Відео

Privesc și ma minunez! Sa nu fie nici o persoana, din cele care au privit acest filmulet sa aprecieze filmulețul? La ce ați privit ce am pus? Saaau....... nu voi mai pune nimic din activitatea mea! Voi închide acest canal ca nu am nevoie sa știți și dv! Puteți sa va informați din orice sursa doriți! ........

Baftă la vloguri! Abonat! Acum e rândul tău!

A plecat spre ceruri, mama vițelușei ......

Mai bun daca e in umbră.

Apa foarte curat.

Vicina?

Se poate sta acolo, cu cortul f.multe mașini, apa nu este adâncă în locul plajei, erau întrați copii în apă, exista un restaurant de unde se poate manca ciorba de peste, loc nèamenajat etc

Dacă stiti cum se numește ar fi bine sa ne spuneti si noua. Eu am cautat pe net și nu am găsit ca acesta.

Acolo - pe Corfu, se află și un monument al sârbilor (în mare parte soldați, dar și civili, care au fugit din Serbia la începutul anului 1916 din cauza ocupației de către armata austro-ungare).

Bravo - apa și nisip sunt ideale.

Interessant

C'est merveilleux cette chanson!

Da - plantele sunt de obicei mediteraneene.

Nu le-am mai vazut! 05 2024. Au plecat în parcul Văcărești.

Voi merge în Bulgaria, în Albania, Eforie N. Sa va așteptați la f multe postari de pe unde merg. In Strehaia, sunt după amiaza, cu cateva ore inaintea Paștelui. Plecaseră cèi cu îmbrăcăminte, încălțăminte etc. După clădirile ce se văd, există piața de legume și zarzavaturi, apoi pe stânga mănăstirea, după urcarea unor trepte.

Prin locurile prin care am umblat cu peste 19 ani înainte!

Și nașii au plecat( Ghe+Dumitra) și Zărică și Lucica....... lume schimbată...... Copiii nu mai sunt copii........ Au rămas doar pozele pentru reamintirea zilelor trecute !!!

Adevăr înviat.

Ai fost in Serbia?

Este pe jumătatea celor crescute în curte. Interesant că rățoiul se duce după rățușcă , indiferent unde vrea ea și ca este atent la toate pericolele.

Ați văzut că și n lumea rățuștelor , masculul ii da prioritate femelei?

Care mănăstirea?

Foarte frumos, vreme și ambient. Bineînțeles și cațelușa.

Alături de mănăstire este și un izvor de apă,

Mosul era Zamolxis, cel care se spunea(legenda) ca venise acolo si dormise. Zamolxe (Zamolxis), zeul suprem în religia geto-dacilor, identificat uneori cu Gebeleizis; întruchipa fertilitatea solului și veghea asupra împărăției morților. sursa: D.Religios (1994) adăugată de blaurb.

In Sf Altar se strange apa care se colecteaza intr o groapa sapata de daci, cu dalta. Acum se afla si un funicular ce i ajuta cu ce trebuie, pe cei ce locuiesc acolo.

Unde este comentariul facut de o alta persoana? Eu nu l am sters! Mi a apărut dacă modific comentariile anterioare, si nu se inchidea căsuța pana nu am dat DA. Nu era comentariul meu, deci nu se modifica!

De ce Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă este supranumită „Meteora României“. Miracole ale creştinătăţii produse aici Publicat:07.11.2016 04:03 Ultima actualizare:05.08.2022 22:29  Drumul până la Mănăstirea Cetăţuia este extrem de abrupt şi durează cel puţin o oră FOTO: panoramio.com Aflată la 22 de kilometri de oraşul Câmpulung Muscel, la o altitudine de 880 de metri, Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă seamănă cu Schitul Meteora din Grecia şi este considerată cea mai aspră sihăstrie românească. Alimentele, materialele şi apa se transportă până acolo cu un funicular. Ctitorul mănăstirii nu se cunoaşte cu certitudine. Se presupune că acesta ar fi fost voievodul Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I. Acesta apare în al treilea strat de frescă în naos. Tradiţia locală susţine că primul ctitor ar fi fost Negru Vodă. Biserica din peşteră, atribuită lui Negru Vodă a fost construită în secolul al XIII-lea, odată cu cetatea Câmpulung-Muscel, prima capitală a Ţării Româneşti. Schitul Cetăţuia este amintit în timpul lui Mihai Viteazul care a trecut pe acolo în anul 1595.Domnitorul Constantin Şerban s-a refugiat în acest loc în 1658, iar în anul 1690 şi Constantin Brâncoveanu. Atunci schitul era metoc al Mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung - Muscel. Scriitorul Petre Ispirescu spunea că la Cetăţuia "te simţi mai aproape de Dumnezeu. Un fel de teamă neînţeleasă ţi se strecoară în inimă; rămâi uimit de atâta mărire şi pari că eşti pe altă lume." Turistul cunoscător, care păşeşte printre stâncile argintii care ascund nenumărate taine şi ajunge în preajma Sfântului Lăcaş, este surprins de asemănarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care scriitorul Mihai Rădulescu l-a numit "Meteora României", fiind profund impresionat de acest rai de pământ românesc. Stânca ce s-a topit la rugăciunile domnitorului Negru-Vodă La Cetăţuia se găsesc câteva miracole ale creştinătăţii. În 1996, pe când se afla în mijlocul credincioşilor adunaţi la slujbă, Icoana cu chipul Maicii Domnului a început să lăcrimeze. De atunci, mii de pelerini vin în fiecare an aici şi se roagă la icoană. Pe cel mai înalt colţ de stâncă de pe vârful Cetăţuia este o cruce, supranumită "crucea dorinţelor". Aici s-a rugat Negru-Vodă să scape de năvălitori. Aceeaşi legendă spune că celui care ajunge aici şi se roagă îi vor fi îndeplinite trei dorinţe. Dar aceste dorinţe trebuie chibzuite cu grijă. Pe cărarea de piatră ce coboară de la cruce se văd nişte urme de picior săpate în piatră. Aceste urme misterioase, spune legenda, ar fi ale lui Negru-Vodă şi ale soţiei sale. Rugându-se să scape de urgia tătarilor, domnitorul ar fi cerut un semn că rugăciunea i-a fost auzită. Pe când coborau de pe vârful pe care s-au rugat, stânca s-a topit sub paşii lor, semn că rugile le-au fost îndeplinite. Schitul Meteora din Grecia FOTO Blog de Călătorii  De ce este drumul spre mănăstire considerat Golgota românilor La Cetăţuia nu este nicio sursă de apă. Totuşi, în Sfântul Altar, în fiecare an picură un fir de apă în perioada cuprinsă între Izvorul Tămăduirii şi Adormirea Maicii Domnului. Drumul ce duce spre mănăstire, unul extrem de dificil şi abrupt, este considerat Golgota românilor. De la şoseaua principală se poate ajunge la mănăstire pe o potecă îngustă, aproximativ o oră. În acest lăcaş, cu numele Cetăţuia Negru Vodă, şi-au găsit refugiul la liniştea zidurilor si laolaltă în rugăciune cu sihaştrii, Nicolae Alexandru Voievod, Ioan Radu Negru Voievod, Vladislav Vlaicu, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab la 1634, Constantin Şerban Vodă la 1658, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu la 1690, din a cărui poruncă s-a pictat cel de al doilea strat în biserica din stânca; Stolnicul Constantin Cantacuzino, la 1775; primul rege al României Carol I, ce a vizitat în câteva rânduri ruinele vechii cetăţi. Aici se găsesc singurele moaşte ale unui sihastru din secolul al XVII-lea În mănăstire se află două biserici: biserica veche, aflată într-o peşteră naturală, şi biserica nouă din lemn, în stil maramureşean. Biserica rupestră este împărţită clasic, în Sfânt Altar, naos şi pronaos. Această biserică păstrează trei straturi suprapuse de pictură, constatate de pictorul Teodorescu în anul 1922. Vezi și:  Minunea de la Cetăţuia: apa vie care curge din altar de Izvorul Tămăduirii. Casa Domnului cu şapte izvoare tămăduitoare  Icoana Făcătoare de Minuni din Vrancea, care a plutit pe Marea Neagră după ce a fost profanată de otomani în 1450  „Frumuseţea sacră a României“: reportaj de călătorie publicat în Le Monde Mai jos de biserica rupestră se vede o cruce mare căţărată pe o stâncă înaltă şi îngustă. Despre aceasta se crede că a fost aşezată acolo de Negru Vodă. La baza crucii se află o piatră mare numită "Masa lui Mihai Viteazul". Aici s-au nevoit numeroşi călugări sihaştri, mai ales în secolele XIV-XVIII, care au avut aceeaşi faimă şi înălţime duhovnicească ca şi cei din Munţii Buzăului. Unul dintre aceşti sihaştrii a fost descoperit în ultimele decenii, într-o peşteră suspendată pe panta muntelui. În fundul peşterii s-au găsit osemintele cuviosului, galbene, mirositoare, nemişcate de mâna omului, aşezate într-o scobitură de piatră în formă de sicriu, iar deasupra pe perete scria în piatră "Ioanichie Schimonah 1638". Sunt singurele moaşte întregi ale unui cuvios român din secolul al XVII-lea păstrate până în zilele noastre. Denis Grigorescu Articole luate de pe internet.

De ce Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă este supranumită „Meteora României“. Miracole ale creştinătăţii produse aici Publicat:07.11.2016 04:03 Ultima actualizare:05.08.2022 22:29  Drumul până la Mănăstirea Cetăţuia este extrem de abrupt şi durează cel puţin o oră FOTO: panoramio.com Aflată la 22 de kilometri de oraşul Câmpulung Muscel, la o altitudine de 880 de metri, Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă seamănă cu Schitul Meteora din Grecia şi este considerată cea mai aspră sihăstrie românească. Alimentele, materialele şi apa se transportă până acolo cu un funicular. Ctitorul mănăstirii nu se cunoaşte cu certitudine. Se presupune că acesta ar fi fost voievodul Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I. Acesta apare în al treilea strat de frescă în naos. Tradiţia locală susţine că primul ctitor ar fi fost Negru Vodă. Biserica din peşteră, atribuită lui Negru Vodă a fost construită în secolul al XIII-lea, odată cu cetatea Câmpulung-Muscel, prima capitală a Ţării Româneşti. Schitul Cetăţuia este amintit în timpul lui Mihai Viteazul care a trecut pe acolo în anul 1595.Domnitorul Constantin Şerban s-a refugiat în acest loc în 1658, iar în anul 1690 şi Constantin Brâncoveanu. Atunci schitul era metoc al Mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung - Muscel. Scriitorul Petre Ispirescu spunea că la Cetăţuia "te simţi mai aproape de Dumnezeu. Un fel de teamă neînţeleasă ţi se strecoară în inimă; rămâi uimit de atâta mărire şi pari că eşti pe altă lume." Turistul cunoscător, care păşeşte printre stâncile argintii care ascund nenumărate taine şi ajunge în preajma Sfântului Lăcaş, este surprins de asemănarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care scriitorul Mihai Rădulescu l-a numit "Meteora României", fiind profund impresionat de acest rai de pământ românesc. Stânca ce s-a topit la rugăciunile domnitorului Negru-Vodă La Cetăţuia se găsesc câteva miracole ale creştinătăţii. În 1996, pe când se afla în mijlocul credincioşilor adunaţi la slujbă, Icoana cu chipul Maicii Domnului a început să lăcrimeze. De atunci, mii de pelerini vin în fiecare an aici şi se roagă la icoană. Pe cel mai înalt colţ de stâncă de pe vârful Cetăţuia este o cruce, supranumită "crucea dorinţelor". Aici s-a rugat Negru-Vodă să scape de năvălitori. Aceeaşi legendă spune că celui care ajunge aici şi se roagă îi vor fi îndeplinite trei dorinţe. Dar aceste dorinţe trebuie chibzuite cu grijă. Pe cărarea de piatră ce coboară de la cruce se văd nişte urme de picior săpate în piatră. Aceste urme misterioase, spune legenda, ar fi ale lui Negru-Vodă şi ale soţiei sale. Rugându-se să scape de urgia tătarilor, domnitorul ar fi cerut un semn că rugăciunea i-a fost auzită. Pe când coborau de pe vârful pe care s-au rugat, stânca s-a topit sub paşii lor, semn că rugile le-au fost îndeplinite. Schitul Meteora din Grecia FOTO Blog de Călătorii  De ce este drumul spre mănăstire considerat Golgota românilor La Cetăţuia nu este nicio sursă de apă. Totuşi, în Sfântul Altar, în fiecare an picură un fir de apă în perioada cuprinsă între Izvorul Tămăduirii şi Adormirea Maicii Domnului. Drumul ce duce spre mănăstire, unul extrem de dificil şi abrupt, este considerat Golgota românilor. De la şoseaua principală se poate ajunge la mănăstire pe o potecă îngustă, aproximativ o oră. În acest lăcaş, cu numele Cetăţuia Negru Vodă, şi-au găsit refugiul la liniştea zidurilor si laolaltă în rugăciune cu sihaştrii, Nicolae Alexandru Voievod, Ioan Radu Negru Voievod, Vladislav Vlaicu, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Matei Basarab la 1634, Constantin Şerban Vodă la 1658, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu la 1690, din a cărui poruncă s-a pictat cel de al doilea strat în biserica din stânca; Stolnicul Constantin Cantacuzino, la 1775; primul rege al României Carol I, ce a vizitat în câteva rânduri ruinele vechii cetăţi. Aici se găsesc singurele moaşte ale unui sihastru din secolul al XVII-lea În mănăstire se află două biserici: biserica veche, aflată într-o peşteră naturală, şi biserica nouă din lemn, în stil maramureşean. Biserica rupestră este împărţită clasic, în Sfânt Altar, naos şi pronaos. Această biserică păstrează trei straturi suprapuse de pictură, constatate de pictorul Teodorescu în anul 1922. Vezi și:  Minunea de la Cetăţuia: apa vie care curge din altar de Izvorul Tămăduirii. Casa Domnului cu şapte izvoare tămăduitoare  Icoana Făcătoare de Minuni din Vrancea, care a plutit pe Marea Neagră după ce a fost profanată de otomani în 1450  „Frumuseţea sacră a României“: reportaj de călătorie publicat în Le Monde Mai jos de biserica rupestră se vede o cruce mare căţărată pe o stâncă înaltă şi îngustă. Despre aceasta se crede că a fost aşezată acolo de Negru Vodă. La baza crucii se află o piatră mare numită "Masa lui Mihai Viteazul". Aici s-au nevoit numeroşi călugări sihaştri, mai ales în secolele XIV-XVIII, care au avut aceeaşi faimă şi înălţime duhovnicească ca şi cei din Munţii Buzăului. Unul dintre aceşti sihaştrii a fost descoperit în ultimele decenii, într-o peşteră suspendată pe panta muntelui. În fundul peşterii s-au găsit osemintele cuviosului, galbene, mirositoare, nemişcate de mâna omului, aşezate într-o scobitură de piatră în formă de sicriu, iar deasupra pe perete scria în piatră "Ioanichie Schimonah 1638". Sunt singurele moaşte întregi ale unui cuvios român din secolul al XVII-lea păstrate până în zilele noastre. Denis Grigorescu Articole luate de pe internet.

ARGES / CASTELE CETATI BISERICI FORTIFICATE / DRUMEŢII / MĂNĂSTIRI / MUNTENIA Cetatea Negru Voda din Cetateni Cetatea Negru Voda se gaseste in localitatea Cetateni din judetul Arges. Este un locas de cult dacic, in momentul de fata fiind manastire ortodoxa ce are un aflux masiv de turisti yoghini ce viziteaza cetatea. In trecut, a existat un foarte important centru spiritual geto-dacic, pe care sapaturile arheologice sustin ca il dateaza prin secolul al V-lea inainte de Hristos sau altfel spus, inca de la inceputurile celei de-a doua epoci a fierului. Cetatuia este construita intr-o pestera naturala, in varful unei creste stancoase, la o altitudine de 881 m, iar peisajul este nemaipomenit. Urcarea drumului dureaza cam o jumatate de ora, depinde de rezistenta fiecaruia. Sus, la Cetate, in spatele bisericii rupestre chiar in aceeasi stanca, in care este sapata biserica, este o scobitura in piatra numita „Chilia Mosului”. De aici, se vede valea Dambovitei care este impresionanta. Chilia Mosului tine isonul nenumaratelor traditii locale care zvonesc ca insusi Zamolxis vizita cu regularitate aceste meleaguri si cetatea, ce inca de pe vremea aceea erau presarate cu monahi daci. Cetatuia era fortificata cu ziduri de piatra groase de 2,5 m, si cercetarile intreprinse de arheologul Dinu V. Rosetti pe terasele si malurile raului au determinat faptul ca si acestea au fost locuite pe acele vremuriindepartate. O descoperire deosebit de importanta a fost gasirea printre vestigiile fostei cetati a numeroase monede. Erau piese facute de geto-daci dupa modelul celor macedonene din veacurile III-II i.e.n., monede ale cetatilor pontice, care indicau legaturile locuitorilor acestei dave cu asezarile de pe malul Marii Negre, precum si monede republicane romane din secolul I i.e.n. Intr-un tezaur format din 127 de monede de argint s-a gasit si un denar din anul 50 i.e.n. Aceasta moneda continea o inscriptie cu litere latine majuscule, cuvantul PETR. Dupa parerea specialistului, cuvantul respectiv reamintea de Petrodava, asa cum inscriptia MARK de pe un fragment ceramic geto-dacic de la Ocnita-Valcea amintea de Marcodava, asezari mentionate de Ptolomeu. In acest mod se releva inca o data faptul ca o parte din populatia geto-daca folosea scrierea. La inceput prin caractere grecesti si unele semne alfabetiforme descoperite recent la Cetateni si, mai tarziu, prin alfabetele grecesc si latin. Se confirma patrunderea culturii romane in Dacia inca din secolul I i.e.n. O alta moneda republicana romana descoperita pe teritoriul cetatuii din varful muntelui le-a relevat arheologilor cunoasterea datei si a cauzelor unor schimbari importante petrecute in viata asezarii. In cuprinsul unei locuinte-turn, databila, dupa ceramica gasita, in secolul I i.e.n. si inceputul secolului urmator, s-a constatat prezenta a doua niveluri de locuinte. Peste unul s-a asternut zidaria turnului, suprapusa cu cenusa si carbune provenite de la incendierea suprastructurii din lemn. Aici s-a gasit o moneda de argint puternic arsa, emisa in anul 88 i.e.n. Dupa distrugerea cetatii si a locuintei-turn s-a constatat ca viata a continuat aici inca cel putin un veac. Interesant este faptul ca in necropola de la Cetateni, intr-un mormant de incineratie, s-au gasit ramasitele unei camasi de zale de fier impodobite cu aur. Se crede ca aceste zale au fost purtate de o capetenie locala. Ele au fost datate de specialisti, datorita si celorlalte obiecte gasite in mormant, in jurul anului 70 e.n. Mormantul era incadrat de o vasta constructie de piatra, ai carei pereti sunt asemanatori, in ceea ce priveste tehnica, cu modul de edificare al zidurilor cetatii. Pe stanca din spatele cetatii Nedru Voda se poate vedea cum este incrustata silueta Cavalerului trac Mithra, iar putin mai sus de aici se vad doua randuri de pasi in piatra racita de la trecea vremii. Acestea nu sunt create artificial, iar chiar una dintre legende povesteste ca ar apartine lui Negru Voda, si sotiei sale Marghita, de unde si numele de Cetatea Negru Voda, cand acestia erau inconjurati de turci ar fi cerut sa ramana ceva in urma lor, iar Dumnezeu le-ar fi implinit aceasta dorinta Articol luat de pe internet!

BIBLIOTECA Despre noi Legislație Biblioteci argeşene Organizare Regulamente Organigramă Conducere Carieră Taxe și tarife Programe/Strategii/Rapoarte Anunțuri publice PROFESIONAL Activitate editorială Articole de specialitate Proiecte ANBPR - filiala Argeş Resurse de învăţare Cooperare externă GALERIE MEDIA Biblioteca Colecţii speciale Video CONTACT Unde ne găsiți Program audiențe Petiții Cavalerul Trac din Peştera Moşului şi statuile megalitice Localizare: Pe drumul dintre Târgovişte şi Câmpulung, între satele Cetăţeni şi Bădeni, există unul dintre cele mai misterioase locuri sacre din România.Un ansamblu de monumente ce atestă vremelnica locuire a acestor meleaguri o reprezintă: Cetăţuia Negru- Vodă( biserică rupestră), Crucea Dorinţelor, coborând mai jos de aceasta se poate vedea Peştera Moşului. Peştera este o chilie de sihastru, ce are scrijelite în piatră simboluri creştine (aici s-au găsit, într-un sicriu moaştele cuviosului Ioanichie Schimonahul, la 1638). În spatele Peşterii Moşului, pe stâncă, există un desen ce înfăţişează un călăreţ ce poartă în mână un arc. Anumiţi istorici consideră că acesta ar fi celebrul Cavaler Trac, Gebeleizis sau Nebeleizis, divinitatea supremă a dacilor. Desenul ne face să credem că la Cetăţuia a funcţionat un centru spiritual al vechilor daci. La coborâre, de remarcat, blocurile masive din piatră, ce amintesc de cele din Bucegi. În partea de vest a complexului se văd două formaţiuni numite,, Ciobanul şi oaia sa”, de fapt două capete de 4-5m înălţime. Mai jos, se întâlneşte ,, Masa lui Mihai Viteazu”, sub forma unei lespezi de piatră aflată la baza unui monument megalitic. Există credinţa multor arheologi că megaliţii de la Nămăieşti ar fi opera unei civilizaţii care au stăpânit pământul înainte de potop. Galerie de imagini   Articol adăugat în 1 septembrie 2011 Salvează

BIBLIOTECA Despre noi Legislație Biblioteci argeşene Organizare Regulamente Organigramă Conducere Carieră Taxe și tarife Programe/Strategii/Rapoarte Anunțuri publice PROFESIONAL Activitate editorială Articole de specialitate Proiecte ANBPR - filiala Argeş Resurse de învăţare Cooperare externă GALERIE MEDIA Biblioteca Colecţii speciale Video CONTACT Unde ne găsiți Program audiențe Petiții Cavalerul Trac din Peştera Moşului şi statuile megalitice Localizare: Pe drumul dintre Târgovişte şi Câmpulung, între satele Cetăţeni şi Bădeni, există unul dintre cele mai misterioase locuri sacre din România.Un ansamblu de monumente ce atestă vremelnica locuire a acestor meleaguri o reprezintă: Cetăţuia Negru- Vodă( biserică rupestră), Crucea Dorinţelor, coborând mai jos de aceasta se poate vedea Peştera Moşului. Peştera este o chilie de sihastru, ce are scrijelite în piatră simboluri creştine (aici s-au găsit, într-un sicriu moaştele cuviosului Ioanichie Schimonahul, la 1638). În spatele Peşterii Moşului, pe stâncă, există un desen ce înfăţişează un călăreţ ce poartă în mână un arc. Anumiţi istorici consideră că acesta ar fi celebrul Cavaler Trac, Gebeleizis sau Nebeleizis, divinitatea supremă a dacilor. Desenul ne face să credem că la Cetăţuia a funcţionat un centru spiritual al vechilor daci. La coborâre, de remarcat, blocurile masive din piatră, ce amintesc de cele din Bucegi. În partea de vest a complexului se văd două formaţiuni numite,, Ciobanul şi oaia sa”, de fapt două capete de 4-5m înălţime. Mai jos, se întâlneşte ,, Masa lui Mihai Viteazu”, sub forma unei lespezi de piatră aflată la baza unui monument megalitic. Există credinţa multor arheologi că megaliţii de la Nămăieşti ar fi opera unei civilizaţii care au stăpânit pământul înainte de potop. Galerie de imagini   Articol adăugat în 1 septembrie 2011 Salvează

 Mănăstirea Nămăiești [Valea Mare - încărcat de pe telefon! TIMP CITIRE: 5 MIN Nămăiești NOV-2021 AUTOR: Mioritik scris în: 10.05.2022 RECOMANDĂ 10,00 Mănăstirea Nămăiești e aproape de Câmpulung Muscel, la numai 5 kilometri, în satul cu același nume, la marginea drumului, pe o pantă abruptă pe care se urcă multe trepte pentru acces și, după ce ajungi sus ai impresia că ești în balcon și se prezintă în fața ochilor o întinsă priveliște cu colinele Muscelului și cu vizibilitate bună spre dealul Mateiaș unde se află mausoleul dedicat eroilor. Acces la mănăstire este pe două căi ce prind la mijloc niște case. La accesul cu scări este, destul de aproape de șosea, o poartă mare din lemn pe model oșan, cu acoperiș de țiglă pe care stă scris Mănăstirea Nămăiești și cu 3 coloane de susținere. Pe fiecare stă câte o icoană. Pe coloana din mijloc este Sfânta Paraschiva care ne transmite: „Fericiți cei curați cu inima. Aceia vor vedea pe Dumnezeu.” Cealaltă cale este acces auto destul de abrupt și se poate ajunge motorizat mai aproape de mănăstirea dar cred că este doar pentru riverani, eventual pentru a aduce materiale de construcție la mănăstire că sus nu este parcare. Urcând spre mănăstire, pe drum sunt multe acareturi și oarece harababură. Sunt ceva construcții neinspirate cu icoane, o fântână din lemn după un gard, tot felul iar verdeață era cam dusă că era noiembrie deci ambientul nu chiar impresiona. Și scările par cam improvizate. Nu știu cine construiește acolo dar nu prea disperă cu detaliile. Abia sus, în curte lângă schit, zona e frumoasă cu curtea largă ca o terasă și micuța bisericuță săpată în piatră e cochetă și atractivă dar alături se construiește un corp de clădire din cărămidă roșie, cam masiv și neinspirat și nu prea cadrează cu locul. Mănăstirea Nămăiești este celebră, populară și pe bună dreptate pentru că este deosebită dar pe mine, sincer, nu prea m-a impresionat decât strict bisericuța că în jur pare un mare talcioc. În zonă, Negru Vodă, fratele de suflet, se prezintă mult mai impresionant la Cetățuia, doar cu schitul și atât și cu drumul pe povârniș, pe stâncă, prin pădure care dă măreție locului chiar dacă la poale, la șosea, e țigănie (la propriu), ei bine, sus e măreție în timp ce la Nămăiești e un talcioc ce pare un târg aiuristic. Ba chiar lângă șosea, înainte de poarta oșană unde este și loc de parcare, cam în pantă, este magazinul mănăstirii unde comercializează de-ale gurii, cum se obișnuiește pe la mănăstiri: zacuscă, dulcețuri, miere și tot felul. Aveau zacuscă de ghebe și aia îmi place maxim. Am vrut să iau 10 borcane dar mai avea doar 7 că au mai cumpărat și alții până am vizitat eu mănăstirea dar apoi am regretat. Nu știu ce avea zacusca aia că parcă era nisip în ea. Ceva tot scrâșnea prin dinți. M-am convins că a fi produs mănăstiresc nu e garanția calității. Aia îi.  Bisericuța de la Nămăiești e frumoasă, amenajată, cu odoare mai puține decât în alte biserici dar cu vârtej în piatră, în tavan, unde este montat și un candelabru. Pe pereți sunt multe icoane și un șir de jilțuri a aliniat lângă stâncă. Altarul are în față o catapeteasmă din lemn de stejar. Pictura veche de pe pereți nu prea se deslușește, e aproape ștearsă. Pe partea exterioară de zid, la vedere dubușează și o bucată de stâncă mare cam cât tot peretele, aproape că mai are puțin și ajunge la acoperiș. În fața masivului de piatră sunt mai multe cruci, tot din piatră. O turlă rotundă se ridică deasupra bisericii și un turn clopotniță pătrat șade alături. Nu se cunoaște vechimea schitului. Are peste 500 de ani oricum. Unii spun ă datează din vremuri romane dar nu este cert. Biserica adăpostește icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni despre care se spune că este pictată de Sfântul evanghelist Luca. Hramul este Intrarea în biserică a Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii.  Locul este foarte popular și multe suflete vin în pelerinaj. Era plin de vizitatori când am fost noi și cam așa este tot timpul. Peste șosea este casa memorială a lui George Topârceanu, cea unde a locuit cu chirie când țesea mama lui covoare la Mănăstirea Nămăiești și unde și-a început viața de familie alături de fiica proprietarilor dar a locuit doar 8 ani în localitate după care s-a mutat la Iași unde mai are o casă memorială, tot donată de la o femeie. Unii au atâta noroc... Altfel, locul e rustic, cum era de când lumea. Căruțe trec pe drum și-un birt ne așteaptă cu de-ale gurii, mai încolo. Nu strică o vizită, chiar și numai să nu zici că n-ai văzut măcar o dată-n viață

Noi sintem dacii liberi intemeietorii Europei si nu vom fii niciodata ceea ce vor altii sa fim sclavii lor care au tabarit pe noi hoardele occidentului cu toate sectele pamintului care sint dusmanii neamului romanesc .... Traiasca Doamna TEPES

uprins ascunde 1 Mânăstirea Corbii de Piatră 1.1 Localizare și Împrejurimi 1.2 Istoric 1.3 Interior și Artă Bisericească Mânăstirea Corbii de Piatră Mânăstirea Corbii de Piatră este un lăcaș sfânt de pe teritoriul României, localizată în satul Jgheaburi, comuna Corbi (județul Argeș). Mănăstirea este un ansamblu rupestru ce datează din secolul XIV, care a fost reînființat în 1512 în perioada lui Neagoe Basarab. Biserica, trapeza mănăstirii și sala de mese sunt săpate în stâncă înaltă de 30 metri și lungă de 14,5. Tot în interiorul stâncii a existat un spațiu special dedicat lui Neagoe Basarab. Spațiul servea drept tribunal în aer liber pentru judecățile publice. În prezent, Mănăstirea Corbii de Piatră se află într-un avansat stadiu de degradare, cu toate că aceasta are o valoare imensă prin picturile străvechi. Comuna Corbi nu este cunoscută doar pentru Mănăstirea Corbii de Piatră, aceasta este și locul de origine al Corvinilor (Familia Huniade) o familie nobilă maghiară.  Mănăstirea Corbii de Piatră, Jgheaburi, jud. Argeș Localizare și Împrejurimi Situată în satul Jgheaburi, frumosul lăcaș de cult se ascunde în umbra unei stânci colosale. Chiar dacă este construită în piatră, biserica aduce căldură în inimile turiștilor și enoriașilor ce o vizitează an de an. Din centrul comunei până la mănăstire parcurgeți, pe jos, 20 de minute, timp în care vă puteți obișnui cu peisajul cu multă verdeață și oamenii gospodari ai locului. Mănăstirea Corbii de Piatră a rămas, pentru localnici, locul ce aduce veșnic căldură sufletească. Un loc de refugiu departe problemele fiecăruia, un spațiu sfânt și deosebit.  Mănăstirea Corbii de Piatră este adăpostită la umbra unei stânci impunătoare Aceasta este situată la aproximativ 50 de kilometri de Pitești și 170 de kilometri de București într-una din cele mai pitorești comune din Argeș. O parte importantă a ansamblului o reprezintă bisericuța de lemn care este un simbol la Mănăstirii Corbii de Piatră. Istoric După trei ani, datorită condițiilor grele de viețuire, la Corbi sunt aduși călugări în locul maicilor, care sunt mutate la mănăstirea Cornetu. În prima jumătate a secolului XVIII-lea, mănăstirea devine Biserică de mir, drept urmare a așezării ei în jurul unei colonii de români prigoniți din Jina Sibiului. La începutul secolului următor, arhiereul Iosif de Sevasta decide să mărească sfântul lăcaș. Acesta dăltuiește în stâncă un pronaos de 5,5 metri pe 4,5 metri cu intrare spre nord, în naos. Tot atunci unește cele două altare din care se naște noua sfântă masă. Interior și Artă Bisericească Lăcașul de cult din Corbi este unul unic prin localizare și picturi dar mai ales, cele două altare. Mănăstirea Corbii de Piatră este dotată, încă din timpurile străvechi, cu două altare spunând-se că ar fi fost construite pentru a servi atât cultului ortodox dar și celui catolic. Aspectul bizantin al altarelor infirmă această supoziție și estimează vechimea construcției undeva în primul mileniu al erei creștine. Probabil cea mai veche pictură murală de pe teritoriul României zace în interiorul Mănăstirii Corbii de Piatră. Fresca este originală, realizată în stil bizantin și datată din secolul XIV-lea sau probabil mai devreme. Lăcașul a fost cunoscut în primă instanță după numele de ” Mănăstirea Meriș”. Pictura din interiorul edificiului este de o valoare inestimabilă însă aceasta se degradează mai rău cu fiecare zi. Cetățenii din Corbi speră că cineva o să găsească o soluție pentru păstrarea acestei comori.  Icoană pe lemn, Mânăstirea Corbii de Piatră  Altarul mânăstirii, sculptat în piatră și decorat cu frescă bizantină Informatii luate de pe net

Cea de a treia biserica rupestră din judeţul Argeş este Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă, situată la 22 km de Municipiul Câmpulung - Muscel, pe valea Dâmboviţei, între satele Cetăţeni şi Cotenești. Iniţial a fost cunoscută sub denumirea de Schitul Cetăţuia Negru Vod, şi este construită pe o stancă înaltă, la o altitudine de 881 metri. De la şoseaua principală se poate ajunge la mănăstire pe o potecă îngustă, în mai puţin de o oră. Ctitorul mănăstirii nu se cunoaşte cu certitudine. Se presupune că acesta ar fi fost voievodul Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I. Acesta apare în al treilea strat de frescă în naos. Tradiţia locală susţine că primul ctitor ar fi fost Negru Vodă. Biserica din peşteră, atribuită lui Negru Vodă a fost construită în secolul al XIII-lea, odată cu cetatea Câmpulung-Muscel, prima capitală a Ţării Româneşti. Schitul Cetăţuia este amintit în timpul lui Mihai Viteazul care a trecut pe acolo în anul 1595.Domnitorul Constantin Şerban s-a refugiat în acest loc în 1658, iar în anul 1690 și Constantin Brâncoveanu. Atunci schitul era metoc al Mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung - Muscel. În mănăstire se află două biserici: biserica veche, aflată într-o peșteră naturală, şi biserica nouă din lemn, în stil maramureşean. Biserica rupestră este împărţită clasic, în Sfânt Altar, naos şi pronaos. Această biserică păstrează trei straturi suprapuse de pictură, constatate de pictorul Teodorescu în anul 1922. Mai jos de biserica rupestră se vede o cruce mare căţărată pe o stâncă înaltă şi îngustă. Despre aceasta se crede că a fost aşezată acolo de Negru Vodă. La baza crucii se află o piatră mare numită "Masa lui Mihai Viteazul". Încărcată de istorie şi spiritualitate, Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă este un simbol al creştinătăţii poporului român din cele mai îndepărtate timpuri.

Amin domne ajuta

❤️❤️❤️❤️🕊️🕊️🕊️🕊️🕊️🕊️🕊️

Oare..... o fi sfârșit????....😢😅

Uleiul presat la rece, 900 ml era 10 lei. Iaurtul 4,5 %grăsime,1 l , tot 10 lei, pestele de la Gura Portiței tot 10 lei 100 de grame, dar o porție avea 120 grame,cu paine si lamaie, merele 4 lei kg, langosul era 10 lei si era f mare. Minunate produse! Eu zic : Meritaaaa!

Sunt și pește acolo? Pare frumos.

Este voce tău? Acolo apropi la piata Sudului am locuit.

Aceasta nuca - daca sa poate mănâncă?

Bravo Elena, foarte frumoasa muzica.

Cel inchis la culoare este masculul .

Cocoșelul ce cântă este pitic. Se aud alți câini lătrând, lipăitul cățelușului ce bea apă din Hușniță cât și o mașină ce trece peste pod, către gară.

Complexul de la Mogoșoaia cuprinde, pe lângă Palatul Mogoșoaia ( dupa numele sotiei boierului Mogoș, proprietarul terenului pe care a fost ridicat palatul) si cateva anexe: - Casa de oaspeți, ridicata de către Nicolae Bibescu in locul unui conac vechi de secol XVII. - Bucătăria brâncovenească sau cuhnia, construită intre 1681 - 1702 - Ghetaria, anexă aflată lângă Palatul Mogoșoaia, cu blocuri intregi de gheață luate iarna din Lacul Mogoșoaia, astăzi este pentru expoziții. - Turnul Portii, la intrarea în palat, din 1702. Urcând in turnul de lângă poartă ,se poate admira întregul complex. - Biserica ”Sfântul Gheorghe” (din fața palatului, de pe alee, în apropierea turnului a fost construită in 1688, dar impodobirea cu fresce s-a facut mult mai târziu, in 1705. İntre 1912 si 1945, fam Bibescu a luat palatul devenind reședința principesei Martha Bibescu. - Cavoul familiei Bibescu se poate vizita. Ce se poate face la Mogoșoaia? 1) Picnic, in spațiul special amenajat din cadrul parcului, în weekend. 2) Se joacă badminton, volei, sau se face grătar. 3) Plimbare pe lac. 4) Terase, alei ce duc spre ele, cu bănci, unde îți poți petrece timpul liber, sau poate te odihnești. 5) Hidrobiciclete, plimbare pe lac.

Obicei al romilor căldărari din Strehaia, la care am participat și eu pentru decedații din familia mea. Obiceiul este și al românilor, numai ca se duce la mormânt și se aprind bojii acolo. Nu prea știu ce se spune sau cum se procedează acolo. Poate mi spuneți dumneavoastră...... Așteeeept!

Același drum, dar iarna, în ultima zi a anului 2023! Sa aveți un An Nou, cu realizări în 2024, chiar din prima zi a anului!

Ce frumoasa era! As fi luat o acasă! Cred ca avea casa în Palat și că era iubită de toate persoanele care o vedeau! V a plăcut? Posibil s o întâlniți dacă veți colinda pe unde am colindat eu!