Gara de la Mirosi era plina de persoane din toate categoriile sociale,dar erau multi elevi si studenti din cateva sate invecinate,inclu siv din Raca,satul d-nei Polina;acestia mergeau la studii Erau insotiti de un parinte.Cate lacrimi curgeau din toate partjle. Peste un timp tinerii revenau in aceeasi gara, fiind asteptati de cei dragi . CATA BUCURIE,CATE IMBRATISARI! CE VREMURI!DOAMNA POLINA NE SENSIBILIZEAZA ENORM CU ACEST CANTEC. FELICITARI
De Gara Mirosi ma leaga multe amintiri, parca si acum simt bucuria aceea deasebita cand coboram din tren si ma astepta mama !...Doamne, daca ar fi posibil as da anii inapoi numai sa-i mai vad odata pe mama si pe tata !...
Gara de la Mirosi a fost gara unde multi elevi si studenti din satele invecinate erau petrecuti cand plecau la studii de parinti;duceau cu ei dorul pentru cei care ramaneau pe peron inlacrimati;peste o vreme se-ntalneau tot in gara,feriti. Draga noastra ,Polina,cu vocea ei grozava ne duce in timp si ne umple sufletul de nostalgie. Sa ne traiesti,argesanca noastra draga,plina de talent!
Superba melodie! Azi sunt departe de satul meu ( Mirosi) acolo sunt parintii, prietenii si sufletul meu! O voce si o melodie care mi.au adus lacrimile pe obraz! Va multumesc!
Da! Si eu aveam bunicii, chiar parintii mei s-au pensionat si locuiau la Mirosi, chiar linga gara! casuta nr.5, Troaca M. Ion si Elena(mama a decedat in 2009, din pacate! La fel, bunicul Marin Troaca si bunica Maria Troaca. Am inima frinta!).
prof. Ion Ionescu-Bucovu Polina Gheorghe reprezintă prin cântecul său zonă folclorică din sudul judeţului Argeş şi nordul Teleormanului ,pe aria moromeţilor lui Marin Preda, o zonă puţin studiată de folclorişti. Este născută în comuna Râca , ,,satul meu dintre dintre păduri”, cum o numeşte ea în cântec, o localitate veche ce dainuie din secolul al-XVI-lea, cu tradiţii ancestrale, unde s-au împletit horele cu cântecele, cu furcăriile, şezătorile şi datinele străbune. Satul este departe de oraşele ţării mai importante, fapt ce a făcut ca aceste tradiţii să dăinuiască până hăt-târziu pe aceste meleaguri. Găsim în sat atmosfera descrisă de Marin Preda în ,,Moromeţii”cu obiceiurile, tradiţiile şi limba lui coţcărească. De altfel până prin 1945 fetele şi flăcăii ieşeau la horă îmbrăcaţi în costume naţionale, jucau după fluier şi cântau seara la clăci şi furcării. Cele mai frumoase amintiri ale ei sunt legate de sat, de cântecele frumoase ale mamei, de baladele tatei si ale bunicii, de plimbatul prin pădure si adunatul macilor din lanurile de grâu, si poate de aceea a rămas puternic marcata de frumuseţea şi curăţenia vietii de la ţară. În clasele primare era sufletul serbărilor şcolare, cânta şi organoza împreună cu învăţătoarea ei, Trâncan Lucreţia, cele mai frumoase spectacole. De la bunica ei a învăţat balada Constantin Brâncoveanu, baladă care i-a adus şi un premiu întâi la FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR de la Giurgiu.. Polina Gheorghe crede că trebuie să te naşti cu cântecul, iar pe ce ţi-a dat Dumnezeu, tu trebuie să clădesti. Polina este o luptătoare care a primit, ca dar de la Divinitate, o puternica dorinta de a înţelege lumea. Drumul artistic al Polinei nu a fost usor, dar este convinsa că numai aşa poţi să lasi urme adânci pe pământ. Polina este îndrăgostita de cântecul popular, a ascultat multa muzica veche si a avut prilejul să asculte rapsozi populari din zona de baştină cum erau regretaţii rapsozi Gocioiu sau Luca Tiganu. Astfel, şi-a slefuit stilul si propriul repertoriu. Polina a învăţat să cânte de la părinţi, mari iubitori de cântece vechi si balade .De altfel mama ei era îndrăgostită de cqntecul popular şi avea o voce dulce iar tatăl ei cânta doine şi balade la fluier. In copilarie cânta alături de mama ei in timp ce păzea oile pe valea de lângă casă sau prin locurile denumite Pământuri de Marin Preda în nuvelele lui. Abia mai târziu a început să cânte cu adevarat, participand la renumitele spectacole CANTAREA ROMANIEI, unde a luat si câteva premii. Studiile primare le-a făcut la Râca, iar gimnaziul şi liceul la Bucureşti, unde a avut posibilitatea să-şi desăvârşească talentul. Şi-a luat două licenţe, una în istorie şi alta în muzică, urmate de un masterat în muzică. Între timp a urmat şi cursurile Scolii Populare de Arta, pe care a absolvit-o in 1986, la clasa profesoarei Maria Vlădescu. După absolvire a început să colaboreze cu Ansamblul de amatori Plai Românesc, al Casei de Cultură Nicolae Bălcescu. Cu acest ansamblu a facut o serie intreaga de turnee prin ţara. In anul 1990, Polina Gheorghe a fost remarcata de profesorul universitar Emilia Comisel, care a recomandat-o ca fiind un real talent. Un alt om care a indrumat-o pe Polina, în ale cantecului, este profesorul Dumitru Vasilescu Liman, de la care a învăţat că FOLCLORUL ESTE O FORMA DE ERUDITIE. Primele inregistrari radio le-a realizat in anul 1991, sub bagheta maestrului Marius Olmazu. Au urmat inregistrari cu reputatul dirijor Paraschiv Oprea şi violonistul Mihai Stoicescu, Stefan Marinache , Mihai Calusaru si Adrian Grigoras. A participat, de asemenea, la numeroase festivaluri de folclor, unde a obtinut aprecierea pozitiva a juriului: TOPUL TINERILOR INTERPRETI organizat de Radiodifuziunea Româna, MUGUREL DE CANTEC ROMANESC din Bucuresti, FESTIVALUL PASTORESC de la Târgoviste, LA PORTILE DORULUI din Făget, AURELIA FATU RADUTU din Herculane, FLOARE DE COLT din Rucar, festivalurile de folclor din Reghin şi din Resita, FESTIVALUL MARIA TANASE din Craiova, FESTIVALUL MARIA LATARETU din Târgu Jiu si multe altele. Polina a particpat si la numeroase concerte de muzica populara sustinute de Radio Antena Satelor, unde a fost premiată alături de mari interpreţi ai cântecului popular sau ă făcut si face parte din juriu la diferite concursuri de muzică populară pentru depistarea tinerilor talente. De asemenea, Polina este invitată frecvent in cadrul unor emisiuni televizate cu profil folcloric, făcând turul tuturor televiziunilor. Polina este redactor muzical la Radio Antena Satelor si consideră că slujeste pe cale jurnalistică folclorul, cu dăruirea profesionalismului, promovând muzica populară autentică, luptqnd împotriva chiciului şi a manelizării muzicii populare. Prin muzică, Polina vremuieste vremea, adunând in manunchi melodii de mare frumusete. Pentru ea folclorul va rămâne mereu o parte a identitaţii noastre nationale, precum limba, portul sau credinţa. Iată şi o declaraţie a ei care este şi un crez decredinţă: „Dacă mă întreabă cineva de unde sunt, spun că sunt de la mine de acasă, de la Râca. Şi îi respect pe ai mei prin cântec, pentru că şi mama şi tata au cântat, la fel şi bunicii mei. Mama mea a cântat foarte frumos, avea un glas de privighetoare. La fel şi tata, care a cântat şi la fluier. Ştia multe balade.Din casă am cântat balada şi doina de dragoste care este specifică zonei. În repertoriul meu se regăsesc cântecele bătrâneşti, dar şi sârbele din partea Argeşului. Niciodată nu trebuie sne, realizator la Radio Antena Satelor: ,, Muzica Polinei Gheorghe vă va supune unui test emoţional esential; dacă nu iubiţi viaţa cu adevărat, cântecele ei vă vor cuceri imediat şi va vor face s-o iubiţi.” Polina Gheorghe iubeste satul cu toata fiinta sa ...,,Eu dacă m-aş ruşina cu cântecul, cu straiele mele, m-aş ruşina cu cei de acasă. Nu are cum să nu-ţi placă cântecul popular românesc, când din el s-au inspirat marii muzicieni. Enescu a iubit muzica noastră populară. Cum putem noi să facem altfel?“ Iată câteva consideraţii ale regretatei realizatoare TV, Marioara Murărescu: ,,Ascult melodiile adunate pentru noul album de Polia Gheorghe şi mă bucur că în ziua de azi, când improvizaţia şi vorbele goale inundă piaţa înregistrărilor, mai există aşa ceva…ADEVĂRATE PERLE. Se vede clar că fata asta din satul Râca ă ascultat multă muzica veche, că ă avut prilejul să cunoască rapsozii locului, fie direct prin înregistrări document- şi astfel si-ă şlefuit propriul stil şi propriul repertoriu… Polina ştie să spună cu patos, dar fără exagerare, o strigătura şi vorbele dulci de dragoste. Viaţa ă învăţat-o să pretuiască fiecare clipă de bucurie şi să-i bucure şi pe alţii, dăruindu-le din preaplinul sufletului ei. Ă învăţat-o şi să picure o lacrimă în glas atunci când spune…off, măicuţă… Vorbele vechi ale cântecelor, tematica lor, melodiile înveşmântate simplu cu formula unica de acompaniament acelebrului dirijor Marius Omazu reuşesc să aducă spre noi o lume.” Vasilica Ghiţă- Ene, realizator la Radio Antena Satelor: ,,Muzica Polinei Gheorghe va va supune unui test emoţional esenţial; dacă nu iubiţi viaţa cu adevărat, cântecele ei vă vor cuceri imediat şi va vor face s-o iubiţi.” autor: prof. Ion Ionescu-Bucovu
Așii muzicii populare românești, sănătate maximă și succese în viața de toate zilele.
Gara de la Mirosi era plina de persoane din toate categoriile sociale,dar erau multi elevi si studenti din cateva sate invecinate,inclu siv din Raca,satul d-nei Polina;acestia mergeau la studii
Erau insotiti de un parinte.Cate lacrimi curgeau din toate partjle.
Peste un timp tinerii revenau in aceeasi gara, fiind asteptati de cei dragi
.
CATA BUCURIE,CATE IMBRATISARI!
CE VREMURI!DOAMNA POLINA NE SENSIBILIZEAZA ENORM CU ACEST CANTEC.
FELICITARI
De Gara Mirosi ma leaga multe amintiri, parca si acum simt bucuria aceea deasebita cand coboram din tren si ma astepta mama !...Doamne, daca ar fi posibil as da anii inapoi numai sa-i mai vad odata pe mama si pe tata !...
Polina Gheorghe Un dar minunat
Amintirile copilărie !
Ești mai mult decât ce e omenesc
Gara de la Mirosi a fost gara unde multi elevi si studenti din satele invecinate erau petrecuti cand plecau la studii de parinti;duceau cu ei dorul pentru cei care ramaneau pe peron inlacrimati;peste o vreme se-ntalneau tot in gara,feriti.
Draga noastra ,Polina,cu vocea ei grozava ne duce in timp si ne umple sufletul de nostalgie.
Sa ne traiesti,argesanca noastra draga,plina de talent!
O melodie fff frumoasa !! Sa va tina Dumnezeu sănătoasă sa ne cântați multi ani 💐🍀💐.
Mi - au dat lacrimile cit adevăr și cit drag ai putut sa pui în acest cintec FELICITĂRI ! ȘI NU UITA TE IUBESC MULT !
superba melodie , din satu meu , multumesc.
Melodii frumoase, o voce superbă, felicitări solistei.
Foarte frumoasă această melodie! Felicitări d-ra Polina Gheorghe!
Superba melodie!
Azi sunt departe de satul meu ( Mirosi) acolo sunt parintii, prietenii si sufletul meu!
O voce si o melodie care mi.au adus lacrimile pe obraz!
Va multumesc!
Uite asa îți găsești rudele
Da! Si eu aveam bunicii, chiar parintii mei s-au pensionat si locuiau la Mirosi, chiar linga gara! casuta nr.5, Troaca M. Ion si Elena(mama a decedat in 2009, din pacate! La fel, bunicul Marin Troaca si bunica Maria Troaca. Am inima frinta!).
LOCURILE NOASTRE DRAGI! CU PĂRINŢI, BUNICI ŞI VECINII DE IERI... MULŢI S-AU AŞEZAT IN ICOANA AMINTIRILOR, DE UNDE EU ÎMI IAU CÂNTECUL...
@@polinagheorghe 99
prof. Ion Ionescu-Bucovu
Polina Gheorghe reprezintă prin cântecul său zonă folclorică din sudul judeţului Argeş şi nordul Teleormanului ,pe aria moromeţilor lui Marin Preda, o zonă puţin studiată de folclorişti. Este născută în comuna Râca , ,,satul meu dintre dintre păduri”, cum o numeşte ea în cântec, o localitate veche ce dainuie din secolul al-XVI-lea, cu tradiţii ancestrale, unde s-au împletit horele cu cântecele, cu furcăriile, şezătorile şi datinele străbune. Satul este departe de oraşele ţării mai importante, fapt ce a făcut ca aceste tradiţii să dăinuiască până hăt-târziu pe aceste meleaguri. Găsim în sat atmosfera descrisă de Marin Preda în ,,Moromeţii”cu obiceiurile, tradiţiile şi limba lui coţcărească. De altfel până prin 1945 fetele şi flăcăii ieşeau la horă îmbrăcaţi în costume naţionale, jucau după fluier şi cântau seara la clăci şi furcării. Cele mai frumoase amintiri ale ei sunt legate de sat, de cântecele frumoase ale mamei, de baladele tatei si ale bunicii, de plimbatul prin pădure si adunatul macilor din lanurile de grâu, si poate de aceea a rămas puternic marcata de frumuseţea şi curăţenia vietii de la ţară. În clasele primare era sufletul serbărilor şcolare, cânta şi organoza împreună cu învăţătoarea ei, Trâncan Lucreţia, cele mai frumoase spectacole.
De la bunica ei a învăţat balada Constantin Brâncoveanu, baladă care i-a adus şi un premiu întâi la FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR de la Giurgiu..
Polina Gheorghe crede că trebuie să te naşti cu cântecul, iar pe ce ţi-a dat Dumnezeu, tu trebuie să clădesti. Polina este o luptătoare care a primit, ca dar de la Divinitate, o puternica dorinta de a înţelege lumea. Drumul artistic al Polinei nu a fost usor, dar este convinsa că numai aşa poţi să lasi urme adânci pe pământ. Polina este îndrăgostita de cântecul popular, a ascultat multa muzica veche si a avut prilejul să asculte rapsozi populari din zona de baştină cum erau regretaţii rapsozi Gocioiu sau Luca Tiganu. Astfel, şi-a slefuit stilul si propriul repertoriu. Polina a învăţat să cânte de la părinţi, mari iubitori de cântece vechi si balade .De altfel mama ei era îndrăgostită de cqntecul popular şi avea o voce dulce iar tatăl ei cânta doine şi balade la fluier. In copilarie cânta alături de mama ei in timp ce păzea oile pe valea de lângă casă sau prin locurile denumite Pământuri de Marin Preda în nuvelele lui. Abia mai târziu a început să cânte cu adevarat, participand la renumitele spectacole CANTAREA ROMANIEI, unde a luat si câteva premii.
Studiile primare le-a făcut la Râca, iar gimnaziul şi liceul la Bucureşti, unde a avut posibilitatea să-şi desăvârşească talentul. Şi-a luat două licenţe, una în istorie şi alta în muzică, urmate de un masterat în muzică. Între timp a urmat şi cursurile Scolii Populare de Arta, pe care a absolvit-o in 1986, la clasa profesoarei Maria Vlădescu. După absolvire a început să colaboreze cu Ansamblul de amatori Plai Românesc, al Casei de Cultură Nicolae Bălcescu. Cu acest ansamblu a facut o serie intreaga de turnee prin ţara.
In anul 1990, Polina Gheorghe a fost remarcata de profesorul universitar Emilia Comisel, care a recomandat-o ca fiind un real talent. Un alt om care a indrumat-o pe Polina, în ale cantecului, este profesorul Dumitru Vasilescu Liman, de la care a învăţat că FOLCLORUL ESTE O FORMA DE ERUDITIE.
Primele inregistrari radio le-a realizat in anul 1991, sub bagheta maestrului Marius Olmazu. Au urmat inregistrari cu reputatul dirijor Paraschiv Oprea şi violonistul Mihai Stoicescu, Stefan Marinache , Mihai Calusaru si Adrian Grigoras.
A participat, de asemenea, la numeroase festivaluri de folclor, unde a obtinut aprecierea pozitiva a juriului: TOPUL TINERILOR INTERPRETI organizat de Radiodifuziunea Româna, MUGUREL DE CANTEC ROMANESC din Bucuresti, FESTIVALUL PASTORESC de la Târgoviste, LA PORTILE DORULUI din Făget, AURELIA FATU RADUTU din Herculane, FLOARE DE COLT din Rucar, festivalurile de folclor din Reghin şi din Resita, FESTIVALUL MARIA TANASE din Craiova, FESTIVALUL MARIA LATARETU din Târgu Jiu si multe altele.
Polina a particpat si la numeroase concerte de muzica populara sustinute de Radio Antena Satelor, unde a fost premiată alături de mari interpreţi ai cântecului popular sau ă făcut si face parte din juriu la diferite concursuri de muzică populară pentru depistarea tinerilor talente. De asemenea, Polina este invitată frecvent in cadrul unor emisiuni televizate cu profil folcloric, făcând turul tuturor televiziunilor. Polina este redactor muzical la Radio Antena Satelor si consideră că slujeste pe cale jurnalistică folclorul, cu dăruirea profesionalismului, promovând muzica populară autentică, luptqnd împotriva chiciului şi a manelizării muzicii populare. Prin muzică, Polina vremuieste vremea, adunând in manunchi melodii de mare frumusete.
Pentru ea folclorul va rămâne mereu o parte a identitaţii noastre nationale, precum limba, portul sau credinţa. Iată şi o declaraţie a ei care este şi un crez decredinţă:
„Dacă mă întreabă cineva de unde sunt, spun că sunt de la mine de
acasă, de la Râca. Şi îi respect pe ai mei prin cântec, pentru că şi
mama şi tata au cântat, la fel şi bunicii mei. Mama mea a cântat foarte
frumos, avea un glas de privighetoare. La fel şi tata, care a cântat şi la fluier. Ştia multe balade.Din casă am cântat balada şi doina de dragoste care este specifică zonei. În repertoriul meu se regăsesc cântecele bătrâneşti, dar şi sârbele din partea Argeşului. Niciodată nu trebuie sne, realizator la Radio Antena Satelor:
,, Muzica Polinei Gheorghe vă va supune unui test emoţional esential; dacă nu iubiţi viaţa cu adevărat, cântecele ei vă vor cuceri imediat şi va vor face s-o iubiţi.”
Polina Gheorghe iubeste satul cu toata fiinta sa ...,,Eu dacă m-aş ruşina cu cântecul, cu straiele mele, m-aş ruşina cu cei de acasă. Nu are cum să nu-ţi placă cântecul popular românesc, când din el s-au inspirat marii muzicieni. Enescu a iubit muzica noastră populară. Cum putem noi să facem altfel?“
Iată câteva consideraţii ale regretatei realizatoare TV, Marioara Murărescu:
,,Ascult melodiile adunate pentru noul album de Polia Gheorghe şi mă bucur că în ziua de azi, când improvizaţia şi vorbele goale inundă piaţa înregistrărilor, mai există aşa ceva…ADEVĂRATE PERLE. Se vede clar că fata asta din satul Râca ă ascultat multă muzica veche, că ă avut prilejul să cunoască rapsozii locului, fie direct prin înregistrări document- şi astfel si-ă şlefuit propriul stil şi propriul repertoriu… Polina ştie să spună cu patos, dar fără exagerare, o strigătura şi vorbele dulci de dragoste. Viaţa ă învăţat-o să pretuiască fiecare clipă de bucurie şi să-i bucure şi pe alţii, dăruindu-le din preaplinul sufletului ei. Ă învăţat-o şi să picure o lacrimă în glas atunci când spune…off, măicuţă… Vorbele vechi ale cântecelor, tematica lor, melodiile înveşmântate simplu cu formula unica de acompaniament acelebrului dirijor Marius Omazu reuşesc să aducă spre noi o lume.”
Vasilica Ghiţă- Ene, realizator la Radio Antena Satelor:
,,Muzica Polinei Gheorghe va va supune unui test emoţional esenţial; dacă nu iubiţi viaţa cu adevărat, cântecele ei vă vor cuceri imediat şi va vor face s-o iubiţi.”
autor: prof. Ion Ionescu-Bucovu
👍👍👍LA MULTI ANI 2022 CU SANATATE SI PROSPERITATE IN VIATA DE TOATE ,ZILELE!!!
Ce frumos cîntec
La mulți ani Polina ❤️
Cântec superb,interpretare fără egal!
Plăcută FEMEIE!
Superb !
SUPERBA MELODIE NASA !!!
0724215217
pentru programe muzicale traditionale, alaturi de taraf specific !
Felicitări ❤️
❤❤❤❤❤❤❤❤❤
Felicitări
😎🐃🍎🍎🍉🔉LA MAXIM SI BUCURATI VA CA VIATA I FRUMOASA , DAR SI SCURTA!
Вэ юбеск фоарте таре!