"Stau nî dzuuî tu livadhi" este un cântec armînescu; folclorul românesc nu conține această melodie și nici această tematica în vreun cântec. Armîñilyi sunt unici ín ínsusirea în sinea lor a acestui cântec de esență aparte și îl cântă, cu miraki, în hrisusitlu graiu di dadî, în orice țară din lume s-ar afla. Armîñilyi dukescu ahyoñia pe cei care nu lyi talyi pi a loru ! Orice alte comentarii suntu kirîturi. Articularea cuvintelor și pronunția armîneascî este inegalabilă și răsare ca o ciudilyi între limbile balcanice, inclusiv graca, albaneza - fărshirota sau româna. Ca exemplu acest cântec : In limba armînî (arm.) : Stau nî dzuuî tru livadhi, treatsi unu djioni di-ñi mi veadhi ! In fărshirote (fărshi). : Stau ne dzua tu livade, tretsi un dzioni di mi vedi ! In română. ( rom.). : Stau într-o zi în livadă, trece un june de mă vede ! (arm.) : "Bunî dzuua, lea, mushatî, nu amu vidzutî ahtari ñiatî !" (fărshi.) : "Bună dzua, la, mushată, nu am vedzute ahtari niate!" (rom.) : "Bună ziua, bre frumoaso, nu am mai văzut astfel de nuri ! (arm.) : Albî- aroshi shi mavrumatî, sufrîntseaua amisticatî !" ( fărshi.) : N- albă roshi shi mavrumate, sufrundziau misticată !" ( rom.) : Albă - roșie și brunețică, sprînceana amestecată !" (arm.) : Dzîsi zborlu shi trapsi calea, sh- mini, laia, ñi- mutreamu valea ! (fărshi.) : Dzesi zboru s' tercu calea, s' mini, laia, mutram valea ! (rom.) : Zise vorba și trecu calea, și eu, sărmana, priveam valea ! (arm.) : Mutreamu valea sh- lîcrîmamu, Sh- tutu mintea la nîsu ñi-u aveamu. (fărsh.) : Mutram valea, lăkremamu, s' tut mintea la nesu nj' aveamu. (rom.) : Priveam valea și lăcrimam, și tot gândul la el mi-l aveam. (arm.) : Îñi dzîtsia laia di mumî, stăi featî s-nu tsî iasî numî ! (fărshi.): Njiu dzîtsea laia di mume, stei fiate s'nu tsliase nume ! ( rom.) : Îmi zicea sărmana de mumă, stai fată să nu-ți iasă nume ! (arm. ) : Nu, lea, mumî, lea mîratî, cî nu- ñi iescu ahtari featî. (fărshi.) : Nu, la, mume, lea marate, ke nu nj' est ahtari fiate . (rom.) : Nu, bre, mumă, bre sărmană, că nu- mi sunt astfel de fată. (arm.) : --- (fărshi.): Nj'est Remene farsherote ! (rom.) : Îmi sînt armînî fîrshiroatî !
Prin munca ta ,ai demonstrat că nu există o limbă armanească sau fârșerotă, ci un dialect al limbii române. Cuvintele sunt aceleași în proporție de 75% .
Bravo lui Foti Trasia - un promotor al cântecului vechi românesc!!! "Stau 'nä dzuä tu livadi" este un cântec armânesc foarte frumos și foarte popular, cântat în mai multe variante și cu diferite melodii în Albania, Macedonia, Grecia și în alte țări din Balcani locuite de români. ua-cam.com/video/YvYCe6Yje-c/v-deo.html ua-cam.com/video/tWZIxjWwSFI/v-deo.html
καμία χώρα δεν κατοικητε από Ρουμάνους...μόνο στην Ρουμανία έχει Ρουμάνους..κ αυτο τραγούδι είναι από βλαχους της Ελλάδας...που βασικά είναι η καταγωγή ολων
"Stau nî dzuuî tu livadhi" este un cântec armînescu; folclorul românesc nu conține această melodie și nici această tematica în vreun cântec. Armîñilyi sunt unici ín ínsusirea în sinea lor a acestui cântec de esență aparte și îl cântă, cu miraki, în hrisusitlu graiu di dadî, în orice țară din lume s-ar afla. Armîñilyi dukescu ahyoñia pe cei care nu lyi talyi pi a loru ! Orice alte comentarii suntu kirîturi. Articularea cuvintelor și pronunția armîneascî este inegalabilă și răsare ca o ciudilyi între limbile balcanice, inclusiv graca, albaneza - fărshirota sau româna.
Ca exemplu acest cântec :
In limba armînî (arm.) : Stau nî dzuuî tru livadhi, treatsi unu djioni di-ñi mi veadhi !
In fărshirote (fărshi). : Stau ne dzua tu livade, tretsi un dzioni di mi vedi !
In română. ( rom.). : Stau într-o zi în livadă, trece un june de mă vede !
(arm.) : "Bunî dzuua, lea, mushatî, nu amu vidzutî ahtari ñiatî !"
(fărshi.) : "Bună dzua, la, mushată, nu am vedzute ahtari niate!"
(rom.) : "Bună ziua, bre frumoaso, nu am mai văzut astfel de nuri !
(arm.) : Albî- aroshi shi mavrumatî, sufrîntseaua amisticatî !"
( fărshi.) : N- albă roshi shi mavrumate, sufrundziau misticată !"
( rom.) : Albă - roșie și brunețică, sprînceana amestecată !"
(arm.) : Dzîsi zborlu shi trapsi calea, sh- mini, laia, ñi- mutreamu valea !
(fărshi.) : Dzesi zboru s' tercu calea, s' mini, laia, mutram valea !
(rom.) : Zise vorba și trecu calea, și eu, sărmana, priveam valea !
(arm.) : Mutreamu valea sh- lîcrîmamu, Sh- tutu mintea la nîsu ñi-u aveamu.
(fărsh.) : Mutram valea, lăkremamu, s' tut mintea la nesu nj' aveamu.
(rom.) : Priveam valea și lăcrimam, și tot gândul la el mi-l aveam.
(arm.) : Îñi dzîtsia laia di mumî, stăi featî s-nu tsî iasî numî !
(fărshi.): Njiu dzîtsea laia di mume, stei fiate s'nu tsliase nume !
( rom.) : Îmi zicea sărmana de mumă, stai fată să nu-ți iasă nume !
(arm. ) : Nu, lea, mumî, lea mîratî, cî nu- ñi iescu ahtari featî.
(fărshi.) : Nu, la, mume, lea marate, ke nu nj' est ahtari fiate .
(rom.) : Nu, bre, mumă, bre sărmană, că nu- mi sunt astfel de fată.
(arm.) : ---
(fărshi.): Nj'est Remene farsherote !
(rom.) : Îmi sînt armînî fîrshiroatî !
Prin munca ta ,ai demonstrat că nu există o limbă armanească sau fârșerotă, ci un dialect al limbii române.
Cuvintele sunt aceleași în proporție de 75% .
Dipu mshatu easti aestu cânticu sh-video! Ancljinâciunji, frate, di alargu!
NOSTALGICĂ ARMÎNĂ CRISCUI CU MUZICA AISTĂ
ΜΡΑΒΟ ΤΑΚΗ...... ΠΟΛΥ ΚΑΛΗ Η ΔΟΥΛΕΙΑ ΣΤΟ ΒΙΝΤΕΑΚΙ.... 5*****!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
{"Stau una dzua tu livadi"}-J'AIME CETTE PHRASE!!♥♥♥♥♥by Nikolina
Bravo Taki,mushatu!!!
mushat video bravo frate
mpravo aderfe polu kalh douleia...
Bravo lui Foti Trasia - un promotor al cântecului vechi românesc!!!
"Stau 'nä dzuä tu livadi" este un cântec armânesc foarte frumos și foarte popular, cântat în mai multe variante și cu diferite melodii în Albania, Macedonia, Grecia și în alte țări din Balcani locuite de români.
ua-cam.com/video/YvYCe6Yje-c/v-deo.html
ua-cam.com/video/tWZIxjWwSFI/v-deo.html
καμία χώρα δεν κατοικητε από Ρουμάνους...μόνο στην Ρουμανία έχει Ρουμάνους..κ αυτο τραγούδι είναι από βλαχους της Ελλάδας...που βασικά είναι η καταγωγή ολων
Vlach idiom.
Greek folk music.
nope
@@romania1918 yes
Mushuteats'a...
meletegeinikenedeise kaberebelili nose ame remene bereaveo
Diu.oaflași
Ahtari
Erați
Alba
Roși
Că
Mirgiani
Bălți
Bălți
Că.fidani