De unde atâtea imagini din muzee din arhivele telormanului arătând viața țăranilor de alta data felicitări celor care se ocupă si merita atribuiteinterpretului nostru pe care nu cred ca l va mai inlocui cineva pacat de tineretea lui dumnezeu sa l odihnească in pace
Ce frumusete , ce bogatie . Inca suntem o natiune bogata deoarece ne-au ramas aceste comori pe care nimeni nu o sa le fure vreodata . ''patru boi suciti in coarne '' pai ce sa faca strainii cu patru boi suciti in coarne si aia morti de foame ? Raman ai nostri pe veci .Te iubesc om frumos acolo unde esti tu ,,,,,,,,,
Daca v-a placut... dați un like? Arhitectura țărănească, cea mai completă, cea mai expresivă creație a vechilor societăți rurale, exprimă modul de viață, comportamentele tehnice, sociale si spirituale ale acestora. Constituindu-se ca semn al prezentei omenești în natură, ca expresie a universului interior al omului, arhitectura caracterizează individualitatea comunitații, ilustrandu-i simultan comanda socială, posibilitățile materiale și tehnice și, nu în ultimul rând, gradul de sensibilitate artistică. Caracteristicile fundamentale ale arhitecturii populare românești: funcționalitatea, adecvarea scopului și a mijloacelor de realizare, măsura și armonia în stabilirea proporțiilor și a decorului, expresivitatea, integrarea în peisaj dau unitate, personalizând, în același timp, realizările arhitecturii noastre țărănesti. Câteva aspecte de ordin general, întâlnite în toate regiunile țării, desigur cu unele exceptii, determinate de condițiile social-economice locale. În primul rând se remarcă pozitia izolată pe care o are, de obicei, casa, poziția față de celelalte contrucții anexe din gospodărie, dispunera în plan a încăperilor de locuit, grupate de-a lungul unei axe ce imprima direcția de orientare a ferestrelor și acceselor casei (est, sud, sud-est). Unitatea de realizare în plan a locuintelor se regăseste și în unitatea de structurare a organizării interiorului, în forme specifice fiecarui tip de plan. Intimitatea și căldura spațiului interior, trăsături de unitate, definitorii pentru ambientul caselor țărănesti din toata țara, se realizeaza printr-un bogat și variat inventar de textile, mobilier și ceramică, pictura de lemn si sticla, piese de port, obiecte de uz casnic, ca și prin inăltimea redusa a camerelor și prin tavanele cu grinzi aparente. Spatiul interior, atât de echilibrat și de armonios, nu este însă închis în sine, izolat de exterior, ci prezinta o constantă deschidere, prin intermediul prispei. Element de arhitectura original, specific arhitecturii țărănești din România, prispa, joasă sau inalțată, pe o latura sau pe 3-4 ale casei, cu foisor sau fără, domină si determină pozitia fațadelor, asigurand fluenta spațiilor interioare si exterioare. Folosirea materiale naturale, modul lor de îmbinare și compunere, alături de formele geometrie pure ale volumelor peretilor și acoperisurilor, de subtilul dozaj al umbrei și luminii, de cromatica armonioasă, sunt, toate, elemente de legatură cu natura. Casele, gospodariile, asezate la o oarecare distanța fată de ulița, se detasează ca puncte de interferența a spațiilor naturale cu cele făurite de om, ca elemente care au implicat intervenția creatoare a țăranului asupra naturii.
Patru boi suciti in coarne Intra-n codri morti de foame Morti da foame si da sete, Ca nare cin-sa-i adape Dele lele lele Ca cine I-a adapat Neica, nu s-a liberat. Dar asara mi-l vazui Pupa-l-ar tata da pui Sedea-n usa grajdului Da ovazu murgului Dele lele lele Da ovazu murgului Fanisor manzatului Ia murgule fan mai iute Ca te-asteapta mandra-n punte Cu tulpanul tras pa frunte La gat margele marunte Dele lele lele S-o chita da flori in mana Sa ma duc ca sa-i dau gura S-o chita da flori mai mari Ca e neica militar.
De unde atâtea imagini din muzee din arhivele telormanului arătând viața țăranilor de alta data felicitări celor care se ocupă si merita atribuiteinterpretului nostru pe care nu cred ca l va mai inlocui cineva pacat de tineretea lui dumnezeu sa l odihnească in pace
Ce frumusete , ce bogatie . Inca suntem o natiune bogata deoarece ne-au ramas aceste comori pe care nimeni nu o sa le fure vreodata . ''patru boi suciti in coarne '' pai ce sa faca strainii cu patru boi suciti in coarne si aia morti de foame ? Raman ai nostri pe veci .Te iubesc om frumos acolo unde esti tu ,,,,,,,,,
Frumos comentariu, subscriu!
De aici,din vechime,din adancul originilor noastre,ne vine toata bucuria vietii,forta de a trai,iubirea...de a fi......!
New Me adevarate si intelepte vorbe !!!!
Unu-i Liviu Vasilica
Amintiri din epoca lui Vasilică
Daca v-a placut... dați un like?
Arhitectura țărănească, cea mai completă, cea mai expresivă creație a vechilor societăți rurale, exprimă modul de viață, comportamentele tehnice, sociale si spirituale ale acestora. Constituindu-se ca semn al prezentei omenești în natură, ca expresie a universului interior al omului, arhitectura caracterizează individualitatea comunitații, ilustrandu-i simultan comanda socială, posibilitățile materiale și tehnice și, nu în ultimul rând, gradul de sensibilitate artistică.
Caracteristicile fundamentale ale arhitecturii populare românești: funcționalitatea, adecvarea scopului și a mijloacelor de realizare, măsura și armonia în stabilirea proporțiilor și a decorului, expresivitatea, integrarea în peisaj dau unitate, personalizând, în același timp, realizările arhitecturii noastre țărănesti. Câteva aspecte
de ordin general, întâlnite în toate regiunile țării, desigur cu unele exceptii, determinate de condițiile social-economice locale.
În primul rând se remarcă pozitia izolată pe care o are, de obicei, casa, poziția față de celelalte contrucții anexe din gospodărie, dispunera în plan a încăperilor de locuit, grupate de-a lungul unei axe ce imprima direcția de orientare a ferestrelor și acceselor casei (est, sud, sud-est).
Unitatea de realizare în plan a locuintelor se regăseste și în unitatea de structurare a organizării interiorului, în forme specifice fiecarui tip de plan. Intimitatea și căldura spațiului interior, trăsături de unitate, definitorii pentru ambientul caselor țărănesti din
toata țara, se realizeaza printr-un bogat și variat inventar de textile, mobilier și ceramică, pictura de lemn si sticla, piese de port, obiecte de uz casnic, ca și prin inăltimea redusa a camerelor și prin tavanele cu grinzi aparente.
Spatiul interior, atât de echilibrat și de armonios, nu este însă închis în sine, izolat de exterior, ci prezinta o constantă deschidere, prin intermediul prispei. Element de arhitectura original, specific arhitecturii țărănești din România, prispa, joasă sau inalțată, pe o latura sau pe 3-4 ale casei, cu foisor sau fără, domină si determină pozitia fațadelor, asigurand fluenta spațiilor interioare si exterioare.
Folosirea materiale naturale, modul lor de îmbinare și compunere, alături de formele geometrie pure ale volumelor peretilor și acoperisurilor, de subtilul dozaj al umbrei și luminii, de cromatica armonioasă, sunt, toate, elemente de legatură cu natura. Casele, gospodariile, asezate la o oarecare distanța fată de ulița, se detasează
ca puncte de interferența a spațiilor naturale cu cele făurite de om, ca elemente care au implicat intervenția creatoare a țăranului asupra naturii.
Dar tot o încîntare este interpretarea maestrului.
😘😍😍😭😭
Patru boi suciti in coarne
Intra-n codri morti de foame
Morti da foame si da sete,
Ca nare cin-sa-i adape
Dele lele lele
Ca cine I-a adapat
Neica, nu s-a liberat.
Dar asara mi-l vazui
Pupa-l-ar tata da pui
Sedea-n usa grajdului
Da ovazu murgului
Dele lele lele
Da ovazu murgului
Fanisor manzatului
Ia murgule fan mai iute
Ca te-asteapta mandra-n punte
Cu tulpanul tras pa frunte
La gat margele marunte
Dele lele lele
S-o chita da flori in mana
Sa ma duc ca sa-i dau gura
S-o chita da flori mai mari
Ca e neica militar.
Latarery mu
E nițeluș modificat textul.