Відео

8:32

6:12

Mulțumesc frumos!

2:12 ❤

6:41

Se subînțelege....a finalizat!

Multumesc❤

Pe Arges in gios Pe un mal frumos, Negru-Voda trece Cu tovarasi zece: Noua mesteri mari, Calfe si zidari Si Manoli - zece, Care-i si intrece. Merg cu toti pe cale Sa aleaga-n vale Loc de monastire Si de pomenire. lata cum mergea Ca-n drum agiungea Pe-un biet ciobanas Din fluier doinas, Si cum il videa, Domnul ii zicea: - Mindre ciobanas Din fluier doinas, Pe Arges in sus Cu turma te-ai dus, Pe Arges in gios Cu turma ai fost. Nu cumv-ai vazut, Pe unde-ai trecut, Un zid parasit Si neispravit, La loc de grindis, La verde-alunis? - Ba, doamne,-am vazut, Pe unde-am trecut, 1 Un zid parasit Si neispravit. Cinii, cum il vad, La el se rapad Si latra-a pustiu Si urla-a mortiu. Cit il auzea, Domnu-nveselea Si curind pleca, Spre zid apuca Cu noua zidari, Noua mesteri mari Si Manoli - zece, Care-i si intrece. - lata zidul meu! Aici aleg eu Loc de monastire Si de pomenire. Deci voi, mesteri mari, Calfe si zidari, Curind va siliti Lucrul de-I porniti

😔😪😢

Foarte frumos cea mai frumoasă poiezie 🩷

lasa te......ne zgarii pe urechi

Traducerile Sint deconcertate de original

Tu ce limbă română vorbești, mami? Aiurea rău, bre...

Браво!

Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate; Ce e rău și ce e bine Tu te-ntreabă și socoate; Nu spera și nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi la toate rece. Multe trec pe dinainte, În auz ne sună multe, Cine ține toate minte Și ar sta să le asculte?... Tu așează-te deoparte, Regăsindu-te pe tine, Când cu zgomote deșarte Vreme trece, vreme vine. Nici încline a ei limbă Recea cumpăn-a gândirii Înspre clipa ce se schimbă Pentru masca fericirii, Ce din moartea ei se naște Și o clipă ține poate; Pentru cine o cunoaște Toate-s vechi și nouă toate. Privitor ca la teatru Tu în lume să te-nchipui: Joace unul și pe patru, Totuși tu ghici-vei chipu-i, Și de plânge, de se ceartă, Tu în colț petreci în tine Și-nțelegi din a lor artă Ce e rău și ce e bine. Viitorul și trecutul Sunt a filei două fețe, Vede-n capăt începutul Cine știe să le-nvețe; Tot ce-a fost ori o să fie În prezent le-avem pe toate, Dar de-a lor zădărnicie Te întreabă și socoate. Căci acelorași mijloace Se supun câte există, Și de mii de ani încoace Lumea-i veselă și tristă; Alte măști, aceeași piesă, Alte guri, aceeași gamă, Amăgit atât de-adese Nu spera și nu ai teamă. Nu spera când vezi mișeii La izbândă făcând punte, Te-or întrece nătărăii, De ai fi cu stea în frunte; Teamă n-ai, căta-vor iarăși Între dânșii să se plece, Nu te prinde lor tovarăș: Ce e val, ca valul trece. Cu un cântec de sirenă, Lumea-ntinde lucii mreje; Ca să schimbe-actorii-n scenă, Te momește în vârteje; Tu pe-alături te strecoară, Nu băga nici chiar de seamă, Din cărarea ta afară De te-ndeamnă, de te cheamă. De te-ating, să feri în laturi, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă știi a lor măsură; Zică toți ce vor să zică, Treacă-n lume cine-o trece; Ca să nu-ndrăgești nimică, Tu rămâi la toate rece. Tu rămâi la toate rece, De te-ndeamnă, de te cheamă; Ce e val, ca valul trece, Nu spera și nu ai teamă; Te întreabă și socoate Ce e rău și ce e bine; Toate-s vechi și nouă toate: Vreme trece, vreme vine.

Tu frumos povestesti textul:Domnul Trandafir

Фууууууу говно

Felicitari pentru reportajul,clar dens si interesant !

Morala

😂

respect, ma ajutat cu tema de la romana pentru a nu mai citi textu. mersi

E supe ❤

❤😊

feciorul si bucatarii sunt gay

Hopm❤

Foarte frumos, va mulțumesc ca mati ajutat sa memorez aceasta poezie fierica

Felicitări pentru intepretare

Muma lui Ştefan cel Mare I Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel, Unde cură-n poale un râu mititel, Plânge şi suspină tânăra domniţă, Dulce şi suavă ca o garofiţă; Căci în bătălie soţul ei dorit A plecat cu oastea şi n-a mai venit. Ochii săi albaştri ard în lăcrimele Cum lucesc în rouă două viorele; Buclele-i de aur cad pe albu-i sân, Rozele şi crinii pe faţă-i se-ngân. Însă doamna soacră lângă ea veghează Şi cu dulci cuvinte o îmbărbătează. II Un orologiu sună noaptea jumătate. În castel în poartă oare cine bate? - “Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit; Eu, şi de la oaste mă întorc rănit. Soarta noastră fuse crudă astă dată: Mica mea oştire fuge sfărămată. Dar deschideţi poarta… Turcii mă-nconjor… Vântul suflă rece… Rănile mă dor!” Tânăra domniţă la fereastră sare. - “Ce faci tu, copilă?” zice doamna mare. Apoi ea la poartă atunci a ieşit Şi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit: - “Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe; Braţul său prin taberi mii de morţi împarte. Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu; De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu! Însă dacă cerul, vrând să-ngreuieze Anii vieţii mele şi să mă-ntristeze, Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat; Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat, Apoi tu aice fără biruinţă Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă. Du-te la oştire! Pentru ţară mori! Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!” III Ştefan se întoarce şi din cornu-i sună; Oastea lui zdrobită de prin văi adună. Lupta iar începe… Duşmanii zdrobiţi Cad ca nişte spice, de securi loviţi

❤

❤❤❤❤❤❤❤❤❤😊😊😊😊😊😊😊😊

Mama❤❤❤❤❤❤❤😊😢

Un câine, de pe neam dulău, Prielnic, credincios către stăpânul său, Odată au văzut Pe vechiul cunoscut, Juju, căţel tărcat, Ce din ogradă an în curte s-au luat Şi carele acum la o fereastră-n casă, Şezând pe un covor de cele mai frumoase, Afară mândru se uita. - Jujucă: ce mai faci mata? Întreabă câinele, din coadă dând încet. (Acesta între câini e semnul de respect.) - Îţi mulţumesc, mon cher! răspunse lui Juju. Sunt bine. Dorm, mănânc, alerg, mă hârjonesc Şi pe saltele moi când vreau mă tăvălesc. Dar spune-mi: ce faci tu? - Eu sunt ca purure. Rabd foame, ploaie, ger, Păzind ograda la boier; Dorm lângă poartă, sau cu caii, Şi de la bucătari ades mănânc bătaie. Ba ieri şi un fecior trei lovituri mi-au tras, Pentru că n-am lătrat la vreme şi la ceas. Dar tu, Juju, cu ce-ntâmplare Ai căpătat favor asupra-ţi aşa mare? Ce slujbă la stăpân în faptă împlineşti? Fiind atât de mic, în ce te bizuieşti? - Eu! au răspuns Juju. Mă mir de întrebare! Eu fac apporte şi joc ca omul în picioare! Din oameni iarăşi sunt la soartă în favor, Pentru că-n două labe ştiu a-umbla uşor Şi fac apporte Când pot.

👍🏻

Ce muzică este

Bravo foarte faina intrepretare bravooo❤❤

Cinci

Fhfdndf🎉😂❤

Bravo ție

mulțumesc frumos🥰🥰🥰

❤❤

Zici ca recita Irina Rimes❤

PoeziiMihai EminescuFiind băiet păduri cutreieram Fiind băiet păduri cutreieram Şi mă culcam ades lângă isvor, Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sună-ncetişor: Un freamăt lintrecea din ram în ram Şi un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopţi întregi am mas, Blând îngânat de-al valurilor glas. Răsare luna,-mi bate drept în faţă: Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi un val de arginţie ceaţă, Sclipiri pe cer, văpaie preste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceaţă, Sunând din ce în ce tot mai aproape... Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii, Părea c-aud venind în cete cerbii. Alături teiul vechi mi se deshcide: Din el ieşi o tânără crăiasă, Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise, Cu fruntea ei într-o maramă deasă, Cu ochii mari, cu gura-abia închisă; Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă, Călcând pe vârful micului picior, Veni alături, mă privi cu dor. Şi ah, era atâta de frumoasă, Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta Un înger blând cu faţa radioasă, Venind din cer se poate arăta; Iar păru-i blond şi moale ca mătasa Grumazul alb şi umerii-i vădea. Prin hainele de tort subţire, fin, Se vede trupul ei cel alb deplin.

Mulțumesc dar ar fi mai bine dacă ați lasă spațiu între cuvinte😅

❤

😂😂😂😂

Fuuuuu🤮🤮

Pentru ce ai facut asa video dacă clasu e urât

😂😂

Ce usor ar fi asa ! ❤😅❤

❤❤❤