1958, nr. 5-6, p. 440).
Ce de invenții - nebiblice!! De unde să se știe precis atâtea locuri, după 2000 de ani,timp în care,la anul 70 d.H. Ierusalimul a fost ras de romani? Mult comercial!! Numai ce scrie în biblie este valabil,iar unde sunt exact locurile biblice, cine ar putea să știe după atâta timp și după atâtea -petrecute în acest timp , pe acolo??
Deci fără cruce au fsot mormintele, luați aminte ca nu ne ajuta crucea cu nimic, noi trebuie sa mergem pe calea cruci, adică prin încercări ca și Isus, aici pe pământ.. Crucea semnifica suferință..
Argumente scripturistice pentru cinstirea Sfintei Cruci Caci cuvantul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu.( 1 Corinteni 1,18) - Crucea este Semnul lui Hristos: Atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului si vor plange toate neamurile pamantului si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa. Si va trimite pe ingerii Sai, cu sunet mare de trambita, si vor aduna pe cei alesi ai Lui din cele patru vanturi, de la marginile cerurilor pâna la celelalte margini. (Matei 24,30-31) Dezbracand (de putere) incepatoriile si stapaniile, le-a dat de ocara in vazul tuturor, biruind asupra lor prin cruce. (Coloseni 2,15) Si i-a zis Domnul: Treci prin mijlocul cetatii, prin Ierusalim, si insemneaza cu semnul crucii (litera "tau" care înseamnă în alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem si care plang din cauza multor ticalosii care se savarsesc în mijlocul lui". Iar celorlalti le-a zis în auzul meu: "Mergeti dupa el prin cetate si loviti! Sa nu aveti nici o mila si ochiul vostru sa fie necrutator! Ucideti si nimiciti pe batrani, tineri, fecioare, copii, femei, dar sa nu va atingeti de nici un om, care are pe frunte semnul "+"! Si sa începeti cu locul Meu cel sfant!" Si au Ănceput ei cu batranii, care erau inaintea templului. (Iezechiel 9,4-6) - Crucea este pecetea lui Dumnezeu: Si am vazut un alt inger care se ridica de la Rasaritul Soarelui si avea pecetea Viului Dumnezeu. Ingerul a strigat cu glas puternic catre cei patru ingeri, carora li s-a dat sa vatame pamantul si marea, Zicand: Nu vatamati pamantul, nici marea, nici copacii, pana ce nu vom pecetlui, pe fruntile lor, pe robii Dumnezeului nostru. (Apocalipsa 7,2-3) Si li s-a poruncit sa nu vatame iarba pamantului si nici o verdeata si nici un copac, fara numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe fruntile lor. (Apocalipsa 9,4) - Crucea a fost sfintita de Hristos prin sangele sau, devenind altar de jertfa: Iar Hristos, venind Arhiereu al bunatatilor celor viitoare, a trecut prin cortul cel mai mare si mai desavarsit, nu facut de mana, adica nu din zidirea aceasta; El a intrat o data pentru totdeauna în Sfanta Sfintelor, nu cu sânge de tapi si de vitei, ci cu insusi sangele Sau, si a dobandit o vesnica rascumparare. Caci daca sangele tapilor si al taurilor si cenusa junincii, stropind pe cei spurcati, îi sfinteste spre curatirea trupului, Cu cat mai mult sangele lui Hristos, Care, prin Duhul cel vesnic, S-a adus lui Dumnezeu pe Sine, jertfa fara de prihana, va curati cugetul vostru de faptele cele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului celui viu? (Evrei 9,11-14) Si printr-Insul toate cu Sine sa le impace, fie cele de pe pamant, fie cele din ceruri, facand pace prin El, prin sangele crucii Sale. (Coloseni 1,20) (Coloseni 1,20) Si chemand la Sine multimea, impreuna cu ucenicii Sai, le-a zis: Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie. (Marcu 8,34) Si cel ce nu-si ia crucea si nu-Mi urmeaza Mie nu este vrednic de Mine. (Matei 10,38) - Evreii pastrau la loc de cinste cu mare evlavie sabia cu care David l-a ucis pe Goliat, deci cum noi nu vom cinsti arma prin care Hristos a biruit pe diavol? Si a zis David catre Ahimelec: "N-ai cumva la indemana vreo sulita sau vreo sabie? Caci eu nu mi-am luat nici sabia, nici alta arma, deoarece porunca regelui a fost grabnica". Preotul însa a raspuns: "Iata sabia lui Goliat filisteanul pe care l-ai ucis în Valea Stejarului; ea este invelita intr-o haina, dupa efod; de vrei, ia-o; alta afara de aceea n-am aici". David a raspuns: "Ca ea nu mai este alta, da-mi-o!" si i-a dat-o. (1 Regi 21,8-9)
Crucea a fost sfințită prin sângele dumnezeiesc scurs pe ea și a devenit instrument de mântuire, obiect de cinstire, semn distinctiv și pricină de mândrie și de laudă pentru creștini. „Cuvântul de cruce este sminteală pentru iudei, nebunie pentru păgâni, dar pentru noi (creștinii) mântuire, spune Sf. Apostol Pavel (1 Cor. I, 18, 23). De aceea, spune el in altă parte, „mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos..;” (Gal. VI, 14. Comp. și Col. I, 20 și II, 14; Efeseni II, 16 -ș.a.) Încă de la început s-a acordat deci un cult religios Sfintei Cruci, ca oricărora dintre sfintele relicve care aduceau aminte de jertfa mântuitoare a Domnului. Crucea este, într-adevăr, cel dintâi obiect sfânt al religiei noastre, pe care istoria ni-l înfățișează clar, ea bucurându-se de un cult relativ. Este adevărat că sfânta Cruce pe care s-a răstignit Domnul - din ‘pricina’ împrejurărilor istorice vitrege, care caracterizează istoria creștinismului primar, va rămâne pentru un timp dată uitării și îngropată sub temeliile templului păgân, prin a cărui zidire împăratul Adrian căuta să acopere urmele materiale ale evenimentului Crucificării și învierii lui Hristos. Dar cinstirea semnului sfânt al Crucii era așa de generală în primele trei secole, încât ea nu avea adversari decât pe păgâni. Într-adevăr, unul dintre obiectivele atacurilor păgâne împotriva religiei celei noi era „adorarea” crucii de către creștini, care scandaliza mentalitatea păgână și pe care păgânii, neînțelegând-o, o răstălmăceau și o denaturau, numind în derâdere pe creștini adoratori ai Crucii. Dar tocmai atacurile acestea constituie astăzi dovezi indirecte despre existența unui cult creștin al Crucii în acea vreme. Apologeții creștini din secolele II și III sunt nevoiți să răspundă și să restabilească adevărul, justificând cinstirea Crucii; așa fac, de exemplu, Tertulian (Apologeticum, XVI (P.L., t. I, col. 365 ș.u.).), Minucius Felix (Octavius, IX-XII (PL.., t. III, col. 260 ș.u.), Origen ș.a. Ceva mai tîrziu (sec. IV), printre ultimii și cei mai înverșunați adversari ai Crucii, îl aflăm pe împăratul ‘Iulian Apostatul, care reproșa creștinilor : „Voi venerați lemnul gol al Crucii, făcând semnul ei pe frunte și înscriindu-l la intrarea caselor voastre…” La Sf. Chiril al Ierusalimului, Împotriva lui Iulian, cart. VI (PG., LXXVI, col. 796-797) Dar nu lipsesc nici dovezile directe despre încrederea, cinstea și respectul cu care creștinii înconjurau Sfânta Cruce în primele trei secole. Pe la sfârșitul secolului II și, începutul secolului III, Tertulian numește pe creștini cinstitori ai Crucii (Crucis religioși). Cele mai vechi acte martirice arată pe martiri pecetluindu-se cu semnul Sfintei Cruci în clipele dureroase ale judecății și pătimirii lor sau închinîndu-se spre locul în care le apare Sfânta Cruce în viziunile lor (Vezi, de ex., cazul Sfântului Mucenic Teodot și cele șapte fecioare - la Gherasim Timuș, Dicț. aghiogiatic, București, 1898, p. 815). Un mod de a exprima prețuirea față de Sfânta Cruce era întrebuințarea deasă a semnului ei în numeroase împrejurări și momente din viața creștinilor (la deșteptarea din somn, la culcare, la masă, la muncă etc.), despre care ne încredințează, de ex., Tertulian (De corona militis, III și IV - P.L., t. II, col. 80) și Origen, precum și purtarea ei ca semn protector de către creștini (așa, de ex., Sf. Procopiu, martir din persecuția lui Dioclețian (303), purta la gât o cruce de aur și argint (vezi Actele Sinodului VII ecumenic, în SCNAC, XIII, col. 89). Trecând de la textele literare la monumente, arheologia ne arată cât de des era reprezentat semnul Sfintei Cruci în inscripții, picturi, sculpturi, gravura obiectelor portative (pe relicvarii, bijuterii, lămpi, inele, monezi, sigilii etc.), dintre care multe s-au păstrat până azi. Din pricina situației speciale a creștinismului în primele trei secole, semnul Sfintei Cruci e reprezentat însă, de obicei, pe cele mai vechi monumente, în forme deghizate sau în simboluri, ca de ex., ancora, tridentul, litera grecească T sau monogramul, în diferitele lui variante, care se întâlnesc pe numeroase monumente funerare din epoca persecuțiilor. Prima reprezentare sigură datată a Crucii pe un monument creștin apare incizată pe peretele unei case din Herculanum, înainte, de anul 79 (Vezi la Daniel Rops, Jesusj in seiner Zeit Wien Munchesn, 1936, p. 228); alta o găsim mai târziu în inscripția de pe un altar din Palmiria, din anul 134. In inscripțiile și epitafele din picturile catacombelor găsim de vreo 20 de ori semnul Crucii, iar ultimele descoperiri arheologice din Palestina ne-au adus noi mărturii că semnul crucii era folosit ca simbol creștin pe osuarele din necropolele aparțind chiar membrilor primei comunități creștine din Ierusalim (Vezi Pr. Prof. VI. Prelipceanu, Vechimea crucii ca obiect de cinstire și simbol creștin, în lumina descoperirilor arheologice mai noi, în MMS, an. 1958, nr. 5-6, p. 440).
Ma oameni buni , hai sa studiem biblia ,si sa ne pocaim acum ,ptr ca Domnu Hristos mijloceste la Tatal, ptr noi sa sa putem sa fim salvati, in favoarea noastra ,judecata se face acum, El e Marele nostru preot care face ptr noi ispasirea adica curatirea pacatelor noastre in cartile din ceruri ,ptr ca acolo in cer ,sint 2 carti ,cartea vieti si cartea morti, in drepul fiecarui nume se va face judecata ,acum in timpul harului ,acum trebuie sal cautam pe Domnu din toata inima in cuvintul lui Dumnezeu ,nu ca are trebui sal cautam la Israel ,ptr ca nui e nimic ,Ci sa l cautam pe Dumnezeu in cuvintu lui Dumnezeu ,sa ne intoarcem din toata inima la El.Ptr va veni timpul ca se va inchide harul ,si atunci va fi prea tirziu. Haideti fratilor sa l cautam pe Isus care este in ceruri ,sa ne rugam si sai spunem toate necazurile si pacatele noastre ,caci El insusi ne va spala cu singele sau care a curs ptr noi la Golgota ,Isus si a asumat toate pacatele noastre a supra sa .Ce iubire minunata. El este un Adevarat Trandafir Saron ptr mine si ptr lumea intreaga. Imi cer scuze ,poate am gresit ceva, Dar Acesta este ADEVARU.
Va multumesc!Glorie Domnului!🙏🙏🙏
Îmi place foarte mult cum vorbește acest om, foarte bine documentat.
Tot respectul pentru voi 2 Hoinari, chiar mi-ați adus o bucuriei in inimă ,m-am simțit și eu printre voi ,mulțumesc frumos 🙏🤭
Noi vă mulțumim! Avem mai multe vloguri din Israel, dacă vă plac vă invităm să le urmăriți, fac bine sufletește🙏🏼
@@2Hoinari - Daaaa, cu mult drag și inters le voi urmări, Dumnezeu să vă binecuvânteze 🙏😔❤️
Bunul Dumnezeu si Iisus Hristos ne pazeasca si sa ne binecuviteze pe toata lumea si pe toti bolnavi si copii amin 🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏🙏
Amin🙏🏻
O legenda bine ticluita! Nu stiu cat adevar ascunde insa prea mult sange a curs in numele "credintei " ceea ce nu poate fi pe placul Marelui Creator. Evreii n-au inteles nimic si de aici prigonirea lor. Lacomia, crima, asuprirea, orgoliul, inselatoria... Nu sunt pe placul lui Dumnezeu! Nu poti fi un popor ales daca n-ai toleranta fata de alte popoare mai ales ca intr-un fel sunt rude de sange cu arabii. Arabii, in fanatismul lor, au ajuns sa fie spaima omenirii. Cand vezi un arab te intrebi daca nu cumva e un terorist ce ascude o bomba. Singura cale este concilierea, toleranta, pacea. Tot ce retin eu din biblie si imi place sunt cuvintele Domnului : "Sa va iubiti unii pe altii asa cum va iubesc Eu!"
Domnul Sa Va Binicuvinteze Amin A Mintuitorului Slavit Sai Fie Numele Amin
Multumim, doamne ajuta!😘
Ce frumos , multumim mult pentru toate fimarile care ni le aratati noua!!!
Noi va multumim 🙏🏻❤️
So beautiful 😍
Thanks alot
Va Salut din Belgia
Nice. ❤
Salutari😘
Doamne ajuta, si eu am fost intr-un pelerinaj in Israel in 2022.Noiembrie.
Fiti binecuvintati. 🙏
Si voi❤️
Minunat ❤❤❤
Interesant video!🤗
Multumim
Amen
Ctuves a fost suferința ptr Domnul nostru ISUS HRISTOS.Se presupune.dar nu s3 știe exact.BIBLUA SPUNE.SA NU ADĂUGĂM SAU SA SCUATEM CEVA DIN SF.SCRPTURA.DUMEZRU CU NOI CU TOȚI 😥😥🙏🙏🤦♀️🤦♀️🕊💔💔❤❤❤🙏🙏
🙏🙏🙏
Cum se numește melodia de pe fundal? Știe careva?
Desert Caravan by Aaron Kenny, aceasta este melodia
N-am întâlnit niciodată ca la cineva ii place sa viziteze un cimitir 😮
Salutare dragilor😘
Salutare
Buna prin grup ați fost ?? Sau cine organizează acest pelerinaj ?? Doresc și eu o informație doresc sa merg și eu !!
Salutare, Tudius.ro organizează plecarea , vor fi in Aprilie si Septembrie, 750 euro/ pers.
Isus ,apostolii ,Maria si toti crestinii din primul secil de dupa Isus nu s au inchinat la Cruce .
Aceasta traditie nescripturala a aparut la 300 de ani dupa Isus😊
Nu era armata romana cea care l-a prins, ci garzile sinedriului (iar seful garzilor sinedriului a fost numit de catre Christos ca fiind stapanul acestei lumi; dinastia Valentiniana era descendenta din acel sef al garzilor sinedriului). Evreii se ingroapa pe versantul vestic al Muntelui Eleon pentru ca ei asteapta un Mesia Bar Kokhba (potrivit Talmudului) care este dupa randuiala lui Melchisedec. Arabii, daca te uiti, sunt ingropati pe versantul estic al muntelui Sion, dovada ca ei asteapta o a doua venire a lui Massih (Mesia) care vine din adancul Sionului {Psalmul 84: . Aceasta (din psalm) este intalnirea dintre Avraam si Melchisedec dupa ce Avraam a venit din Siria, unde ii invinsese pe cei 4 regi care s-au luptat cu cei 5 regi ai cetatilor Sodomei. Deci toti cei care au fost ba furi si talhari uzurpand dreptul lui Mesia incepand de la Moise si pana la Christos, din generatie in generatie (in neamul ancestorilor lui Christos), precum si cei care au facut un mesia alternativ, absolut toti au ramas dupa moartea lui Christos pe cruce, in randuiala lui Melchisedec, cum statueaza si apostolul goyimilor Pavel in Evrei 7. Dar Isaia scrie in cartea lui, Isaia 14, ca sub muntele Eleon, in adanc, este Sheolul, in care sunt captivi toti regii pamantului care au fost furi si talhari, care l-au uzurpat pe Mesia si care au jecmanit oamenii (Isaia 14: }. Lumea, intial a fost spirituala, gandita, iar Christos s-a intrupat (materializat) dupa randuiala Evei si a lui Adam (pentru ca mai este o randuiala, a lui Cain si a descendentilor lui). Si ei bine, a doua venire a lui Christos este ca in steaua lui David. Primul triunghi echilateral, cu baza in jos (pe pamant) si cu varful in sus (in cer), reprezinta a doua venire a Fecioarei Maria, iar al doilea triunghi echilateral, cu baza in sus (cer) si cu varful in jos (in adancul unde au fost puse temeliile lumii pe apa), reprezinta a doua venire a lui Christos, asa cum scrie in psalmul 109: .
bun comentariu!
Multumim pentru informatii🙏🏻
I love jursalem et jésus. Mohamed
Argumente scripturistice pentru cinstirea Sfintei Cruci
Caci cuvantul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu.( 1 Corinteni 1,18)
- Crucea este Semnul lui Hristos:
Atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului si vor plange toate neamurile pamantului si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa. Si va trimite pe ingerii Sai, cu sunet mare de trambita, si vor aduna pe cei alesi ai Lui din cele patru vanturi, de la marginile cerurilor pâna la celelalte margini. (Matei 24,30-31)
Dezbracand (de putere) incepatoriile si stapaniile, le-a dat de ocara in vazul tuturor, biruind asupra lor prin cruce. (Coloseni 2,15)
Si i-a zis Domnul: Treci prin mijlocul cetatii, prin Ierusalim, si insemneaza cu semnul crucii (litera "tau" care înseamnă în alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem si care plang din cauza multor ticalosii care se savarsesc în mijlocul lui". Iar celorlalti le-a zis în auzul meu: "Mergeti dupa el prin cetate si loviti! Sa nu aveti nici o mila si ochiul vostru sa fie necrutator! Ucideti si nimiciti pe batrani, tineri, fecioare, copii, femei, dar sa nu va atingeti de nici un om, care are pe frunte semnul "+"! Si sa începeti cu locul Meu cel sfant!" Si au Ănceput ei cu batranii, care erau inaintea templului. (Iezechiel 9,4-6)
- Crucea este pecetea lui Dumnezeu:
Si am vazut un alt inger care se ridica de la Rasaritul Soarelui si avea pecetea Viului Dumnezeu. Ingerul a strigat cu glas puternic catre cei patru ingeri, carora li s-a dat sa vatame pamantul si marea, Zicand: Nu vatamati pamantul, nici marea, nici copacii, pana ce nu vom pecetlui, pe fruntile lor, pe robii Dumnezeului nostru. (Apocalipsa 7,2-3)
Si li s-a poruncit sa nu vatame iarba pamantului si nici o verdeata si nici un copac, fara numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe fruntile lor. (Apocalipsa 9,4)
- Crucea a fost sfintita de Hristos prin sangele sau, devenind altar de jertfa:
Iar Hristos, venind Arhiereu al bunatatilor celor viitoare, a trecut prin cortul cel mai mare si mai desavarsit, nu facut de mana, adica nu din zidirea aceasta; El a intrat o data pentru totdeauna în Sfanta Sfintelor, nu cu sânge de tapi si de vitei, ci cu insusi sangele Sau, si a dobandit o vesnica rascumparare. Caci daca sangele tapilor si al taurilor si cenusa junincii, stropind pe cei spurcati, îi sfinteste spre curatirea trupului, Cu cat mai mult sangele lui Hristos, Care, prin Duhul cel vesnic, S-a adus lui Dumnezeu pe Sine, jertfa fara de prihana, va curati cugetul vostru de faptele cele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului celui viu? (Evrei 9,11-14)
Si printr-Insul toate cu Sine sa le impace, fie cele de pe pamant, fie cele din ceruri, facand pace prin El, prin sangele crucii Sale. (Coloseni 1,20)
(Coloseni 1,20)
Si chemand la Sine multimea, impreuna cu ucenicii Sai, le-a zis: Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie. (Marcu 8,34)
Si cel ce nu-si ia crucea si nu-Mi urmeaza Mie nu este vrednic de Mine. (Matei 10,38)
- Evreii pastrau la loc de cinste cu mare evlavie sabia cu care David l-a ucis pe Goliat, deci cum noi nu vom cinsti arma prin care Hristos a biruit pe diavol?
Si a zis David catre Ahimelec: "N-ai cumva la indemana vreo sulita sau vreo sabie? Caci eu nu mi-am luat nici sabia, nici alta arma, deoarece porunca regelui a fost grabnica". Preotul însa a raspuns: "Iata sabia lui Goliat filisteanul pe care l-ai ucis în Valea Stejarului; ea este invelita intr-o haina, dupa efod; de vrei, ia-o; alta afara de aceea n-am aici". David a raspuns: "Ca ea nu mai este alta, da-mi-o!" si i-a dat-o. (1 Regi 21,8-9)
Multumim frumos!🙏🏻
Banii așa se fac...?
Cum asa?
Care, mantuitor ati inebunit?
Nu se vede nicio poarta.
Se vede😀
Doamne ajuta! Este zidită acum...POARTA DE AUR...Dar se va deschide,cand va veni MANTUITORUL NOSTRU IISUS❤
Pocăiți va fraților ca domnul este aproape.. Cititi scriptura, Si cereți lumina sa i înțelegeți voia sa...
Argumente scripturistice pentru cinstirea Sfintei Cruci
Caci cuvantul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu.( 1 Corinteni 1,18)
- Crucea este Semnul lui Hristos:
Atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului si vor plange toate neamurile pamantului si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa. Si va trimite pe ingerii Sai, cu sunet mare de trambita, si vor aduna pe cei alesi ai Lui din cele patru vanturi, de la marginile cerurilor pâna la celelalte margini. (Matei 24,30-31)
Dezbracand (de putere) incepatoriile si stapaniile, le-a dat de ocara in vazul tuturor, biruind asupra lor prin cruce. (Coloseni 2,15)
Si i-a zis Domnul: Treci prin mijlocul cetatii, prin Ierusalim, si insemneaza cu semnul crucii (litera "tau" care înseamnă în alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem si care plang din cauza multor ticalosii care se savarsesc în mijlocul lui". Iar celorlalti le-a zis în auzul meu: "Mergeti dupa el prin cetate si loviti! Sa nu aveti nici o mila si ochiul vostru sa fie necrutator! Ucideti si nimiciti pe batrani, tineri, fecioare, copii, femei, dar sa nu va atingeti de nici un om, care are pe frunte semnul "+"! Si sa începeti cu locul Meu cel sfant!" Si au Ănceput ei cu batranii, care erau inaintea templului. (Iezechiel 9,4-6)
- Crucea este pecetea lui Dumnezeu:
Si am vazut un alt inger care se ridica de la Rasaritul Soarelui si avea pecetea Viului Dumnezeu. Ingerul a strigat cu glas puternic catre cei patru ingeri, carora li s-a dat sa vatame pamantul si marea, Zicand: Nu vatamati pamantul, nici marea, nici copacii, pana ce nu vom pecetlui, pe fruntile lor, pe robii Dumnezeului nostru. (Apocalipsa 7,2-3)
Si li s-a poruncit sa nu vatame iarba pamantului si nici o verdeata si nici un copac, fara numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe fruntile lor. (Apocalipsa 9,4)
- Crucea a fost sfintita de Hristos prin sangele sau, devenind altar de jertfa:
Iar Hristos, venind Arhiereu al bunatatilor celor viitoare, a trecut prin cortul cel mai mare si mai desavarsit, nu facut de mana, adica nu din zidirea aceasta; El a intrat o data pentru totdeauna în Sfanta Sfintelor, nu cu sânge de tapi si de vitei, ci cu insusi sangele Sau, si a dobandit o vesnica rascumparare. Caci daca sangele tapilor si al taurilor si cenusa junincii, stropind pe cei spurcati, îi sfinteste spre curatirea trupului, Cu cat mai mult sangele lui Hristos, Care, prin Duhul cel vesnic, S-a adus lui Dumnezeu pe Sine, jertfa fara de prihana, va curati cugetul vostru de faptele cele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului celui viu? (Evrei 9,11-14)
Si printr-Insul toate cu Sine sa le impace, fie cele de pe pamant, fie cele din ceruri, facand pace prin El, prin sangele crucii Sale. (Coloseni 1,20)
(Coloseni 1,20)
Si chemand la Sine multimea, impreuna cu ucenicii Sai, le-a zis: Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie. (Marcu 8,34)
Si cel ce nu-si ia crucea si nu-Mi urmeaza Mie nu este vrednic de Mine. (Matei 10,38)
- Evreii pastrau la loc de cinste cu mare evlavie sabia cu care David l-a ucis pe Goliat, deci cum noi nu vom cinsti arma prin care Hristos a biruit pe diavol?
Si a zis David catre Ahimelec: "N-ai cumva la indemana vreo sulita sau vreo sabie? Caci eu nu mi-am luat nici sabia, nici alta arma, deoarece porunca regelui a fost grabnica". Preotul însa a raspuns: "Iata sabia lui Goliat filisteanul pe care l-ai ucis în Valea Stejarului; ea este invelita intr-o haina, dupa efod; de vrei, ia-o; alta afara de aceea n-am aici". David a raspuns: "Ca ea nu mai este alta, da-mi-o!" si i-a dat-o. (1 Regi 21,8-9)
Crucea a fost sfințită prin sângele dumnezeiesc scurs pe ea și a devenit instrument de mântuire, obiect de cinstire, semn distinctiv și pricină de mândrie și de laudă pentru creștini. „Cuvântul de cruce este sminteală pentru iudei, nebunie pentru păgâni, dar pentru noi (creștinii) mântuire, spune Sf. Apostol Pavel (1 Cor. I, 18, 23). De aceea, spune el in altă parte, „mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos..;” (Gal. VI, 14. Comp. și Col. I, 20 și II, 14; Efeseni II, 16 -ș.a.)
Încă de la început s-a acordat deci un cult religios Sfintei Cruci, ca oricărora dintre sfintele relicve care aduceau aminte de jertfa mântuitoare a Domnului. Crucea este, într-adevăr, cel dintâi obiect sfânt al religiei noastre, pe care istoria ni-l înfățișează clar, ea bucurându-se de un cult relativ. Este adevărat că sfânta Cruce pe care s-a răstignit Domnul - din ‘pricina’ împrejurărilor istorice vitrege, care caracterizează istoria creștinismului primar, va rămâne pentru un timp dată uitării și îngropată sub temeliile templului păgân, prin a cărui zidire împăratul Adrian căuta să acopere urmele materiale ale evenimentului Crucificării și învierii lui Hristos. Dar cinstirea semnului sfânt al Crucii era așa de generală în primele trei secole, încât ea nu avea adversari decât pe păgâni. Într-adevăr, unul dintre obiectivele atacurilor păgâne împotriva religiei celei noi era „adorarea” crucii de către creștini, care scandaliza mentalitatea păgână și pe care păgânii, neînțelegând-o, o răstălmăceau și o denaturau, numind în derâdere pe creștini adoratori ai Crucii. Dar tocmai atacurile acestea constituie astăzi dovezi indirecte despre existența unui cult creștin al Crucii în acea vreme. Apologeții creștini din secolele II și III sunt nevoiți să răspundă și să restabilească adevărul, justificând cinstirea Crucii; așa fac, de exemplu, Tertulian (Apologeticum, XVI (P.L., t. I, col. 365 ș.u.).), Minucius Felix (Octavius, IX-XII (PL.., t. III, col. 260 ș.u.), Origen ș.a. Ceva mai tîrziu (sec. IV), printre ultimii și cei mai înverșunați adversari ai Crucii, îl aflăm pe împăratul ‘Iulian Apostatul, care reproșa creștinilor : „Voi venerați lemnul gol al Crucii, făcând semnul ei pe frunte și înscriindu-l la intrarea caselor voastre…” La Sf. Chiril al Ierusalimului, Împotriva lui Iulian, cart. VI (PG., LXXVI, col. 796-797)
Dar nu lipsesc nici dovezile directe despre încrederea, cinstea și respectul cu care creștinii înconjurau Sfânta Cruce în primele trei secole. Pe la sfârșitul secolului II și, începutul secolului III, Tertulian numește pe creștini cinstitori ai Crucii (Crucis religioși). Cele mai vechi acte martirice arată pe martiri pecetluindu-se cu semnul Sfintei Cruci în clipele dureroase ale judecății și pătimirii lor sau închinîndu-se spre locul în care le apare Sfânta Cruce în viziunile lor (Vezi, de ex., cazul Sfântului Mucenic Teodot și cele șapte fecioare - la Gherasim Timuș, Dicț. aghiogiatic, București, 1898, p. 815). Un mod de a exprima prețuirea față de Sfânta Cruce era întrebuințarea deasă a semnului ei în numeroase împrejurări și momente din viața creștinilor (la deșteptarea din somn, la culcare, la masă, la muncă etc.), despre care ne încredințează, de ex., Tertulian (De corona militis, III și IV - P.L., t. II, col. 80) și Origen, precum și purtarea ei ca semn protector de către creștini (așa, de ex., Sf. Procopiu, martir din persecuția lui Dioclețian (303), purta la gât o cruce de aur și argint (vezi Actele Sinodului VII ecumenic, în SCNAC, XIII, col. 89).
Trecând de la textele literare la monumente, arheologia ne arată cât de des era reprezentat semnul Sfintei Cruci în inscripții, picturi, sculpturi, gravura obiectelor portative (pe relicvarii, bijuterii, lămpi, inele, monezi, sigilii etc.), dintre care multe s-au păstrat până azi. Din pricina situației speciale a creștinismului în primele trei secole, semnul Sfintei Cruci e reprezentat însă, de obicei, pe cele mai vechi monumente, în forme deghizate sau în simboluri, ca de ex., ancora, tridentul, litera grecească T sau monogramul, în diferitele lui variante, care se întâlnesc pe numeroase monumente funerare din epoca persecuțiilor. Prima reprezentare sigură datată a Crucii pe un monument creștin apare incizată pe peretele unei case din Herculanum, înainte, de anul 79 (Vezi la Daniel Rops, Jesusj in seiner Zeit Wien Munchesn, 1936, p. 228); alta o găsim mai târziu în inscripția de pe un altar din Palmiria, din anul 134. In inscripțiile și epitafele din picturile catacombelor găsim de vreo 20 de ori semnul Crucii, iar ultimele descoperiri arheologice din Palestina ne-au adus noi mărturii că semnul crucii era folosit ca simbol creștin pe osuarele din necropolele aparțind chiar membrilor primei comunități creștine din Ierusalim (Vezi Pr. Prof. VI. Prelipceanu, Vechimea crucii ca obiect de cinstire și simbol creștin, în lumina descoperirilor arheologice mai noi, în MMS, an. 1958, nr. 5-6, p. 440).
Amin
Trebuia sa bage si faza cu profetul Mohamed ca s a inaltat la cer tot de acolo...toate's ala-n-dala
O industrie de facut bani
Ce de invenții - nebiblice!!
De unde să se știe precis atâtea locuri, după 2000 de ani,timp în care,la anul 70 d.H. Ierusalimul a fost ras de romani?
Mult comercial!!
Numai ce scrie în biblie este valabil,iar unde sunt exact locurile biblice, cine ar putea să știe după atâta timp și după atâtea -petrecute în acest timp , pe acolo??
Deci fără cruce au fsot mormintele, luați aminte ca nu ne ajuta crucea cu nimic, noi trebuie sa mergem pe calea cruci, adică prin încercări ca și Isus, aici pe pământ.. Crucea semnifica suferință..
Argumente scripturistice pentru cinstirea Sfintei Cruci
Caci cuvantul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu.( 1 Corinteni 1,18)
- Crucea este Semnul lui Hristos:
Atunci se va arata pe cer semnul Fiului Omului si vor plange toate neamurile pamantului si vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere si cu slava multa. Si va trimite pe ingerii Sai, cu sunet mare de trambita, si vor aduna pe cei alesi ai Lui din cele patru vanturi, de la marginile cerurilor pâna la celelalte margini. (Matei 24,30-31)
Dezbracand (de putere) incepatoriile si stapaniile, le-a dat de ocara in vazul tuturor, biruind asupra lor prin cruce. (Coloseni 2,15)
Si i-a zis Domnul: Treci prin mijlocul cetatii, prin Ierusalim, si insemneaza cu semnul crucii (litera "tau" care înseamnă în alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem si care plang din cauza multor ticalosii care se savarsesc în mijlocul lui". Iar celorlalti le-a zis în auzul meu: "Mergeti dupa el prin cetate si loviti! Sa nu aveti nici o mila si ochiul vostru sa fie necrutator! Ucideti si nimiciti pe batrani, tineri, fecioare, copii, femei, dar sa nu va atingeti de nici un om, care are pe frunte semnul "+"! Si sa începeti cu locul Meu cel sfant!" Si au Ănceput ei cu batranii, care erau inaintea templului. (Iezechiel 9,4-6)
- Crucea este pecetea lui Dumnezeu:
Si am vazut un alt inger care se ridica de la Rasaritul Soarelui si avea pecetea Viului Dumnezeu. Ingerul a strigat cu glas puternic catre cei patru ingeri, carora li s-a dat sa vatame pamantul si marea, Zicand: Nu vatamati pamantul, nici marea, nici copacii, pana ce nu vom pecetlui, pe fruntile lor, pe robii Dumnezeului nostru. (Apocalipsa 7,2-3)
Si li s-a poruncit sa nu vatame iarba pamantului si nici o verdeata si nici un copac, fara numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe fruntile lor. (Apocalipsa 9,4)
- Crucea a fost sfintita de Hristos prin sangele sau, devenind altar de jertfa:
Iar Hristos, venind Arhiereu al bunatatilor celor viitoare, a trecut prin cortul cel mai mare si mai desavarsit, nu facut de mana, adica nu din zidirea aceasta; El a intrat o data pentru totdeauna în Sfanta Sfintelor, nu cu sânge de tapi si de vitei, ci cu insusi sangele Sau, si a dobandit o vesnica rascumparare. Caci daca sangele tapilor si al taurilor si cenusa junincii, stropind pe cei spurcati, îi sfinteste spre curatirea trupului, Cu cat mai mult sangele lui Hristos, Care, prin Duhul cel vesnic, S-a adus lui Dumnezeu pe Sine, jertfa fara de prihana, va curati cugetul vostru de faptele cele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului celui viu? (Evrei 9,11-14)
Si printr-Insul toate cu Sine sa le impace, fie cele de pe pamant, fie cele din ceruri, facand pace prin El, prin sangele crucii Sale. (Coloseni 1,20)
(Coloseni 1,20)
Si chemand la Sine multimea, impreuna cu ucenicii Sai, le-a zis: Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie. (Marcu 8,34)
Si cel ce nu-si ia crucea si nu-Mi urmeaza Mie nu este vrednic de Mine. (Matei 10,38)
- Evreii pastrau la loc de cinste cu mare evlavie sabia cu care David l-a ucis pe Goliat, deci cum noi nu vom cinsti arma prin care Hristos a biruit pe diavol?
Si a zis David catre Ahimelec: "N-ai cumva la indemana vreo sulita sau vreo sabie? Caci eu nu mi-am luat nici sabia, nici alta arma, deoarece porunca regelui a fost grabnica". Preotul însa a raspuns: "Iata sabia lui Goliat filisteanul pe care l-ai ucis în Valea Stejarului; ea este invelita intr-o haina, dupa efod; de vrei, ia-o; alta afara de aceea n-am aici". David a raspuns: "Ca ea nu mai este alta, da-mi-o!" si i-a dat-o. (1 Regi 21,8-9)
Crucea a fost sfințită prin sângele dumnezeiesc scurs pe ea și a devenit instrument de mântuire, obiect de cinstire, semn distinctiv și pricină de mândrie și de laudă pentru creștini. „Cuvântul de cruce este sminteală pentru iudei, nebunie pentru păgâni, dar pentru noi (creștinii) mântuire, spune Sf. Apostol Pavel (1 Cor. I, 18, 23). De aceea, spune el in altă parte, „mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos..;” (Gal. VI, 14. Comp. și Col. I, 20 și II, 14; Efeseni II, 16 -ș.a.)
Încă de la început s-a acordat deci un cult religios Sfintei Cruci, ca oricărora dintre sfintele relicve care aduceau aminte de jertfa mântuitoare a Domnului. Crucea este, într-adevăr, cel dintâi obiect sfânt al religiei noastre, pe care istoria ni-l înfățișează clar, ea bucurându-se de un cult relativ. Este adevărat că sfânta Cruce pe care s-a răstignit Domnul - din ‘pricina’ împrejurărilor istorice vitrege, care caracterizează istoria creștinismului primar, va rămâne pentru un timp dată uitării și îngropată sub temeliile templului păgân, prin a cărui zidire împăratul Adrian căuta să acopere urmele materiale ale evenimentului Crucificării și învierii lui Hristos. Dar cinstirea semnului sfânt al Crucii era așa de generală în primele trei secole, încât ea nu avea adversari decât pe păgâni. Într-adevăr, unul dintre obiectivele atacurilor păgâne împotriva religiei celei noi era „adorarea” crucii de către creștini, care scandaliza mentalitatea păgână și pe care păgânii, neînțelegând-o, o răstălmăceau și o denaturau, numind în derâdere pe creștini adoratori ai Crucii. Dar tocmai atacurile acestea constituie astăzi dovezi indirecte despre existența unui cult creștin al Crucii în acea vreme. Apologeții creștini din secolele II și III sunt nevoiți să răspundă și să restabilească adevărul, justificând cinstirea Crucii; așa fac, de exemplu, Tertulian (Apologeticum, XVI (P.L., t. I, col. 365 ș.u.).), Minucius Felix (Octavius, IX-XII (PL.., t. III, col. 260 ș.u.), Origen ș.a. Ceva mai tîrziu (sec. IV), printre ultimii și cei mai înverșunați adversari ai Crucii, îl aflăm pe împăratul ‘Iulian Apostatul, care reproșa creștinilor : „Voi venerați lemnul gol al Crucii, făcând semnul ei pe frunte și înscriindu-l la intrarea caselor voastre…” La Sf. Chiril al Ierusalimului, Împotriva lui Iulian, cart. VI (PG., LXXVI, col. 796-797)
Dar nu lipsesc nici dovezile directe despre încrederea, cinstea și respectul cu care creștinii înconjurau Sfânta Cruce în primele trei secole. Pe la sfârșitul secolului II și, începutul secolului III, Tertulian numește pe creștini cinstitori ai Crucii (Crucis religioși). Cele mai vechi acte martirice arată pe martiri pecetluindu-se cu semnul Sfintei Cruci în clipele dureroase ale judecății și pătimirii lor sau închinîndu-se spre locul în care le apare Sfânta Cruce în viziunile lor (Vezi, de ex., cazul Sfântului Mucenic Teodot și cele șapte fecioare - la Gherasim Timuș, Dicț. aghiogiatic, București, 1898, p. 815). Un mod de a exprima prețuirea față de Sfânta Cruce era întrebuințarea deasă a semnului ei în numeroase împrejurări și momente din viața creștinilor (la deșteptarea din somn, la culcare, la masă, la muncă etc.), despre care ne încredințează, de ex., Tertulian (De corona militis, III și IV - P.L., t. II, col. 80) și Origen, precum și purtarea ei ca semn protector de către creștini (așa, de ex., Sf. Procopiu, martir din persecuția lui Dioclețian (303), purta la gât o cruce de aur și argint (vezi Actele Sinodului VII ecumenic, în SCNAC, XIII, col. 89).
Trecând de la textele literare la monumente, arheologia ne arată cât de des era reprezentat semnul Sfintei Cruci în inscripții, picturi, sculpturi, gravura obiectelor portative (pe relicvarii, bijuterii, lămpi, inele, monezi, sigilii etc.), dintre care multe s-au păstrat până azi. Din pricina situației speciale a creștinismului în primele trei secole, semnul Sfintei Cruci e reprezentat însă, de obicei, pe cele mai vechi monumente, în forme deghizate sau în simboluri, ca de ex., ancora, tridentul, litera grecească T sau monogramul, în diferitele lui variante, care se întâlnesc pe numeroase monumente funerare din epoca persecuțiilor. Prima reprezentare sigură datată a Crucii pe un monument creștin apare incizată pe peretele unei case din Herculanum, înainte, de anul 79 (Vezi la Daniel Rops, Jesusj in seiner Zeit Wien Munchesn, 1936, p. 228); alta o găsim mai târziu în inscripția de pe un altar din Palmiria, din anul 134. In inscripțiile și epitafele din picturile catacombelor găsim de vreo 20 de ori semnul Crucii, iar ultimele descoperiri arheologice din Palestina ne-au adus noi mărturii că semnul crucii era folosit ca simbol creștin pe osuarele din necropolele aparțind chiar membrilor primei comunități creștine din Ierusalim (Vezi Pr. Prof. VI. Prelipceanu, Vechimea crucii ca obiect de cinstire și simbol creștin, în lumina descoperirilor arheologice mai noi, în MMS, an. 1958, nr. 5-6, p. 440).
Amin
Semnul Sfintei Cruci , pentru neamuri este nebunie , iar pentru noi care ne mântuim , este puterea Lui Dumnezeu ❗️✝️🙏❤️
Armă împotriva diavolului crucea Ta ai dat-o nouă , că nu poate a căuta spre puterea ei ....
Ma oameni buni , hai sa studiem biblia ,si sa ne pocaim acum ,ptr ca Domnu Hristos mijloceste la Tatal, ptr noi sa sa putem sa fim salvati, in favoarea noastra ,judecata se face acum, El e Marele nostru preot care face ptr noi ispasirea adica curatirea pacatelor noastre in cartile din ceruri ,ptr ca acolo in cer ,sint 2 carti ,cartea vieti si cartea morti, in drepul fiecarui nume se va face judecata ,acum in timpul harului ,acum trebuie sal cautam pe Domnu din toata inima in cuvintul lui Dumnezeu ,nu ca are trebui sal cautam la Israel ,ptr ca nui e nimic ,Ci sa l cautam pe Dumnezeu in cuvintu lui Dumnezeu ,sa ne intoarcem din toata inima la El.Ptr va veni timpul ca se va inchide harul ,si atunci va fi prea tirziu. Haideti fratilor sa l cautam pe Isus care este in ceruri ,sa ne rugam si sai spunem toate necazurile si pacatele noastre ,caci El insusi ne va spala cu singele sau care a curs ptr noi la Golgota ,Isus si a asumat toate pacatele noastre a supra sa .Ce iubire minunata. El este un Adevarat Trandafir Saron ptr mine si ptr lumea intreaga. Imi cer scuze ,poate am gresit ceva, Dar Acesta este ADEVARU.
*palestine
Nicari absolut nicari nu scrie in Biblie ca trebuie sa ne inchinam la Cruce,traiesc in Israel de multi ani si stou ce spun😊
O greseala fatala
Ce greseala?🤗
Închinarea la Cruce este nescripturala
Mohamed na călcat niciodată pe pămîntul Ierusalemului
Nu are nicio valoare acest video atât timp cat nu filmezi dealul Golgota . 🤦♀️…