- Doina ,,Lină, Leană, Citireană" - Jocuri - Marșul lui Iancu Elena Pogan, 78 ani - țiteră Video: Ion Minoiu Sat Târsa, com. Avram Iancu, jud. Alba, joi, 14 august 2003 O Doină de la moții hunedoreni, din satul Ticera, două melodii de joc și Marșul lui Avram Iancu. Toate, cântate pe un instrument din familia cordofonelor, pe cât de răspândit în lume, pe atât de rar la români: țitera. Organologic, țitera are forme diferite, dar și o trăsătură comună: corzile ei se întind pe întreaga lungime a cutiei de rezonanță. Numărul corzilor variază, însă cele pe care se cântă efectiv - acordate la unison - se pun în vibrație prin ciupire, cu un plectru. Pe cele mai multe țitere, intonația este stabilizată cu ajutorul unei tastaturi asemănătoare cu cea a chitarei. Desigur, există și un număr, mai mare sau mai mic, de corzi de rezonanță. În Ardeal, țitera a fost adoptată de români, probabil de pe la unguri, secui sau sași, însă în destul de puține locuri. De-a lungul veacului al XX-lea, instrumentul a fost ,,naturalizat" și în alte zone ale țării. Fiică a satului Târsa, profesoara Elena Pogan (1925-2010) a fost fondatoarea și conducătoarea primului grup de tulnicărese din țară, în 1960. În acest exemplu video, Elena Pogan cântă pe o țiteră nouă (la acea vreme), construită cu ajutorul fratelui ei și al unui consătean. #transylvania #zither #apuseni
- Doina ,,Lină, Leană, Citireană"
- Jocuri
- Marșul lui Iancu
Elena Pogan, 78 ani - țiteră
Video: Ion Minoiu
Sat Târsa, com. Avram Iancu,
jud. Alba,
joi, 14 august 2003
O Doină de la moții hunedoreni, din satul Ticera, două melodii de joc și Marșul lui Avram Iancu. Toate, cântate pe un instrument din familia cordofonelor, pe cât de răspândit în lume, pe atât de rar la români: țitera. Organologic, țitera are forme diferite, dar și o trăsătură comună: corzile ei se întind pe întreaga lungime a cutiei de rezonanță. Numărul corzilor variază, însă cele pe care se cântă efectiv - acordate la unison - se pun în vibrație prin ciupire, cu un plectru. Pe cele mai multe țitere, intonația este stabilizată cu ajutorul unei tastaturi asemănătoare cu cea a chitarei. Desigur, există și un număr, mai mare sau mai mic, de corzi de rezonanță.
În Ardeal, țitera a fost adoptată de români, probabil de pe la unguri, secui sau sași, însă în destul de puține locuri. De-a lungul veacului al XX-lea, instrumentul a fost ,,naturalizat" și în alte zone ale țării.
Fiică a satului Târsa, profesoara Elena Pogan (1925-2010) a fost fondatoarea și conducătoarea primului grup de tulnicărese din țară, în 1960. În acest exemplu video, Elena Pogan cântă pe o țiteră nouă (la acea vreme), construită cu ajutorul fratelui ei și al unui consătean.
#transylvania #zither #apuseni
minunat!❤
🙋♀️🤷♀️♥️♥️♥️🎼🎵🎶🎵👼🙏