Șase pui și-o biată mamă de Vasile Militaru

fragment de la serbarea copiilor -- Parohia "Sf. Martiri Brâncoveni" din St. Pölten - Austria --
Rusalii 2019
Mai demult o randunica
Avea-n cuibu-i sase pui
Si privea la ei sarmana
Ca la chipul soarelui.
De cu zori pornea sageata
Cautand pe deal, pe vai
Harna pentru puii sai.
Si-n iubirea-i nu odata
S-a culcat ea nemancata
Dar destul de fericita
Ca nu s-a intamplat nici cand
Dintre pui, s-adoarma vreunul
Ars de sete sau flamand.
Nici n-a fost mai mandra mama
Decat ea intre randunici,
Cand vazu intr-o zi ca puii
Se facusera voinici!
Si n-a mai avut odihna
Nici cata ai clipi sub soare
Pana cand pe fiecare,
Pui nu l-a-nvatat sa zboare.
Dar cand toti puteau sa plece
Incotro voiau, sub slava,
Randunica istovita
A cazut in cuib bolnava.
Si cu ochii plini de lacrimi,
Tinta-n ochii fiecui,
Zise celor sapte pui:
Dragii mamei, eu de-aseara,
Simt in inima un cui.
Aripile rau ma dor
Si nici vorba sa mai zbor.
Dumnezeu mi-a dat putere,
Oricat am avut nevoi
Sa gasesc intotdeauna ,
Hrana buna pentru voi.
Astazi, fiindca sunt bolnava,
Dragii mei, cum se cuvine
Mari cum v-a facut maicuta,
Sa-ngrijiti si voi de mine.
Si ca nimeni dintre pui-mi
Sa nu simta ca mi-e rob,
Fiecare sa-mi aduceti,
Zilnic numai cate-un bob.
Ale voastre sase boabe,
Milostive ma vor tine
Pana cand o sa vrea cerul,
Iarasi sa ma faca bine.
Ascultand cuvantul mamii
Au zburat cei sase pui.
Si-au adus vreo sase zile,
Fiecare, bobul lui...
Mai departe, insa puii,
Beti de-al slavilor inalt
Fiecare avand nadejdea,
Ca-i va duce celalalt.
N-a mai dus nici unul bobul
Si uitata mucenica,
A murit atunci de foame,
Cea mai buna randunica.
Si-a ramas apoi povestea
Trista, nebagata-n seama,
Orsicui, ai sta s-o spui,
Ca o mama isi hraneste,
Sase, opt sau zece pui.
Insa zece pui adesea,
Toti nu pot hrani o mama.