Părintele Constantin Necula - Iubirea întru Hristos - Partea a II-a - Întrebările

Поділитися
Вставка
  • Опубліковано 25 бер 2015
  • www.doxologia.ro
    - 10 martie 2015 -
    Conferință susținută de părintele Constantin Necula în Aula Mihai Eminescu a Universității Al. I. Cuza din Iași.

КОМЕНТАРІ • 21

  • @ramonaprisecaru4719
    @ramonaprisecaru4719 3 роки тому +3

    Doamne ajuta părinte ne atinge sufletul ceia ce vorbiți...

  • @virvaraluca1368
    @virvaraluca1368 Рік тому

    Doamne ajuta!
    Va multumesc!

  • @denisacioca8713
    @denisacioca8713 3 роки тому +4

    Doamne ajuta!! 😇 multumim !! 🙏🙏🙏

  • @danasasu545
    @danasasu545 7 місяців тому

    ❤❤❤. Doamne ajută

  • @nicolaegasca9289
    @nicolaegasca9289 2 роки тому +3

    Doamne ajută!

  • @lecu63
    @lecu63 Рік тому +2

    EXISTA Dumnezeu!

  • @mauriziopuleri2132
    @mauriziopuleri2132 2 роки тому +1

    Doamne ajuta!

  • @ionghimis445
    @ionghimis445 4 роки тому +6

    Superb

  • @mariamatei1639
    @mariamatei1639 4 роки тому +2

    ❤❤❤

  • @marcelush1993
    @marcelush1993 2 роки тому +3

    al 10-lea comentariu ;)

  • @otiliasoos2522
    @otiliasoos2522 4 місяці тому

    Părinte, daca un tânăr merge in străinătate sa studieze , se mai intoarce acasă?

  • @blumythefool777
    @blumythefool777 4 роки тому +3

    Nu am mai ascultat video ul asta de 4 ani.
    Acu' sa vad daca inca mai agreez cu ce zice nenea Necula, ca m am maturizat spiritual de atunci.

    • @anaungureanu5209
      @anaungureanu5209 3 роки тому

      Lppppppppppplpppppp 9

    • @emanuelherescu6421
      @emanuelherescu6421 3 роки тому

      Maturizat medicamentos?

    • @costelauto
      @costelauto Рік тому

      @@Biserica si-a dat seama de timpuriu ca numai prin amenintari permanente oamenii pot fi tinuti in frâu. Din acest motiv, dogmele crestine contin o multime de amenintari fictive, dar eficace (judecata de apoi, purgatoriu, iad, diavoli, pedepse eterne postmortem), de aceea s-a proclamat biserica drept unic intermediator intre Dumnezeu si om.
      Biserica a inoculat dealungul secolelor in constiintele oamenilor ideea ca numai gândul, cititul sau discutarea unor idei, contrare dogmelor oficiale, inseamna un pacat.
      Credinciosii au imbratisat rapid formulele comode de transfer a raspunderii propriilor fapte pe umerii lui Dumnezeu ("Faca-se voia Domnului !", "Asa a vrut Domnul" etc).
      Existenta unui Dumnezeu real (TOT CEEA CE ESTE) nu este un mit. Dar nu a unui Dumnezeu (intr'adevar mitic !) sustinut de religiile actuale monoteiste.
      Inchinarea si rugaciunile adresate de crestini la sute de "sfinti" nu reprezinta altceva decât o noua forma de politeism.
      eligia se face ca explica totul. Fie omul cât de simplu sau educat, toate intrebarile sale isi gasesc raspunsul in credinta. De ce a murit cutare ? "Asa a vrut Dumnezeu". De ce electronul se-nvârteste in jurul nucleului ? "Asa e dat de la Cel de Sus"...
      Pentru ca curiozitatea conduce la inovatie, inovatia conduce la revolutie, revolutia (necontrolata) conduce la haos s.a.m.d., religia oprima curiozitatea pentru a evita aparitia haosului.
      Omul este suma nevoilor sale. Unele sunt de baza, unele sunt secundare. Una din nevoi este scopul, telul in viata. Ceva catre care sa tinda, fara sa poata ajunge vreodata acolo. Alta nevoie a lui este aceea de lider. Cineva care sa-i spuna ce sa faca. Dumnezeu, practic, le combina pe amândoua. E simplu, nu ?
      Cine este Dumnezeu ? Dumnezeu este nevoia noastra de raspunsuri. Ne e greu sa admitem ca suturile pe care le luam uneori de la viata sunt gratuite. N-ar avea sens suferinta. E mai usor de suportat sentimentul de neputinta, atunci când poti sa dai "vina" pe D-zeu. Cineva pe care nu-l poti trage la raspundere, nu-l poti amenda, pe care nu te poti supara. Nu de alta, da' nu ti-ar folosi la nimic. Si atunci, ii gasesti circumstante atenuante si vrei sa crezi ca exista un scop ascuns in toate, ca de fapt ceea ce acum doare si pare nedrept e un test pe care trebuie sa-l treci ca sa-ti poti primi mai târziu rasplata. Unii o asteapta toata viata, dar tocmai credinta ca va veni (chiar si sub forma vietii de apoi) ii face sa aibe putere sa continue.
      Oamenii nu ar crede intr-o fiinta superioara, daca nu ar exista posibila rasplata a vietii vesnice in rai sau amenintarea cu iadul. Omul nu face absolut nimic din proprie initiativa, fara sa fie motivat sa faca, si combinatia rai-iad e destul de motivanta, mai ales ultima. Frica de a fi condamnat la o eternitate de chinuri inca face minuni.
      Religia are rolul ei. Unii merg la psiholog, altii se roaga. Ce s-ar intâmpla daca s-ar demonstra ca nu exista Dumnezeu ? Nu ar fi tocmai roza situatia. Religia e o chestie benefica pentru bunul mers al societatii. Tine masele in frâu. Credinta e benefica pentru cei slabi de inger, cei care simt nevoia sa creada ca nu sunt singuri, ca cineva ii vegheaza si le indruma pasii pe calea cea dreapta, ca cineva le contorizeaza faptele bune si aparent dezinteresate.
      Cred ca Dumnezeu, daca m-a facut dupa chipul si asemanarea lui, mi-a dat si discernamânt si minte sa fac distinctie intre bine si rau. Daca nu, avem o problema...
      Cu totii suntem oameni si toti avem intrebari la care nu gasim raspunsuri, multi dintre noi suntem sceptici cu privire la anumite lucruri la care nu gasim explicatie si pur si simplu nu vrem sa acceptam sa ni se impuna anumite conceptii pe care trebuie sa le consideram adevarate, pentru ca asa zice unul, altul, sau jumatate din populatia lumii. De unde stim noi, cei "neincrezatori", ca ceilalti au dreptate ? Cum putem fi siguri ca ceea ce cred ei e bine ? Poate noi avem dreptate si ei se inseala.

    • @rozicabalau3192
      @rozicabalau3192 Рік тому

      😂😂🙄

  • @victoriaionesc9834
    @victoriaionesc9834 2 роки тому +2

    Z